Protocol · Act Internațional

Protocolul nr. 1/1977

la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale

prezumat în vigoare

Data actului
10 iunie 1977
Emitent
Act Internațional
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 68 din 14 mai 1990
Structură
118 articole, 2 anexe · 185.351 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

TABLA DE MATERII

Pagina

---------

Preambul ................................................... 4

TITLUL I

DISPOZITII GENERALE

Articolul 1 - Principii generale și domeniul de aplicare ..... 4

Articolul 2 - Definitii....................................... 5

Articolul 3 - Începerea și încetarea aplicarii ............... 5

Articolul 4 - Statutul juridic al părților la conflict ....... 5

Articolul 5 - Desemnarea puterilor protectoare și a

substitutului lor .............................. 5

Articolul 6 - Personal calificat ............................. 6

Articolul 7 - Reuniuni ....................................... 6

TITLUL II

RANITI, BOLNAVI ȘI NAUFRAGIATI

Secțiunea I

Protectia generală

Articolul 8 - Terminologie .................................... 6

Articolul 9 - Domeniul de aplicare ............................ 7

Articolul 10 - Protecție și ingrijiri ......................... 7

Articolul 11 - Protectia persoanei............................. 7

Articolul 12 - Protectia unităților sanitare .................. 7

Articolul 13 - Încetarea protectiei unităților sanitare civile..8

Articolul 14 - Limitarea rechizitiei unităților sanitare

civile ......................................... 8

Articolul 15 - Protectia personalului sanitar și religios

civil .......................................... 8

Articolul 16 - Protectia generală a misiunii medicale ......... 8

Articolul 17 - Rolul populatiei civile și al societatilor

de asistența ................................... 8

Articolul 18 - Identificarea .................................. 9

Articolul 19 - State neutre și alte state care nu sînt părți

la conflict .................................... 9

Articolul 20 - Interzicerea represaliilor ..................... 9

Secțiunea II

Transporturi sanitare

Articolul 21 - Vehicule sanitare .............................. 9

Articolul 22 - Nave-spital și ambarcatiuni de salvare de

coasta ......................................... 9

Articolul 23 - Alte nave și ambarcatiuni sanitare ............. 9

Articolul 24 - Protectia aeronavelor sanitare ................ 10

Articolul 25 - Aeronave sanitare în zone care nu sînt dominate

de către partea adversa ....................... 10

Articolul 26 - Aeronave sanitare în zone de contact sau

similare ...................................... 10

Articolul 27 - Aeronave sanitare în zonele dominate de partea

adversa ...................................... 10

Articolul 28 - Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare.. 10

Articolul 29 - Notificari și acorduri referitoare la

aeronavele sanitare ........................... 11

Articolul 30 - Aterizarea și inspectarea aeronavelor sanitare..11

Articolul 31 - State neutre sau alte state care nu sînt părți

la conflict ................................... 11

Secțiunea III

Persoane disparute și decedate

Articolul 32 - Principiu general ............................. 12

Articolul 33 - Persoane disparute ............................ 12

Articolul 34 - Ramasitele persoanelor decedate ............... 12

TITLUL III

METODE ȘI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT ȘI

DE PRIZONIER DE RAZBOI

Secțiunea I

Metode și mijloace de lupta

Articolul 35 - Reguli fundamentale ............................ 13

Articolul 36 - Arme noi ....................................... 13

Articolul 37 - Interzicerea perfidiei ......................... 13

Articolul 38 - Embleme recunoscute ............................ 13

Articolul 39 - Semne de naționalitate ......................... 13

Articolul 40 - Crutare ........................................ 13

Articolul 41 - Protectia inamicului scos din lupta ............ 13

Articolul 42 - Ocupantii aeronavelor .......................... 14

Secțiunea II

Statutul de combatant și de prizonier de razboi

Articolul 43 - Fortele armate ................................. 14

Articolul 44 - Combatantii și prizonierii de razboi ........... 14

Articolul 45 - Protectia persoanelor care au luat parte la

ostilitati ..................................... 14

Articolul 46 - Spionii ........................................ 15

Articolul 47 - Mercenarii ..................................... 15

TITLUL IV

POPULATIA CIVILA

Secțiunea I

Protectia generală împotriva efectelor ostilitatilor

Capitolul I - Regula fundamentala și domeniul de aplicare

Articolul 48 - Regula fundamentala ............................ 15

Articolul 49 - Definitia atacurilor și domeniul de aplicare ... 15

Capitolul II - Persoanele civile și populatia civila

Articolul 50 - Definitia persoanelor civile și a populatiei

civile ......................................... 16

Articolul 51 - Protectia populatiei civile .................... 16

Capitolul III - Bunuri cu caracter civil

Articolul 52 - Protectia generală a bunurilor cu caracter

civil .......................................... 16

Articolul 53 - Protectia bunurilor culturale și a lacasurilor

de cult ........................................ 16

Articolul 54 - Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii

populatiei civile .............................. 16

Articolul 55 - Protectia mediului înconjurător natural ........ 17

Articolul 56 - Protectia lucrărilor și a instalațiilor continind

forte periculoase .............................. 17

Capitolul IV - Măsuri de precautie

Articolul 57 - Precautii în atac .............................. 17

Articolul 58 - Precautii împotriva efectelor atacurilor ....... 18

Capitolul V - Localități și zone sub protecție speciala

Articolul 59 - Localități neaparate ........................... 18

Articolul 60 - Zone demilitarizate ............................ 18

Capitolul VI - Protectia civila

Articolul 61 - Definiție și domeniu de aplicare ............... 19

Articolul 62 - Protectia generală ............................. 19

Articolul 63 - Protectia civila în teritoriile ocupate ........ 19

Articolul 64 - Organisme civile de protecție civila ale unor

state neutre sau ale altor state care nu sînt

părți la conflict și organisme internationale

de coordonare .................................. 20

Articolul 65 - Încetarea protectiei ........................... 20

Articolul 66 - Identificare ................................... 20

Articolul 67 - Membrii fortelor armate și unitatile militare

afectate organismelor de protecție civila ...... 21

Secțiunea II

Ajutoare în favoarea populatiei civile

Articolul 68 - Domeniu de aplicare ............................ 21

Articolul 69 - Necesități esentiale în teritoriile ocupate .... 21

Articolul 70 - Acțiuni de ajutor .............................. 21

Articolul 71 - Personalul care participa la actiunile de

asistența ...................................... 22

Secțiunea III

Tratamentul persoanelor sub puterea unei părți în conflict

Capitolul I - Domeniu de aplicare și protectia persoanelor și a

bunurilor

Articolul 72 - Domeniu de aplicare ............................. 22

Articolul 73 - Refugiati și apatrizi ........................... 22

Articolul 74 - Regruparea familiilor dispersate ................ 22

Articolul 75 - Garantii fundamentale ........................... 22

Capitolul II - Măsuri în favoarea femeilor și a copiilor

Articolul 76 - Protectia femeilor .............................. 23

Articolul 77 - Protectia copiilor .............................. 23

Articolul 78 - Evacuarea copiilor .............................. 24

Capitolul III - Ziaristii

Articolul 79 - Măsuri de protecție a ziaristilor ............... 24

TITLUL V

APLICAREA CONVENTIILOR ȘI A PREZENTULUI PROTOCOL

Secțiunea I

Dispozitii generale

Articolul 80 - Măsuri de executare ............................. 24

Articolul 81 - Activitățile Crucii Rosii și ale altor

organizații umanitare ........................... 24

Articolul 82 - Consilieri juridici în fortele armate ........... 25

Articolul 83 - Difuzare ........................................ 25

Articolul 84 - Legi de aplicare ................................ 25

Secțiunea II

Măsuri în situațiile de încălcare a convențiilor și a

prezentului protocol

Articolul 85 - Măsuri în situațiile de încălcare a prezentului

protocol ........................................ 25

Articolul 86 - Omisiuni ........................................ 26

Articolul 87 - Oblibațiile comandantilor ....................... 26

Articolul 88 - Intrajutorarea judiciara în materie penala ...... 26

Articolul 89 - Cooperarea ...................................... 26

Articolul 90 - Comisia internationala de stabilire a faptelor .. 26

Articolul 91 - Responsabilitate ................................ 27

TITLUL VI

DISPOZITII FINALE

Articolul 92 - Semnarea ........................................ 27

Articolul 93 - Ratificarea ..................................... 27

Articolul 94 - Aderarea ........................................ 27

Articolul 95 - Intrarea în vigoare ............................. 27

Articolul 96 - Raporturi convenționale de la intrarea în vigoare

a prezentului protocol .......................... 28

Articolul 97 - Amendamente ..................................... 28

Articolul 98 - Revizuirea anexei nr. 1 ......................... 28

Articolul 99 - Denuntarea ...................................... 28

Articolul 100 - Notificari ..................................... 29

Articolul 101 - Inregistrarea .................................. 29

Articolul 102 - Texte autentice ................................ 29

ANEXA NR. 1

Regulament referitor la identificare

Capitolul I - Cartile de identitate

Articolul 1 - Cartea de identitate a personalului permanent

sanitar, religios și civil ..................... 29

Articolul 2 - Cartea de identitate a personalului temporar

sanitar, religios și civil ...................... 29

Capitolul II - Semnul distinctiv

Articolul 3 - Forma și natura ................................ 30

Articolul 4 - Utilizare ...................................... 30

Capitolul III - Semnale distinctive

Articolul 5 - Utilizare facultativa .......................... 30

Articolul 6 - Semnal luminos ................................. 30

Articolul 7 - Semnal radio ................................... 30

Articolul 8 - Identificarea prin mijloace electronice ........ 31

Capitolul IV - Comunicatii

Articolul 9 - Radiocomunicatii ............................... 31

Articolul 10 - Utilizarea codurilor internationale ............ 31

Articolul 11 - Alte mijloace de comunicatie ................... 31

Articolul 12 - Planuri de zbor ................................ 31

Articolul 13 - Semnale și proceduri pentru interceptarea

aeronavelor sanitare ......................... 31

Capitolul V - Protectia civila

Articolul 14 - Cartea de identitate ........................... 31

Articolul 15 - Semnul distinctiv international ................ 32

Capitolul VI - Lucrari și instalații continind forte periculoase

Articolul 16 - Semnul special international ................... 32

ANEXA NR. 2

Cartea de identitate a ziaristului în misiune periculoasa ..... 33

PREAMBUL

Inaltele părți contractante,

proclamind dorința lor arzatoare de a vedea dominind pacea între popoare,

reamintind ca orice stat are datoria, în conformitate cu Carta Natiunilor Unite, de a se abtine, în relatiile sale internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea forței, fie împotriva suveranității, integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricărui stat, fie în oricare alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite,

considerind totusi necesar sa reafirme și sa dezvolte dispozitiile care protejeaza victimele conflictelor armate și sa completeze masurile menite sa intareasca aplicarea lor,

exprimind convingerea lor ca nici o dispoziție a prezentului protocol sau a convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 nu poate fi interpretata ca legitimind sau autorizînd vreun act de agresiune sau oricare alta folosire a forței, incompatibila cu Carta Natiunilor Unite,

reafirmind, în plus, ca dispozitiile convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și ale prezentului protocol trebuie să fie pe deplin aplicate, în toate imprejurarile, tuturor persoanelor protejate de aceste instrumente, fără nici o diferentiere defavorabila fondata pe natura sau originea conflictului armat sau pe cauzele susținute de părțile la conflict sau atribuite acestora,

au convenit cele ce urmeaza:

