Decizia nr. 373/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 295D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 382D/2016 și nr. 422D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Nicolae Cosmin Mariș în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă și de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 295D/2016, nr. 382D/2016 și nr. 422D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 382D/2016 și nr. 422D/2016 la Dosarul nr. 295D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Sentința civilă nr. 7.384 din 19 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 32.552/212/2014, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Victor Pistolea cu prilejul soluționării unei contestații la executare formulate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.

8. Prin Încheierea din 4 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.682/190/2015, Judecătoria Bistrița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 . Excepția a fost invocată de Nicolae Cosmin Mariș, cu prilejul soluționării unei contestații la executare formulate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud.

9. Prin Încheierea din 15 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 52.709/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 . Excepția a fost invocată de Iulian Enescu cu prilejul soluționării unei contestații la executare formulate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (4), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 44, art. 52, art. 53 alin. (2), art. 115 alin. (4) și (6), art. 124 alin. (1) și (3), art. 126 alin. (6) și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. În acest sens, arată că adoptarea unei ordonanțe de urgență care lipsește de eficiență hotărâri judecătorești, prin amânarea executării acestora, reprezintă o gravă ingerință a puterii executive în activitatea puterii judecătorești, fiind astfel încălcat principiul separației puterilor în stat.

11. În același timp, în măsura în care sunt afectate titluri executorii obținute în urma soluționării unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, se aduce atingere principiului neretroactivității legii civile, precum și principiului securității juridice și al previzibilității legii. În legătură cu acest din urmă aspect, arată că justițiabilii, având în vedere contextul legislativ care exista în momentul începerii procedurilor judiciare pentru recuperarea taxelor percepute în mod ilegal se bazau pe corectitudinea statului în conduita sa raportată la restituirea ce avea să se realizeze în baza titlurilor executorii.

12. Totodată, autorii excepției consideră că este înfrânt și principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se creează o diferență de tratament juridic nejustificată între persoanele care au inițiat, în același timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe de poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obținut, în urma aceluiași gen de procese, titluri executorii și au reușit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obținute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziții și nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită. Restrângerea accesului justițiabililor la mijloacele legale de punere în executare a hotărârilor judecătorești încalcă, deopotrivă, prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție. Criteriul utilizat pentru crearea regimului juridic diferențiat nu este unul obiectiv și rațional, fiind impus doar de un aspect strict temporal, care delimitează justițiabilii într-un mod aleatoriu, după cum aceștia au obținut în timp util titlurile executorii și au reușit să le pună în executare.

13. Totodată, autorii excepției susțin că persoanele îndreptățite la restituire sunt practic private de o despăgubire adecvată și într-un termen rezonabil pentru prejudiciul cauzat prin plata nedatorată a taxei.

14. De asemenea, arată că este inechitabil și excesiv ca statul, în calitate de debitor, să aibă posibilitatea de a prelungi cu 5 ani executarea obligației sale de a achita sumele la care a fost obligat, în condițiile în care contribuabilii nu au posibilitatea de a-și eșalona plata taxelor și impozitelor.

15. În susținerea criticii de neconstituționalitate, autorii excepției invocă și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, în care s-a reținut că art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părți. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.

16. De asemenea, autorii arată că sunt încălcate dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece, prin hotărârile preliminare din 7 aprilie 2011 și 7 iulie 2011, pronunțate în cauzele Tatu împotriva României și Nisipeanu împotriva României, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că taxa de poluare reglementată de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 , cu modificările și completările ulterioare, contravine dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie, cumpărate în alte state, în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de intrarea ei în vigoare. În consecință, statul român a fost obligat să restituie taxele încasate de la contribuabili într-un mod ce contravine dreptului Uniunii Europene. Prin eșalonarea restituirii acestor sume, Statul român se opune efectelor hotărârilor mai sus amintite.

17. În sfârșit, autorii excepției arată că argumentele cuprinse în nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014

nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât nu pun în evidență existența unei stări extraordinare. În plus, este afectat dreptul de proprietate, care este un drept fundamental. Măsura instituită prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

nu poate fi considerată una de natură a menține un just echilibru între interesele debitorului - statul - și cele ale creditorului - persoana îndreptățită la restituire -, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptățită suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său.

18. Judecătoria Constanța - Secția civilă, Judecătoria Bistrița - Secția civilă și Judecătoria Bistrița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

19. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

20. Guvernul invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

21. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014 și aprobată cu modificări prin

Legea nr. 197/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare. Dispozițiile criticate au următoarea redactare: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."

25. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) referitor la principiului neretroactivității legii civile, art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență, art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (6) privind instanțele judecătorești și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , constatând constituționalitatea acestora, prin

Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015,

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015,

Decizia nr. 251 din 7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015,

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015 și

Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015.

27. Prin deciziile menționate, Curtea a reținut că

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

instituie eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

28. Cererile de restituire se soluționează în conformitate cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. În urma modificărilor aduse

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

prin articolul unic din

Ordonanța Guvernului nr. 26/2015

privind modificarea

art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz. Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărârile judecătorești prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanțe de urgență se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Același regim este aplicabil și pentru plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV].

29. Curtea a mai constatat prin

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia.

30. Referitor la aspectele privind constituționalitatea extrinsecă a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014

privind existența unei situații extraordinare sau unor elemente de oportunitate, Curtea, prin

Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , paragraful 38, a reținut că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă și independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a constatat că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară și energică. În consecință, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgență; or, reglementarea urgentă a situației rezultate în condițiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid și rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra unui proiect de lege și nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgență. În aceste condiții, pentru conservarea stabilității economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență.

31. Cu privire la criticile de natură intrinsecă formulate, și anume cele referitoare la constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituțională a reținut ( Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragrafele 3-40), în esență, că dreptul la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. S-a mai arătat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

îndeplinesc aceste cerințe.

32. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, prin

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reținut că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic.

33. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a reținut că Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispozițiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat dreptul de proprietate.

34. Referitor la invocarea legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin

Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile Constituției.

35. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul neretroactivității legii, Curtea, prin

Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , paragraful 43, a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.

36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Nicolae Cosmin Mariș în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă și de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Judecătoriei Bistrița - Secția civilă și Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 iunie 2016.