Titlul I DISPOZITII GENERALE

Articolul 1

Principii generale și domeniul de aplicare

1. Inaltele părți contractante se angajează să respecte și sa faca să fie respectat prezentul protocol în toate imprejurarile.

2. În cazurile neprevazute de către prezentul protocol sau de alte acorduri internationale, persoanele civile și combatantii rămîn sub ocrotirea și sub autoritatea principiilor dreptului international, asa cum rezultă din uzantele stabilite, din principiile umanitatii și din exigentele constiintei publice.

3. Prezentul protocol, care completeaza conventiile de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului, se aplică în situațiile prevăzute de art. 2 din aceasta convenție.

4. În situațiile avute în vedere în paragraful precedent sînt cuprinse conflictele armate în care popoarele lupta împotriva dominatiei coloniale și ocupatiei straine și împotriva regimurilor rasiste, în exercitarea drepturilor popoarelor de a dispune de ele insele, consacrat în Carta Natiunilor Unite și în Declaratia referitoare la principiile de drept international privind relatiile amicale și cooperarea între state în conformitate cu Carta Natiunilor Unite.

Articolul 2

Definitii

În sensul prezentului protocol:

a) prin expresiile convenția I, convenția a II-a, convenția a III-a și convenția a IV-a se înțeleg Convenția de la Geneva pentru îmbunătățirea soartei ranitilor și a bolnavilor din fortele armate în campanie, din 12 august 1949, Convenția de la Geneva pentru îmbunătățirea soartei ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor din fortele armate pe mare, din 12 august 1949, Convenția de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi, din 12 august 1949 și, respectiv, Convenția de la Geneva referitoare la protectia persoanelor civile în timp de razboi, din 12 august 1949; prin expresia conventiile se înțeleg cele patru conventii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului;

b) prin expresia regulile dreptului international aplicabile în conflictele armate se înțeleg regulile enuntate în acordurile internationale la care participa părțile în conflict, ca și principiile și regulile de drept international general recunoscute, care sînt aplicabile conflictelor armate;

c) prin expresia putere protectoare se înțelege un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict și care, fiind desemnat de o parte la conflict și acceptat și de partea adversa, este dispus sa exercite functiile încredințate puterii protectoare în baza convenției și a prezentului protocol;

d) prin expresia substitut se înțelege o organizație care inlocuieste puterea protectoare conform art. 5.

Articolul 3

Începerea și încetarea aplicarii

Fără a prejudicia dispozitiile aplicabile în orice moment:

a) conventiile și prezentul protocol se aplică de la inceputul oricarei situații la care se referă art. 1 al prezentului protocol;

b) aplicarea convențiilor și a prezentului protocol inceteaza, pe teritoriul părților în conflict, la incheierea generală a operațiilor militare și, în cazul teritoriilor ocupate, la terminarea ocupatiei, exceptîndu-se, în ambele cazuri, categoriile de persoane a caror eliberare definitivă, repatriere sau reasezare au loc ulterior. Aceste persoane continua sa beneficieze de dispozitiile pertinente ale convențiilor și ale prezentului protocol pînă la eliberarea lor definitivă, repatrierea sau reasezarea lor.

Articolul 4

Statutul juridic al părților la conflict

Aplicarea convențiilor și a prezentului protocol, ca și incheierea acordurilor prevăzute de aceste instrumente nu vor avea efect asupra statutului juridic al părților la conflict.

Nici ocuparea unui teritoriu, nici aplicarea convențiilor și a prezentului protocol nu vor afecta statutul juridic al teritoriului în cauza.

Articolul 5

Desemnarea puterilor protectoare și a substitutului lor

1. Este de datoria părților la un conflict, inca de la inceputul acestui conflict, de a asigura respectarea și punerea în aplicare a convențiilor și a prezentului protocol prin aplicarea sistemului puterilor protectoare, inclusiv, indeosebi, desemnarea și acceptarea acestor puteri în conformitate cu paragrafele urmatoare. Puterile protectoare vor fi insarcinate cu salvgardarea intereselor părților la conflict.

2. De la inceputul unei situații la care se referă art. 1, fiecare dintre părțile la conflict va desemna, fără întîrziere, o putere protectoare în scopul aplicarii convențiilor și a prezentului protocol și va autoriza, de asemenea, fără întîrziere și în acelasi scop, activitatea unei puteri protectoare pe care partea adversa o va fi desemnat și pe care ea insasi o va accepta ca atare.

3. Dacă o putere protectoare nu a fost desemnata sau acceptata de la inceputul unei situații la care se referă art 1, Comitetul International al Crucii Rosii, fără a afecta dreptul oricarei alte organizații umanitare impartiale de a proceda asemanator, va oferi bunele sale oficii părților la conflict în vederea desemnarii fără întîrziere a unei puteri protectoare agreate de părțile la conflict. În acest scop, Comitetul International al Crucii Rosii va putea, indeosebi, sa ceara fiecarei părți să-i predea o lista cu cel puțin cinci state pe care aceasta parte le considera acceptabile, pentru a actiona în numele sau în calitate de putere protectoare față de o parte adversa, și sa ceara fiecareia dintre părțile adverse să-i predea o lista de cel puțin cinci state pe care le-ar accepta ca putere protectoare a celeilalte părți; aceste liste vor trebui să fie comunicate comitetului în termen de doua saptamini de la primirea cererii; el le va compara și

va solicita acordul oricaruia dintre statele ale caror denumire va figura pe cele doua liste.

4. Dacă, în pofida celor de mai sus, lipseste o putere protectoare, părțile în conflict vor trebui sa accepte neintirziat oferta pe care ar putea s-o faca Comitetul International al Crucii Rosii sau orice alta organizație care prezinta toate garantiile de imparțialitate și de eficienta, după consultarile ce se impun cu numitele părți și avînd în vedere rezultatele acestor consultari, de a actiona în calitate de substitut. Exercitarea functiilor sale de către un astfel de substitut este subordonata consimtamintului părților la conflict; părțile la conflict vor face tot posibilul pentru a facilita sarcina substitutului de a-și îndeplini misiunea în conformitate cu conventiile și cu prezentul protocol.

5. În conformitate cu art. 4, desemnarea și acceptarea puterilor protectoare în scopul aplicarii convențiilor și a prezentului protocol nu vor avea efect asupra statutului juridic al părților la conflict, nici asupra statutului juridic al unui teritoriu oarecare, inclusiv al unui teritoriu ocupat.

6. Menținerea relatiilor diplomatice între părțile la conflict sau faptul de a incredinta unui stat tert protejarea intereselor unei părți și ale resortisantilor săi în conformitate cu regulile dreptului international referitoare la relatiile diplomatice nu constituie un obstacol la desemnarea puterilor protectoare în scopul aplicarii convențiilor și a prezentului protocol.

7. Intotdeauna cînd se face mențiunea, în cele ce urmeaza, în prezentul protocol, despre puterea protectoare, aceasta mențiune desemneaza deopotriva și substitutul.

Articolul 6

Personal calificat

1. Inca din timp de pace, inaltele părți contractante se vor stradui, cu ajutorul societatilor naționale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu) sa pregateasca personal calificat în vederea facilitarii aplicarii convențiilor și a prezentului protocol și, mai ales, a activității puterilor protectoare.

2. Recrutarea și pregătirea acestui personal țin de competența naționala.

3. Comitetul International al Crucii Rosii va tine la dispoziția inaltelor părți contractante listele persoanelor astfel pregatite, pe care inaltele părți contractante le vor fi întocmit și pe care i le vor fi comunicat în acest scop.

4. Condițiile în care acest personal va fi utilizat în afara teritoriului național vor face, în fiecare caz, obiectul unor acorduri speciale între părțile interesate.

Articolul 7

Reuniuni Depozitarul prezentului protocol va convoca, la cererea uneia sau a mai multora din inaltele părți contractante și cu aprobarea majorității acestora, o reuniune a inaltelor părți contractante în vederea examinarii problemelor generale referitoare la aplicarea convențiilor și protocolului.

Titlul II RANITI, BOLNAVI ȘI NAUFRAGIATI

Secțiunea I Protectia generală

Articolul 8

Terminologie În sensul prezentului protocol:

a) prin termenii raniti și bolnavi se înțeleg persoanele, militari sau civili, care, ca urmare a unui traumatism, a unei boli sau a altor incapacitati sau tulburari fizice sau mentale, au nevoie de ingrijiri medicale și care se abtin de la orice act de ostilitate. Acesti termeni vizeaza, deopotriva, lauzele, nou-nascutii și alte persoane care ar putea avea nevoie de ingrijiri medicale imediate, cum ar fi infirmii și femeile insarcinate, și care se abtin de la orice act de ostilitate;

b) prin termenul de naufragiati se înțeleg persoanele, militari sau civili, care se afla intr-o situație periculoasa pe mare sau în alte ape, ca urmare a nenorocirii care-i loveste sau care loveste nava sau aeronava care-i transporta, și care se abtin de la orice act de ostilitate. Aceste persoane, cu condiția ca ele sa continue să se abtina de la orice act de ostilitate, vor continua să fie considerate ca naufragiati în timpul salvarii lor pînă ce vor fi dobîndit un alt statut în virtutea convențiilor sau a prezentului protocol;

c) prin expresia personal sanitar se înțeleg persoanele afectate în exclusivitate de către o parte în conflict fie scopurilor sanitare enumerate la alin. e), fie administrației unităților sanitare, fie - în sfirsit - funcționarii sau administrarii mijloacelor de transport sanitar. Aceste afectari pot fi permanente sau temporare. Expresia acopera:

i) personalul sanitar, militar sau civil, al unei părți în conflict, inclusiv cel care este mentionat în prima și a doua convenție, precum și cel care este afectat unor organisme de protecție civila;

îi) personalul sanitar al societatilor naționale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu) și alte societăți naționale voluntare de asistența, recunoscute legal și autorizate de către o parte la conflict;

iii) personalul sanitar al unităților sau al mijloacelor de transport sanitare prevăzute la art. 9 paragraful 2.

d) prin expresia personal religios se înțeleg persoanele, militari sau civili, precum sînt preotii care se dedica în exclusivitate functiei lor și sînt atasati:

i) fie fortelor armate ale unei părți la conflict;

îi) fie unităților sanitare sau mijloacelor de transport sanitar ale unei părți la conflict;

iii) fie unităților sanitare sau mijloacelor de transport sanitare prevăzute la art. 9 paragraful 2;

iv) fie organismelor de protecție civila ale unei părți la conflict.

Alaturarea personalului religios acestor unități poate fi permanenta sau temporara și dispozitiile pertinente prevăzute în alin. k) se aplică acestui personal;

e) prin expresia unități sanitare se înțeleg asezaminte și alte formatii, militare sau civile, organizate în scopuri sanitare, adica cautarea, evacuarea, transportul, diagnosticul sau tratamentul - inclusiv primul ajutor - al ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor, ca și prevenirea bolilor. Ea include, între altele, spitalele și alte unități similare, centrele de transfuzie sanguina, centrele și institutele de medicina preventiva și centrele de aprovizionare sanitara, precum și depozitele de material sanitar și de produse farmaceutice din aceste unități. Unitatile sanitare pot fi fixe sau mobile, permanente sau temporare;

f) prin expresia transport sanitar se înțelege transportul rutier, pe apa sau aerian, al ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor, al personalului sanitar și religios și al materialului sanitar, protejati de conventii și de prezentul protocol;

g) prin expresia mijloc de transport sanitar se înțelege orice mijloc de transport, militar sau civil, permanent sau temporar, destinat în exclusivitate transportului sanitar și pus sub conducerea unei autorități competente a unei părți la conflict;

h) prin expresia vehicul sanitar se înțelege orice mijloc de transport sanitar terestru;

i) prin expresia nava și ambarcatiune sanitara se înțelege orice mijloc de transport pe apa;

j) prin expresia aeronava sanitara se înțelege orice mijloc de transport aerian sanitar;

k) sînt permanenti personalul sanitar, unitatile sanitare și mijloacele de transport sanitar afectate în exclusivitate scopurilor sanitare pe o durată nedeterminata. Sînt temporare personalul sanitar, unitatile sanitare și mijloacele de transport sanitar utilizate exclusiv în scopuri sanitare pentru perioade limitate, pe toata durata acestor perioade. În afara cazurilor în care ar fi altfel calificate, expresiile personal sanitar, unitate sanitara și mijloc de transport sanitar includ personal, unități sau mijloace de transport care pot fi permanente sau temporare;

l) prin expresia semn distinctiv se înțelege semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului și Soarelui Rosu, pe fond alb, cînd este utilizat pentru protectia unităților și mijloacelor de transport sanitare și a personalului sanitar și religios, ca și a materialului acestora;

m) prin expresia semnal distinctiv se înțelege orice mijloc de semnalizare destinat exclusiv pentru a permite identificarea unităților și a mijloacelor de transport sanitare, prevăzute în cap. 3 al anexei nr. 1 la prezentul protocol;

Articolul 9

Domeniul de aplicare

1. Prezentul titlu, ale cărui prevederi au ca scop ameliorarea situației ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor, se aplică tuturor acelora care sînt afectati de o situație prevăzută la art. 1, fără nici o diferentiere nefavorabila fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine naționala sau sociala, avere, nastere sau orice alta situație sau orice alt criteriu analog.

2. Dispozitiile pertinente ale art. 27 și 32 ale primei conventii se aplică unităților și mijloacelor de transport sanitare permanente (altele decit navele-spital, la care se aplică art. 25 din convenția a II-a), ca și personalului lor pus la dispoziție în scopuri umanitare de o parte la conflict:

a) de către un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict;

b) de către o societate de ajutor recunoscută și autorizata de acest stat;

c) de către o organizație internationala impartiala, cu caracter umanitar.

Articolul 10

Protecție și ingrijiri

1. Toți ranitii, bolnavii și naufragiatii, oricare ar fi partea careia îi apartin, trebuie să fie respectati și protejati.

2. În toate imprejurarile ei trebuie să fie tratati cu umanitate și sa primeasca, în măsura posibilului și în timpul cel mai scurt, ingrijirile medicale cerute de starea lor. Nici o diferentiere fondata pe alte criterii decit cele medicale nu trebuie facuta între acestia.

Articolul 11

Protectia persoanei

1. Sănătatea și integritatea fizica sau mentala a persoanelor aflate în miinile părții adverse sau internate, deținute sau în orice alt fel private de libertate ca urmare a unei situații prevăzute în art. 1, nu trebuie să fie compromise prin nici un act și nici prin vreo omisiune nejustificata. În consecința, este interzis de a supune persoanele prevăzute în prezentul articol unui act medical care nu ar fi motivat de starea sănătății lor și care nu ar fi conform cu normele medicale în general recunoscute pe care partea responsabila de actul respectiv l-ar aplica, în circumstanțe medicale analoage, propriilor săi resortisanti, aflati în libertate.

2. Este, în special, interzis de a practica asupra acestor persoane, chiar și cu consimtamintul lor:

a) mutilari fizice;

b) experiente medicale sau stiintifice;

c) prelevări de tesuturi sau de organe pentru transplanturi, cu excepția cazurilor cînd aceste acte sînt justificate în condițiile prevăzute în paragraful 1.

3. Nu se poate face derogare la interdictia prevăzută la paragraful 2 c) decit atunci cînd este vorba de donari de singe în vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, cu condiția ca aceste donari să fie voluntare și sa nu fie rezultatul unor măsuri coercitive sau al insistentei și ca ele să fie destinate unor scopuri terapeutice în condiții compatibile cu normele medicale general recunoscute și cu controale efectuate atit în interesul donatorului, cit și al primitorului.

4. Orice act sau omisiune voluntara care pune în mod grav în pericol sănătatea sau integritatea fizica sau mentala a oricarei persoane sub puterea unei părți, alta decit cea de care ea depinde și care, fie ca contravine uneia dintre interdicțiile enuntate în paragrafele 1 și 2, fie că nu respecta condițiile prevăzute în paragraful 3, constituie o infractiune grava la prezentul protocol.

5. Persoanele definite în paragraful 1 au dreptul de a refuza orice interventie chirurgicala. În caz de refuz, personalul sanitar trebuie să se straduiasca să obțină o declaratie scrisa în acest sens, semnata sau recunoscută de pacient.

6. Orice parte la conflict trebuie să constituie un dosar medical pentru orice donatie de singe în vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, de către persoanele vizate în paragraful 1, dacă aceasta donatie este efectuata sub responsabilitatea acestei părți. În afară de aceasta, orice parte la conflict trebuie să se straduiasca sa dispună de un dosar cu toate actele medicale intreprinse față de persoanele internate, deținute sau private în orice alt mod de libertate, ca urmare a unei situații vizate în art. 1. Aceste dosare trebuie să fie, în orice moment, puse la dispoziția puterii protectoare, în scop de inspecție.

Articolul 12

Protectia unităților sanitare

1. Unitatile sanitare vor fi, intotdeauna, respectate și protejate și nu vor face obiectul atacurilor.

2. Paragraful 1 se aplică unităților sanitare civile în măsura în care indeplinesc una din condițiile urmatoare:

a) apartin uneia dintre părțile în conflict;

b) sînt recunoscute și autorizate de autoritățile competente ale uneia dintre părțile la conflict;

c) sînt autorizate, conform art. 9 paragraful 2 al prezentului protocol sau art. 27 al convenției I.

3. Părțile la conflict sînt obligate să-și comunice amplasarea unităților lor sanitare fixe. Absenta unei asemenea notificari nu exonereaza nici una dintre părți de obligația de a respecta dispozitiile paragrafului 1.

4. În nici o imprejurare, unitatile sanitare nu trebuie să fie utilizate pentru a se incerca să se puna la adapost, de atacuri, obiective militare. De fiecare data cînd aceasta va fi posibil, părțile la conflict vor veghea ca unitatile sanitare să fie situate în asa fel incit atacurile împotriva obiectivelor militare sa nu puna în pericol aceste unități sanitare.

Articolul 13

Încetarea protectiei unităților sanitare civile

1. Protectia unităților sanitare civile nu poate inceta decit dacă acestea sînt utilizate pentru a se comite, în afara destinatiei lor umanitare, acte dăunătoare inamicului. Totusi, protectia va inceta numai după o somatie care va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil și care a ramas fără rezultat.

2. Nu vor fi considerate acte dăunătoare inamicului:

a) faptul ca personalul unității este inzestrat cu arme usoare individuale pentru propria sa aparare sau pentru apararea ranitilor și a bolnavilor aflati în ingrijire;

b) faptul ca unitatea este pazita de un pichet, de santinele sau de o escorta;

c) faptul ca în unitate se afla arme portative și munitii luate de la raniti și bolnavi și care nu au fost inca predate serviciului competent;

d) faptul ca membri ai fortelor armate sau alti combatanti se afla în aceste unități din ratiuni medicale.

Articolul 14

Limitarea rechizitiei unităților sanitare civile

1. Puterea ocupanta are datoria să asigure ca nevoile medicale ale populatiei civile sa continue să fie satisfacute în teritoriile ocupate.

2. În consecința, puterea ocupanta nu poate rechizitiona unitatile sanitare civile, echipamentul lor, materialele sau personalul lor, atita vreme cit aceste mijloace sînt necesare pentru a satisface nevoile medicale ale populatiei civile și pentru a asigura continuitatea ingrijirii ranitilor și bolnavilor în curs de tratament.

3. Puterea ocupanta poate rechizitiona mijloacele de transport menționate mai sus cu condiția de a continua să respecte regula generală stabilita în paragraful 2 și sub rezerva urmatoarelor condiții specifice:

a) ca mijloacele să fie necesare pentru a asigura un tratament medical imediat și corespunzător ranitilor și bolnavilor fortelor armate ale puterii ocupante sau prizonierilor de razboi;

b) ca rechizitia sa nu depășească perioada în care aceasta necesitate se manifesta;

c) să fie luate măsuri imediate pentru ca ingrijirea medicală a populatiei civile, ca și a ranitilor și bolnavilor în curs de tratament, afectati de rechizitie, sa continue să fie satisfacute.

Articolul 15

Protectia personalului sanitar și religios civil

1. Personalul sanitar civil va fi respectat și protejat.

2. În caz de necesitate trebuie să fie acordată toata asistența posibila personalului civil intr-o zona în care serviciile sanitare civile au fost dezorganizate ca urmare a luptelor.

3. Puterea ocupanta va acorda toata asistența personalului sanitar civil în teritoriile ocupate pentru a-i permite sa indeplineasca cit mai bine misiunea sa umanitara. Puterea ocupanta nu poate cere de la personalul sanitar ca aceasta misiune să se indeplineasca cu prioritate în folosul cuiva, cu excepția cazurilor impuse de ratiuni medicale. Acest personal nu va fi constrins la sarcini incompatibile cu misiunea sa umanitara.

4. Personalul sanitar civil se va putea deplasa spre locurile unde serviciile sale sînt indispensabile, sub rezerva masurilor de control și de securitate pe care partea la conflict interesata le va considera necesare.

5. Personalul religios civil va fi respectat și protejat. Dispozitiile convențiilor și a prezentului protocol, referitoare la protectia și identificarea personalului sanitar, îi sînt aplicabile.

Articolul 16

Protectia generală a misiunii medicale

1. Nimeni nu va putea fi pedepsit pentru ca a exercitat o activitate cu caracter medical conform deontologiei, oricare ar fi fost imprejurarile sau beneficiarii acestei activități.

2. Persoanele exercitind o activitate cu caracter medical nu pot fi constrinse sa indeplineasca acte sau să efectueze lucrari contrare deontologiei sau altor reguli medicale care protejeaza ranitii și bolnavii sau dispozițiilor convențiilor sau prezentului protocol și nici să se abtina de la indeplinirea actelor cerute de aceste reguli sau dispozitii.

3. Nici o persoană exercitind o activitate medicală nu poate fi constrinsa sa dea unei persoane apartinind fie unei părți adverse, fie aceleiasi părți ca și ea, cu excepția cazurilor prevăzute de legea acesteia din urma, informații referitoare la ranitii și bolnavii pa care-i ingrijeste sau i-a ingrijit, dacă ea considera ca astfel de informații pot aduce prejudicii acestora sau familiilor lor. Prevederile care reglementeaza notificarea obligatorie a bolilor transmisibile vor trebui, totusi, respectate.

Articolul 17

Rolul populatiei civile și al societatilor de asistența

1. Populatia civila trebuie să respecte ranitii, bolnavii și naufragiatii, chiar dacă ei apartin părții adverse, și sa nu exercite contra lor nici un act de violenta. Populatia civila și societățile de asistența, cum sînt societățile naționale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu), vor fi autorizate, chiar în regiunile invadate sau ocupate, sa adune pe acesti raniti, bolnavi sau naufragiati și să le acorde ingrijiri, chiar din proprie inițiativă. Nimeni nu va fi amenintat, urmarit, condamnat sau pedepsit pentru astfel de acte umanitare.

2. Părțile la conflict vor putea face apel la populatia civila și la societățile de asistența menționate în paragraful 1 pentru a aduna ranitii, bolnavii și naufragiatii și a le acorda ingrijiri, precum și pentru a cauta mortii și a da indicatii despre locul în care se gasesc; ele vor acorda protectia și facilitatile necesare celor ce vor fi răspuns la acest apel. În cazul în care partea adversa va lua sau a reluat controlul asupra regiunii, ea va menține aceasta protecție și aceste facilități atita timp cit acestea vor fi necesare.

Articolul 18

Identificarea

1. Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca sa faca în asa fel ca personalul sanitar și religios, precum și unitatile și mijloacele de transport sanitare, să poată fi identificate.

2. Fiecare parte la conflict trebuie, totodata, să se straduiasca sa adopte și sa puna în aplicare metode și proceduri permitind identificarea unităților și mijloacelor de transport sanitare care utilizeaza semnul distinctiv și semnale distinctive.

3. În teritoriile ocupate și în zonele în care luptele se desfășoară sau este posibil să se desfășoare, personalul sanitar civil și personalul religios civil se vor face recunoscuti - ca regula generală - cu ajutorul semnului distinctiv și al unei cărți de identitate, atestind statutul lor.

4. Cu consimtamintul autorității competente, unitatile și mijloacele de transport sanitare vor fi marcate cu semnul distinctiv. Navele și ambarcatiunile sanitare vizate în art. 22 al prezentului protocol vor fi marcate în conformitate cu prevederile celei de a II-a conventii.

5. În plus față de semnul distinctiv, o parte la conflict poate, în conformitate cu cap. III al anexei nr. I din prezentul protocol, sa autorizeze folosirea semnalelor distinctive pentru a permite identificarea unităților și a mijloacelor de transport sanitare. Cu titlu excepțional, în cazurile speciale prevăzute în amintitul capitol, mijloacele de transport sanitare pot utiliza semnale distinctive fără a arbora semnul distinctiv.

6. Indeplinirea dispozițiilor prevăzute în paragrafele 1-5 este reglementata de către cap. I-III ale anexei nr. 1 la prezentul protocol. Semnalele descrise în cap. III al acestei anexe și destinate exclusiv folosirii de către unitatile și mijloacele de transport sanitare nu vor putea fi utilizate, în afara excepțiilor prevăzute în amintitul capitol, decit pentru a permite identificarea unităților și a mijloacelor de transport sanitare.

7. Prevederile prezentului articol nu permit extinderea utilizarii, în timp de pace, a semnului distinctiv dincolo de ceea ce este prevăzut în art. 44 al convenției I.

8. Prevederile convențiilor și ale prezentului protocol referitoare la controlul intrebuintarii semnului distinctiv, precum și a prevenirii și reprimarii folosirii sale abuzive, sînt aplicabile și semnalelor distinctive.

Articolul 19

State neutre și alte state care nu sînt părți la conflict

Statele neutre și alte state care nu sînt părți la conflict vor aplica dispozitiile pertinente al prezentului protocol persoanelor protejate de acest titlu, care pot fi primite sau internate pe teritoriul lor, ca și mortilor părților la acest conflict pe care îi vor putea stringe.

Articolul 20

Interzicerea represaliilor

Represaliile contra persoanelor și bunurilor protejate de prezentul titlu sînt interzise.

Secțiunea II Transporturi sanitare

Articolul 21

Vehicule sanitare

Vehiculele sanitare vor fi respectate și protejate în modul prevăzut de către conventii și de prezentul protocol pentru unitatile sanitare mobile.

Articolul 22

Nave-spital și ambarcatiuni de salvare de coasta

1. Dispozitiile convențiilor cu privire la:

a) navele descrise la art. 22, 24, 25 și 27 ale celei de a II-a conventii;

b) barcile lor de salvare și ambarcatiunile lor;

c) personalul lor și echipajele lor;

d) ranitii, bolnavii și naufragiatii care se afla la bord,

se vor aplica și atunci cînd aceste nave, barci sau ambarcatii transporta civili raniti, bolnavi și naufragiati care nu apartin uneia din categoriile menționate în art. 13 al celei de-a II-a conventii. Totusi, acesti civili nu vor trebui să fie nici predati unei părți care nu este a lor și nici capturati pe mare. Dacă se afla sub puterea unei părți la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a convenție și prezentul protocol le vor fi aplicabile.

2. Protectia asigurata de către conventii pentru navele descrise în art. 25 al celei de-a II-a conventii se extinde navelor-spital puse la dispoziția unei părți la conflict în scopuri umanitare:

a) de către un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la acest conflict, sau

b) de către o organizație internationala impartiala cu caracter umanitar, sub rezerva, în ambele cazuri, a indeplinirii condițiilor enuntate în articolul amintit.

3. Ambarcatiunile descrise în art. 27 al celei de-a II-a conventii vor fi protejate chiar dacă notificarea avuta în vedere în acest articol nu a fost facuta. Părțile la conflict trebuie totusi să se informeze reciproc asupra oricărui element referitor la aceste ambarcatiuni care să permită să fie identificate și recunoscute mai usor.

Articolul 23

Alte nave și ambarcatiuni sanitare

1. Navele și ambarcatiunile sanitare, altele decit cele prevăzute în art. 22 al prezentului protocol și în art. 38 al celei de-a II-a conventii, trebuie, fie ca se afla pe mare sau în alte ape, să fie respectate și protejate în modul prevăzut pentru unitatile sanitare mobile de către conventii și prezentul protocol. Protectia acestor nave neputind fi eficace decit dacă ele pot fi identificate și recunoscute ca nave sau ambarcatiuni sanitare, ele trebuie să fie marcate cu semnul distinctiv și să se conformeze, în măsura posibilului, dispozițiilor art. 43 alin. 2 al celei de-a II-a conventii.

2. Navele și ambarcatiunile prevăzute în paragraful 1 rămîn supuse dreptului razboiului. Ordinul de a stopa, de a indeparta sau de a lua o ruta determinata va putea să le fie dat de orice nava de razboi navigind la suprafața, care este în măsura sa faca să fie executat acest ordin imediat, și ele vor trebui să se supuna oricărui ordin de aceasta natură. Ele nu pot fi deturnate într-un alt mod de la misiunea lor sanitara cit timp vor fi necesare pentru ranitii, bolnavii și naufragiatii care se afla la bordul lor.

3. Protectia prevăzută în paragraful 1 nu va inceta decit în condițiile enuntate în art. 34 și 35 ale celei de-a II-a conventii. Un refuz net de a se supune unui ordin dat în conformitate cu paragraful 2 constituie un act daunator inamicului în sensul art. 34 al celei de-a II-a conventii.

4. O parte la conflict va putea notifica unei părți adverse, de îndată ce va fi posibil inaintea plecarii, numele, caracteristicile, ora de plecare prevăzută, ruta, viteza estimată a navei sau ambarcatiunii sanitare, mai ales dacă este vorba de nave mai mari de 2.000 tone brute, și va putea comunică toate celelalte informații care ar usura identificarea și recunoasterea. Partea adversa trebuie să confirme primirea acestor informații.

5. Dispozitiile art. 37 al celei de-a II-a conventii se aplică personalului sanitar și religios care se afla la bordul acestor nave și ambarcatiuni.

6. Dispozitiile pertinente ale celei de-a II-a conventii se aplică ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor care apartin categoriilor prevăzute în art. 13 al celei de-a II-a conventii și în art. 44 al prezentului protocol, care se afla la bordul acestor nave și ambarcatiuni sanitare. Persoanele civile ranite, bolnavii și naufragiatii care nu apartin nici uneia din categoriile menționate în art. 13 al celei de-a II-a conventii nu trebuie, dacă ele sînt pe mare, nici să fie predate unei părți care nu este a lor, nici să fie obligate sa părăsească nava; dacă, cu toate acestea, ele se afla sub puterea unei părți la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a convenție și prezentul protocol le sînt aplicabile.

Articolul 24

Protectia aeronavelor sanitare

Aeronavele sanitare vor fi respectate și protejate în conformitate cu dispozitiile prezentului titlu.

Articolul 25

Aeronave sanitare în zone care nu sînt dominate de către partea adversa

În zonele terestre dominate de către forte prietene sau în zone maritime care nu sînt în fapt dominate de către o parte adversa, și în spatiul lor aerian, respectarea și protectia aeronavelor sanitare ale unei părți în conflict nu depind de un acord cu partea adversa. O parte în conflict care intrebuinteaza astfel aeronavele sale sanitare în aceste zone va putea, cu toate acestea, pentru a intari securitatea lor, să prezinte părții adverse notificarile prevăzute în art. 29, mai ales cînd aceste aeronave efectueaza zboruri care le aduc în bataia sistemelor de arme sol-aer ale părții adverse.

Articolul 26

Aeronave sanitare în zone de contact sau similare

1. În părțile zonei de contact dominata de fapt de către forte prietene, ca și în zonele pe care în fapt nici o forta nu le domina în mod clar, și în spatiul aerian corespunzător, protectia aeronavelor sanitare nu poate fi pe deplin eficace decit dacă un acord prealabil a intervenit între autoritățile militare competente ale părților la conflict, asa cum este prevăzut în art. 29. În absenta unui astfel de acord, aeronavele sanitare acționează doar pe riscul lor; aeronavele sanitare vor trebui, cu toate acestea, să fie respectate atunci cînd vor fi fost recunoscute ca atare.

2. Expresia zona de contact se aplică oricarei zone terestre în care elementele avansate ale fortelor opuse sînt în contact unele cu celelalte, mai ales acolo unde sînt expuse tragerilor directe de la sol.

Articolul 27

Aeronave sanitare în zonele dominate de partea adversa

1. Aeronavele sanitare ale părții la conflict vor ramine protejate în timp ce survoleaza zone terestre sau maritime dominate în fapt de către o parte adversa, cu condiția de a fi obținut în prealabil, pentru astfel de zboruri, acordul autorității competente a acestei părți adverse.

2. O aeronava sanitara care survoleaza o zona dominata, în fapt, de o parte adversa, în absenta acordului prevăzut de paragraful 1 sau contravenind unui astfel de acord, ca urmare a unei erori de navigatie sau a unei situații de urgenta afectind securitatea zborului, va trebui sa faca tot posibilul pentru a se face identificata și pentru a informa partea adversa. Îndată ce partea adversa va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, ea va trebui sa faca toate eforturile normale pentru a da ordinul de aterizare sau de amerizare prevăzut în art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte măsuri care să ocroteasca interesele acestei părți și pentru a da aeronavei, în cele doua cazuri, timpul de a se supune, înainte de a recurge la un atac.

Articolul 28

Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare

1. Este interzis părților la conflict sa utilizeze aeronavele lor sanitare pentru a incerca să obțină un avantaj militar asupra părții adverse. Prezenta aeronavelor sanitare nu trebuie să fie folosita pentru a se incerca să se puna obiective militare la adapost de un atac.

2. Aeronavele sanitare nu vor trebui să fie utilizate pentru a culege sau transmite informații cu caracter militar și nu trebuie să transporte materiale destinate acestui scop. Le este interzis sa transporte persoane sau o incarcatura necuprinsa în definitia data în art. 8 alin. f). Transportul la bord de efecte personale ale ocupantilor sau de material destinat în exclusivitate sa faciliteze navigatia, comunicatiile sau identificarea nu este considerat ca interzis.

3. Aeronavele sanitare nu trebuie să transporte alte arme decit armele portative și munitiile care vor fi fost luate de la ranitii, bolnavii sau naufragiatii care se gasesc la bord și care nu vor fi fost predate serviciilor competente, precum și arme usoare individuale necesare pentru a permite personalului sanitar ce se afla la bord de a-și asigura apararea sa și aceea a ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor ce se afla în ingrijirea sa.

4. Efectuind zborurile prevăzute în art. 26 și 27, aeronavele sanitare nu trebuie să fie folosite, fără un acord prealabil cu partea adversa, pentru cautarea ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor.

Articolul 29

Notificari și acorduri referitoare la aeronavele sanitare

1. Notificarile prevăzute în art. 25 sau cererile de acord prealabil prevăzute în art. 26, 27, 28 paragraful 4 și 31 trebuie să indice numărul prevăzut de aeronave sanitare, planurile de zbor și mijloacele lor de identificare; ele vor fi interpretate ca semnificind ca fiecare zbor se va efectua conform cu dispozitiile art. 28.

2. Partea care primeste o notificare întocmită în baza art. 25 trebuie să confirme neintirziat primirea acesteia.

3. Partea care primeste o cerere de acord prealabil în conformitate fie cu art. 26, 27 sau 31, fie cu art. 28 paragraful 4, trebuie să notifice cit mai repede posibil părții solicitante:

a) fie acceptarea cererii;

b) fie respingerea cererii;

c) fie o propunere rezonabila de modificare a cererii. Ea poate, de asemenea, sa propuna interzicerea sau restringerea altor zboruri în zona în timpul perioadei avute în vedere. Dacă partea care a prezentat cererea accepta contrapropunerile, ea trebuie să notifice acordul sau celeilalte părți.

4. Părțile vor lua masurile necesare pentru a face posibile aceste notificari și pentru a incheia rapid aceste acorduri.

5. Părțile vor lua, de asemenea, masurile necesare pentru ca conținutul pertinent al acestor notificari și al acestor acorduri să fie difuzate rapid unităților militare și ca acestea să fie încunoștințate rapid despre mijloacele de identificare folosite de respectivele aeronave sanitare.

Articolul 30

Aterizarea și inspectarea aeronavelor sanitare

1. Aeronavele sanitare, survolind zone dominate în fapt de partea adversa sau zone pe care în fapt nici o forta nu le domina în mod evident, pot fi somate sa aterizeze sau sa amerizeze, după caz, pentru a permite inspecția prevăzută în paragrafele urmatoare. Aeronavele sanitare vor trebui să se supuna oricarei somatii de acest gen.

2. Dacă o aeronava sanitara aterizeaza sau amerizeaza la somatie sau pentru alte motive, ea nu poate fi supusă inspecției decit pentru a se verifica elementele menționate în paragrafele 3 și 4. Inspecția va trebui să fie intreprinsa fără întîrziere și să se efectueze rapid. Partea care procedeaza la inspecție nu trebuie să ceara ca ranitii și bolnavii să fie debarcati din aeronava, cu excepția cazului cînd debarcarea este indispensabila inspectarii. În orice caz, ea trebuie să vegheze ca aceasta inspecție sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor sau bolnavilor.

3. Dacă inspecția arata ca aeronava:

a) este o aeronava sanitara în sensul art. 8 alin. j);

b) nu contravine condițiilor prescrise în art. 28; și

c) nu a efectuat zborul sau în lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cînd un astfel de acord se impune, aeronava cu acei din ocupantii săi apartinind fie unei părți adverse, fie unui stat neutru sau unui alt stat care nu este parte la conflict, va fi autorizata să-și continue neintirziat zborul.

4. Dacă inspecția arata ca aeronava:

a) nu este o aeronava sanitara în sensul art. 8 alin. j;

b) contravine condițiilor prevăzute în art. 28; sau

c) a efectuat zborul sau în lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cînd un astfel de acord se impune,

aeronava poate fi retinuta. Ocupantii săi trebuie să fie tratati cu totii în conformitate cu dispozitiile pertinente ale convențiilor și ale prezentului protocol. În cazul cînd aeronava retinuta era afectată ca aeronava sanitara permanenta, ea nu poate fi utilizata ulterior decit ca aeronava sanitara.

Articolul 31

Statele neutre sau alte state care nu sînt părți la conflict

1. Aeronavele sanitare nu trebuie, cu excepția cazului cînd exista un acord prealabil, nici sa survoleze teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, și nici sa aterizeze sau sa amerizeze. Cu toate acestea, dacă un astfel de acord exista, aceste aeronave vor trebui să fie respectate pe toata durata zborului lor și pe timpul eventualelor escale. Ele vor trebui, cu toate acestea, să se supuna oricarei somatii de aterizare sau amerizare, după caz.

2. O aeronava sanitara care, în lipsa unui acord sau contravenind dispozițiilor unui acord, survoleaza teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, fie ca urmare a unei erori de navigatie, fie ca urmare a unei situații de urgenta privind securitatea zborului, trebuie să se straduiasca sa notifice zborul sau și să se faca identificata. Îndată ce acest stat va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, el va trebui să depună toate eforturile cuvenite pentru a da ordinul de aterizare sau amerizare, prevăzut în art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte măsuri de a ocroti interesele acestui stat și pentru a da aeronavei, în ambele cazuri, timpul să se supuna înainte de a recurge la un atac.

3. Dacă o aeronava sanitara, în conformitate cu un acord sau în condițiile indicate în paragraful 2, aterizeaza sau amerizeaza, la somatie sau pentru alte motive, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, ea va putea fi supusă unei inspecții pentru a se determina dacă ea este intr-adevar o aeronava sanitara. Inspecția va trebui să fie intreprinsa fără întîrziere și efectuata rapid. Partea care procedeaza la inspecție nu trebuie să ceara ca ranitii și bolnavii care depind de partea care utilizeaza aeronava să fie debarcati din aeronava, în afară de cazul în care aceasta debarcare este indispensabila inspecției. În orice caz, ea va veghea ca aceasta inspecție sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor și a bolnavilor. Dacă inspecția arata ca este vorba efectiv de o aeronava sanitara, aceasta aeronava cu ocupantii săi, cu excepția celor care trebuie să fie retinuti în baza regulilor de drept international a

plicabil în conflicte armate, va fi autorizata să-și continue zborul și va beneficia de facilitatile corespunzătoare. Dacă inspecția arata ca aceasta aeronava nu este o aeronava sanitara, aeronava va fi retinuta și ocupantii săi vor fi tratati în conformitate cu dispozitiile paragrafului 4.

4. Cu excepția celor care sînt debarcati cu titlu temporar, ranitii, bolnavii și naufragiatii debarcati dintr-o aeronava sanitara, cu consimtamintul autorității locale, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, vor fi, în afara cazului unei înțelegeri diferite între acest stat și părțile în conflict, retinuti de către acest stat atunci cînd regulile dreptului international aplicabil în conflictele armate o cer, astfel ca ei sa nu poata lua parte din nou la ostilitati. Cheltuielile de spitalizare și internare cad în sarcina statului de care aceste persoane depind.

5. Statele neutre sau celelalte state care nu sînt părți la conflict vor aplica, în mod egal tuturor părților la conflict, condițiile și eventualele restrictii referitoare la survolul teritoriului lor de către aeronave sanitare sau la aterizarea acestor aeronave.

Secțiunea III Persoane disparute și decedate

Articolul 32

Principiu general

În aplicarea prezentei secțiuni, activitatea inaltelor părți contractante, a părților la conflict și a organizațiilor umanitare internationale menționate în conventii și în prezentul protocol va fi motivata în primul rind de către dreptul pe care-l au familiile de a cunoaste soarta membrilor lor.

Articolul 33

Persoane disparute

1. Îndată ce imprejurarile o permit și cel mai tirziu incepind de la sfirsitul ostilitatilor active, fiecare parte la conflict trebuie să caute persoanele a caror disparitie a fost semnalata de o parte adversa. Numita parte adversa trebuie să comunice toate informațiile utile despre aceste persoane, pentru a facilita cercetarile.

2. Pentru a facilita stringerea de informații prevăzute în paragraful precedent, fiecare parte la conflict trebuie, în ceea ce priveste persoanele care nu ar beneficia de un regim mai favorabil în virtutea convențiilor sau a prezentului protocol:

a) sa inregistreze informațiile prevăzute în art. 138 al celei de-a IV-a conventii despre acele persoane care au fost deținute, închise sau tinute în captivitate sau în alt mod, mai mult de doua saptamini, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii, sau care au decedat în cursul unei perioade de detentie;

b) în toata măsura posibilului, sa faciliteze și, dacă este necesar, să efectueze cautarea acestor persoane și sa inregistreze informațiile despre aceste persoane, dacă ele au decedat în alte împrejurări, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii.

3. Informațiile despre persoanele a caror disparitie a fost semnalata în aplicarea paragrafului 1 și a cererilor relative la aceste informații, sînt transmise fie direct, fie prin intermediul puterii protectoare, al Agentiei centrale de depistare a Comitetului International al Crucii Rosii, sau al societatilor naționale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu). Atunci cînd informațiile nu sînt transmise prin intermediul Comitetului International al Crucii Rosii și al agentiei sale de depistare, fiecare parte la conflict procedeaza astfel incit acestea să fie furnizate și agentiei centrale de depistare.

4. Părțile la conflict se vor stradui să se inteleaga asupra aranjamentelor care să permită echipelor de cautare sa identifice și sa ridice mortii în zonele cîmpului de lupta; aceste aranjamente vor putea sa prevada, cînd va fi cazul, ca aceste echipe să fie insotite de un personal al părții adverse, atunci cînd ele își indeplinesc misiunea în zonele care sînt sub controlul acestei părți adverse. Personalul acestor echipe va trebui să fie respectat și protejat atunci cînd se dedica în exclusivitate unor astfel de misiuni.

Articolul 34

Ramasitele persoanelor decedate

1. Ramasitele persoanelor care au decedat din cauze avînd legătură cu o ocupatie sau în timpul unei detentii, ca rezultat al unei ocupatii sau al ostilitatilor și acelea ale persoanelor care nu erau resortisantii tarii în care ele au decedat ca urmare a ostilitatilor, vor trebui să fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie să fie respectate, intretinute și marcate asa cum este prevăzut în art. 130 al celei de-a IV-a conventii, în măsura în care amintitele rămășițe și morminte nu beneficiaza de un regim mai favorabil în virtutea convențiilor și a prezentului protocol.

2. Îndată ce imprejurarile și relatiile între părțile adverse o permit, inaltele părți contractante pe teritoriul cărora sînt situate mormintele și, dacă e cazul, alte locuri în care se afla ramasitele persoanelor decedate ca urmare a ostilitatilor, în timpul unei ocupatii sau în caz de detentie, trebuie să incheie acorduri în vederea:

a) facilitarii accesului la morminte al membrilor familiilor persoanelor decedate și al reprezentantilor serviciilor oficiale de înregistrare a mormintelor și adoptarii dispozițiilor de ordin practic referitoare la acest acces;

b) asigurarii în permanenta a protectiei și intretinerii acestor morminte;

c) facilitarii reintoarcerii în tara de origine a ramasitelor persoanelor decedate și a obiectelor lor personale, la cererea acestei tari, sau la cererea familiei, cu condiția ca aceasta tara sa nu se opuna la aceasta.

3. În absenta acordurilor prevăzute în paragraful 2 b) sau c) și dacă tara de origine a acestor persoane decedate nu este dispusa să asigure întreținerea acestor morminte pe cheltuiala sa, înaltă parte contractantă pe teritoriul careia sînt situate aceste morminte poate să ofere sa faciliteze intoarcerea ramasitelor în tara de origine. Dacă aceasta oferta nu a fost acceptata în termen de cinci ani după ce a fost facuta, înaltă parte contractantă va putea, după ce a avizat tara de origine, să aplice dispozitiile prevăzute în legislatia sa cu privire la cimitire și morminte.

4. Înaltă parte contractantă pe teritoriul careia sînt situate mormintele vizate în prezentul articol este autorizata sa exhumeze ramasitele doar:

a) în condițiile descrise în paragrafele 2 c) sau 3; sau

b) atunci cînd exhumarea se impune pentru motive de interes public, inclusiv în cazurile de necesitate sanitara și de ancheta, caz în care înaltă parte contractantă trebuie, intotdeauna, sa trateze ramasitele persoanelor decedate cu respect și sa informeze tara de origine despre intentia de a exhuma, dînd precizări asupra locului prevăzut pentru noua inhumare.

Titlul III METODE ȘI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT ȘI DE PRIZONIER DE RAZBOI

Secțiunea I Metode și mijloace de lupta

Articolul 35

Reguli fundamentale

1. În orice conflict armat, dreptul părților la conflict de a alege metodele și mijloacele de lupta nu este nelimitat.

2. Este interzis să se intrebuinteze arme, proiectile și materiale, ca și metode de lupta de natura sa provoace suferinte inutile.

3. Este interzis să se utilizeze metode și mijloace de lupta care sînt concepute pentru a cauza, sau de la care se poate astepta ca vor cauza pagube excesive, de durata și grave mediului natural.

Articolul 36

Arme noi

În cercetarea, punerea la punct, achizitionarea sau adoptarea unei noi arme, a unor noi mijloace sau a unor noi metode de lupta, o înaltă parte contractantă are obligația de a determina că nu cumva intrebuintarea acestora să fie interzisa, în anumite împrejurări sau în toate imprejurarile, de către prevederile prezentului protocol sau de orice altă regulă de drept international aplicabila acestei inalte părți contractante.

Articolul 37

Interzicerea perfidiei

1. Este interzisa omorirea, ranirea sau capturarea unui adversar recurgind la perfidie. Constituie perfidie actele care fac apel, cu intentia de inselare, la buna-credinta a unui adversar pentru a-l face sa creada ca are dreptul sa primeasca sau obligația sa acorde protectia prevăzută în regulile dreptului international aplicabil la conflictele armate. Actele urmatoare constituie exemple de perfidie:

a) simularea intentiei de a negocia sub acoperirea steagului de parlamentare sau simularea predarii;

b) simularea unei incapacitati datorita ranilor sau bolii;

c) simularea posedarii statutului de civil sau de necombatant;

d) simularea posedarii unui statut protejat utilizind semne, embleme sau uniforme ale Natiunilor Unite, ale statelor neutre sau ale altor state care nu sînt părți la conflict.

2. Stratagemele de razboi nu sînt interzise. Constituie stratageme de razboi actele care au drept scop sa induca în eroare un adversar sau de a-l face sa comita imprudente, dar care nu încalcă nici o regulă de drept international aplicabil în conflictele armate și care, nefacind apel la buna-credinta a adversarului în ceea ce priveste protectia prevăzută de acest drept nu sînt perfide. Actele urmatoare sînt exemple de stratageme de razboi: folosirea camuflajelor, a momelilor, a operațiunilor simulate și a informațiilor false.

Articolul 38

Embleme recunoscute

1. Este interzis a se utiliza fără a avea dreptul semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului și Soarelui Rosu sau alte embleme, semne sau semnale prevăzute de către conventii sau de prezentul protocol. Este, deopotriva, interzis de a recurge la o folosire abuziva, deliberata, într-un conflict armat, a altor embleme, semne sau semnale protectoare recunoscute pe plan international, inclusiv steagul parlamentar și emblema protectoare a bunurilor culturale.

2. Este interzis să se utilizeze emblema distinctiva a Natiunilor Unite în afara cazurilor în care folosirea este autorizata de aceasta organizație.

Articolul 39

Semne de naționalitate

1. Este interzis să se utilizeze, într-un conflict armat, drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părți la conflict.

2. Este interzis să se utilizeze drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale părților adverse pe timpul atacurilor sau pentru a disimula, a favoriza, a proteja sau a împiedica operațiunile militare.

3. Nici o dispoziție a prezentului articol sau a art. 37 paragraful 1 d) nu afectează regulile existente, general recunoscute ale dreptului international, aplicabile spionajului sau intrebuintarii pavilioanelor în purtarea conflictelor armate pe mare.

Articolul 40

Crutare

Este interzis de a se ordona sa nu existe supravietuitori, de a ameninta cu aceasta adversarul sau de a conduce ostilitatile în functie de aceasta decizie.

Articolul 41

Protectia inamicului scos din lupta

1. Nici o persoană recunoscută sau trebuind să fie recunoscută, tinind cont de împrejurări, ca fiind scoasa din lupta, nu trebuie să faca obiectul unui atac.

2. Este scoasa din lupta orice persoană:

a) care a cazut în miinile unei părți adverse;

b) care exprima în mod clar intentia sa de a se preda;

c) care și-a pierdut cunoștința sau este în alt fel în stare de incapacitate, ca urmare a ranilor sau a bolii și, în consecința, incapabila să se apere, cu condiția ca, în toate cazurile, ea să se abtina de la orice act de ostilitate și sa nu incerce sa evadeze.

3. Atunci cînd persoane care au dreptul la protecție ca prizonieri de razboi se afla sub puterea unei părți adverse în condiții neobisnuite de lupta, care împiedica să fie evacuata cum este prevăzut la titlul III, secțiunea I a celei de-a III-a conventii, ele trebuie să fie eliberate și trebuie să fie luate toate precautiile utile pentru a asigura securitatea lor.

Articolul 42

Ocupantii aeronavelor

1. Nici o persoană care sare cu parasuta dintr-o aeronava în pericol nu trebuie să faca obiectul unui atac în timpul coboririi.

2. Atingind solul unui teritoriu controlat de o parte adversa, persoana care a sarit cu parasuta dintr-o aeronava în pericol trebuie să aibă posibilitatea de a se preda înainte de a face obiectul unui atac, dacă nu este evident ca ea se deda unui act de ostilitate.

3. Trupele aeropurtate nu sînt protejate de prezentul articol.

Secțiunea II Statutul de combatant și de prizonier de razboi

Articolul 43

Fortele armate

1. Fortele armate ale unei părți în conflict se compun din toate fortele, toate grupurile și toate unitatile armate și organizate care sînt puse sub comanda, care raspund de conduita subordonatilor săi față de aceasta parte, chiar dacă aceasta este reprezentata de un guvern sau o autoritate nerecunoscuta de către partea adversa. Aceste forte armate vor trebui să fie supuse unui regim de disciplina interna care să asigure, în special, respectarea regulilor de drept international aplicabile la conflictele armate.

2. Membrii fortelor armate ale unei părți la conflict (altii decit personalul sanitar și religios prevăzut în art. 33 al celei de-a III-a conventii) sînt combatanti, adica au dreptul de a participa direct la ostilitati.

3. Partea la un conflict, care incorporeaza în fortele sale armate o organizație paramilitara sau un serviciu armat insarcinat cu menținerea ordinii, trebuie să notifice aceasta celorlalte părți la conflict.

Articolul 44

Combatantii și prizonierii de razboi

1. Orice combatant, în sensul art. 43, care cade în miinile părții adverse, este prizonier de razboi.

2. Desi toți combatantii sînt obligati să respecte regulile de drept international aplicabil în conflictele armate, incalcarile acestor reguli nu priveaza pe combatant de dreptul sau de a fi considerat drept combatant, sau dacă se afla în miinile unei părți adverse, de dreptul sau de a fi considerat ca prizonier de razboi, cu excepția cazurilor prevăzute în paragrafele 3 și 4.

3. Pentru ca protectia populatiei civile împotriva efectelor ostilitatilor să fie intarita, combatantii sînt obligati să se diferentieze de populatia civila atunci cînd iau parte la un atac sau la o operațiune militara pregatitoare a unui atac. Dat fiind totusi ca exista situații în conflictele armate în care, ca urmare a naturii ostilitatilor, un combatant armat nu se poate diferentia de populatia civila, el își păstrează statutul de combatant, cu condiția ca, în astfel de situații, sa poarte armele sale la vedere:

a) pe durata fiecarei acțiuni militare și

b) în timpul în care este expus vederii de către adversar atunci cînd ia parte la o desfășurare militara care precede lansarea unui atac la care trebuie să participe.

Actele care corespund condițiilor prevăzute de prezentul paragraf nu sînt considerate ca perfide în sensul art. 37 paragraful 1 alin. c).

4. Orice combatant care cade în miinile unei părți adverse, atunci cînd nu indeplineste condițiile prevăzute în cea de-a doua fraza din paragraful 3, pierde dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi dar, cu toate acestea, beneficiaza de protectii echivalente, în toate privintele, cu acelea care sînt acordate prizonierilor de razboi de către cea de-a III-a convenție și de către prezentul protocol. Aceasta protecție cuprinde protectii echivalente celor care sînt acordate prizonierilor de razboi de cea de-a III-a convenție, în cazul în care o astfel de persoana este judecata și condamnata pentru orice infractiuni pe care le va fi comis.

5. Combatantul care cade în miinile unei părți adverse, atunci cînd nu participa la un atac sau la o alta actiune militara pregatitoare a unui atac, nu pierde, ca urmare a activităților sale anterioare, dreptul de a fi considerat drept combatant și prizonier de razboi.

6. Prezentul articol nu priveaza pe nimeni de dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi în sensul art. 4 al celei de-a III-a conventii.

7. Prezentul articol nu are drept obiect modificarea practicii statelor, general acceptata, referitoare la portul uniformei de către combatantii afectati unităților armate regulate în uniforma unei părți la conflict.

8. În afara categoriilor de persoane prevăzute în art. 13 al primei și al celei de-a II-a conventii, toți membrii fortelor armate ale unei părți la conflict, asa cum sînt definiti în art. 43 al prezentului protocol, au dreptul la protectia acordată de către conventiile menționate dacă sînt raniti sau bolnavi, sau în cazul celei de-a II-a conventii, dacă au naufragiat pe mare sau în alte ape.

Articolul 45

Protectia persoanelor care au luat parte la ostilitati

1. O persoana care ia parte la ostilitati și cade în miinile părții adverse este presupusa a fi prizonier de razboi și, în consecința este protejata de către cea de-a III-a convenție, atunci cînd ea revendica statutul de prizonier de razboi, sau rezultă ca are dreptul la statutul de prizonier de razboi, sau atunci cînd partea de care ea depinde revendica pentru ea acest statut pe calea notificarii adresate puterii care o detine sau puterii protectoare. Dacă exista vreo indoiala asupra dreptului sau la statutul de prizonier de razboi, aceasta persoana continua sa beneficieze de acest statut și, prin urmare, de protectia celei de-a III-a conventii și a prezentului protocol, așteptînd ca statutul sau să fie determinat de un tribunal competent.

2. Dacă o persoană cazuta în miinile unei părți adverse nu este deținută ca prizonier de razboi și trebuie să fie judecata de aceasta parte pentru o infractiune în legătură cu ostilitatile, ea este indreptatita să-și valorifice dreptul sau la statutul de prizonier de razboi în fața unui tribunal judiciar și să obțină ca aceasta problema să fie rezolvata. De fiecare data cînd procedura aplicabila o permite, problema trebuie să fie solutionata înainte de a se fi decis asupra infractiunii. Reprezentantii puterii protectoare au dreptul sa asiste la dezbaterile în cursul cărora aceasta problema trebuie să fie rezolvata, în afara cazului excepțional în care aceste dezbateri se desfășoară cu usile închise în interesul securitatii de stat. În acest caz, puterea detinatoare trebuie să informeze despre aceasta puterea protectoare.

3. Orice persoană care, luînd parte la ostilitati, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi și nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în conformitate cu cea de-a IV-a convenție, are dreptul, oricînd, la protectia prevăzută în art. 75 al prezentului protocol. În teritoriul ocupat, o astfel de persoana, excepțind situația cînd este deținută pentru spionaj, beneficiaza, de asemenea, în pofida dispozițiilor art. 5 al celei de-a IV-a conventii, de drepturile de comunicare prevăzute în amintita convenție.

Articolul 46

Spionii

1. În pofida oricarei alte dispozitii din conventii sau din prezentul protocol, un membru al fortelor armate ale unei părți la conflict care cade în miinile unei părți adverse atunci cînd se deda la activități de spionaj, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi și poate fi tratat ca spion.

2. Un membru al fortelor armate ale unei părți în conflict care culege sau cauta sa culeaga, în folosul acestei părți, informații într-un teritoriu controlat de către o parte adversa nu va fi considerat ca se deda unor activități de spionaj dacă, făcînd aceasta, este imbracat în uniforma fortelor sale armate.

3. Un membru al fortelor armate ale unei părți la conflict, care este rezident al unui teritoriu ocupat de către o parte adversa și care culege sau cauta sa culeaga, în folosul părții de care depinde, informații de interes militar în acest teritoriu, nu va fi considerat ca dedindu-se unor activități de spionaj, în cazul în care, făcînd aceasta, nu acționează sub pretexte inselatoare sau într-un mod deliberat clandestin. În plus, acest rezident nu pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi și nu poate fi tratat ca spion decit în cazul unic în care este capturat atunci cînd se deda la activități de spionaj.

4. Un membru al fortelor armate ale unei părți la conflict, care nu este rezident al unui teritoriu ocupat de către o parte adversa și care s-a dedat la activități de spionaj în acest teritoriu, nu-și pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi și nu poate fi tratat ca spion decit în cazul unic în care este capturat înainte de a se fi reintors la fortele armate de care aparține.

Articolul 47

Mercenarii

1. Un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier de razboi.

2. Prin termenul mercenar se înțelege orice persoană:

a) care este special recrutata în tara sau în strainatate pentru a lupta într-un conflict armat;

b) care, în fapt, ia parte la ostilitati;

c) care ia parte la ostilitati în special în vederea obtinerii unui avantaj personal și careia îi este efectiv promisa, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remuneratie superioara aceleia promise sau platite combatantilor avînd un grad și o functie analoage în fortele armate ale acestei părți;

d) care nu este nici resortisant al unei părți la conflict și nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict;

e) care nu este membru al fortelor armate ale unei părți la conflict și

f) care nu a fost trimisa de către un stat, altul decit o parte la conflict, în misiune oficiala ca membru al fortelor armate ale statului respectiv.

Titlul IV POPULATIA CIVILA

Secțiunea I Protectia generală împotriva efectelor ostilitatilor

Capitolul 1 Regula fundamentala și domeniul de aplicare

Articolul 48

Regula fundamentala

În vederea asigurarii respectarii și protectiei populatiei civile și a bunurilor cu caracter civil, părțile la conflict trebuie intotdeauna sa faca o diferentiere între populatia civila și combatanti, ca și între bunurile cu caracter civil și obiectivele militare și, în consecința, sa dirijeze operațiunile lor numai împotriva obiectivelor militare.

Articolul 49

Definitia atacurilor și domeniul de aplicare

1. Prin expresia atacuri se înțeleg actele de violenta împotriva adversarului, fie ca aceste acte sînt ofensive sau defensive.

2. Dispozitiile prezentului protocol referitoare la atacuri se aplică tuturor atacurilor, oricare ar fi teritoriul în care au loc, inclusiv pe teritoriul național apartinind unei părți la conflict, dar care se afla sub controlul unei părți adverse.

3. Dispozitiile prezentei secțiuni se aplică oricarei operațiuni terestre, aeriene sau navale care poate să afecteze pe pamint populatia civila, persoanele civile și bunurile cu caracter civil. În plus, ele se aplică tuturor atacurilor navale sau aeriene indreptate contra unor obiective pe pamint, dacă nu afectează în alt fel regulile de drept international aplicabile la conflictele armate pe mare sau în aer.

4. Dispozitiile prezentei secțiuni completeaza regulile referitoare la protectia umanitara enuntate în cea de-a IV-a convenție, indeosebi în titlul II, și în celelalte acorduri internationale care leagă inaltele părți contractante, ca și celelalte reguli de drept international referitoare la protectia civililor și a bunurilor cu caracter civil împotriva ostilitatilor pe pamint, pe mare și în aer.

Capitolul 2 Persoanele civile și populatia civila

Articolul 50

Definitia persoanelor civile și a populatiei civile

1. Este considerata civila orice persoană care nu aparține uneia din categoriile prevăzute în art. 4 A 1), 2), 3) și 6) al celei de-a III-a conventii și în art. 43 al prezentului protocol. În caz de indoiala, persoana respectiva va fi considerata civila.

2. Populatia civila cuprinde toate persoanele civile.

3. Prezenta în mijlocul populatiei civile a persoanelor izolate care nu raspund definitiei de persoana civila nu priveaza aceasta populatie de calitatea sa.

Articolul 51

Protectia populatiei civile

1. Populatia civila și persoanele civile se bucura de o protecție generală contra pericolelor rezultind din operațiile militare. În scopul de a face aceasta protecție efectiva, regulile urmatoare, care se adauga celorlalte reguli de drept international aplicabil, vor trebui să fie respectate în toate imprejurarile.

2. Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu vor trebui sa faca obiectul atacurilor. Sînt interzise actele sau amenintarile cu violenta al caror scop principal este de a raspindi teroarea în populatia civila.

3. Persoanele civile se bucura de protectia acordată de către prezenta secțiune, în afară de cazul cînd participa direct la ostilitati și numai pe durata acestei participari.

4. Atacurile fără discriminare sînt interzise. Prin expresia atacuri fără discriminare se înțeleg:

a) atacuri care nu sînt indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat;

b) atacuri în care se folosesc metode și mijloace de lupta care nu pot fi indreptate împotriva unui obiectiv militar determinat, sau

c) atacuri în care se folosesc metode sau mijloace de lupta ale caror efecte nu pot fi limitate după cum le prescrie prezentul protocol, și care sînt în consecința, în fiecare din aceste cazuri, capabile sa loveasca, fără deosebire, obiective militare și persoane civile sau bunuri cu caracter civil.

5. Vor fi, între altele, considerate ca efectuate fără discriminare urmatoarele tipuri de atacuri:

a) atacurile prin bombardament, oricare ar fi metodele sau mijloacele utilizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de obiective militare net distantate și distincte, situate într-un oras, sat sau în orice zona continind o concentrație analoaga de persoane civile sau de bunuri cu caracter civil;

b) atacurile de la care se poate astepta ca sa cauzeze incidental pierderi de vieti omenesti la populatia civila, ranirea de persoane civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinație a acestor pierderi și pagube, care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret și direct asteptat.

6. Sînt interzise atacurile indreptate cu titlu de represalii împotriva populatiei civile sau a persoanelor civile.

7. Prezenta sau miscarile populatiei civile sau ale unor persoane civile nu pot fi utilizate pentru a se pune anumite puncte sau anumite zone la adapost de operațiunile militare, mai ales pentru a incerca să se puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere, sa favorizeze sau să efectueze operațiunile militare. Părțile la conflict nu trebuie să dirijeze miscarile populatiei civile sau ale persoanelor civile pentru a incerca sa puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere operațiunile militare.

8. Nici o violare a acestor interdictii nu scuteste părțile la conflict de oblibațiile lor juridice față de populatia civila și persoanele civile, inclusiv de obligația de a lua masurile de precautie prevăzute în art. 57.

Capitolul 3 Bunuri cu caracter civil

Articolul 52

Protectia generală a bunurilor cu caracter civil

1. Bunurile cu caracter civil nu vor face obiectul nici al atacurilor și nici al represaliilor.

Sînt bunuri cu caracter civil toate bunurile care nu sînt obiective militare în sensul paragrafului 2.

2. Atacurile vor fi strict limitate la obiectivele militare. În ceea ce priveste bunurile, obiectivele militare sînt limitate la bunurile care, prin natura lor, prin amplasare, destinatie sau utilizare, aduc o contribuție efectiva la actiunea militara și a caror distrugere, totala sau parțială, capturare sau neutralizare, în imprejurarile date, ofera un avantaj militar precis.

3. În caz de indoiala, un bun care este, normal, afectat unei utilizari civile, cum ar fi un lacas de cult, o casa, un alt tip de locuinta sau o școala, este prezumat a nu fi utilizat în vederea aducerii unei contribuții efective la actiunea militara.

Articolul 53

Protectia bunurilor culturale și a lacasurilor de cult

Sub rezerva dispozițiilor Convenției de la Haga, din 14 mai 1954, pentru protectia bunurilor culturale în caz de conflict armat și al altor instrumente internationale pertinente, este interzis:

a) să se comita orice act de ostilitate indreptat împotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor;

b) să se utilizeze aceste bunuri în sprijinul efortului militar;

c) să se faca din aceste bunuri obiect de represalii.

Articolul 54

Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii populatiei civile

1. Este interzisa infometarea civililor ca metoda de razboi.

2. Este interzis de a se ataca, a se distruge, a lua sau a scoate din uz bunuri indispensabile supravietuirii populatiei civile, cum ar fi proviziile alimentare și zonele agricole în care acestea se produc, recoltele, vitele, instalatiile și rezervele de apa potabila și lucrarile de irigatii, în scopul de a lipsi, ca urmare a valorii lor de subzistenta, populatia civila sau partea adversa, oricare ar fi motivatia de la care se porneste, fie pentru a infometa persoanele civile, a provoca deplasarea acestora, sau pentru oricare alt motiv.

3. Interdicțiile prevăzute în paragraful 2 nu se aplică dacă bunurile enumerate sînt utilizate de către o parte adversa:

a) pentru subzistenta numai a membrilor fortelor sale armate;

b) în alte scopuri decit aceasta aprovizionare, dar ca sprijin direct al unei acțiuni militare, cu condiția ca totusi sa nu angajeze, în nici un caz, împotriva acestor bunuri, acțiuni de la care s-ar putea astepta ca sa lase populatiei civile atit de putina hrana sau apa incit ea să fie supusă infometarii sau fortata să se deplaseze.

4. Aceste bunuri nu vor face obiectul represaliilor.

5. Tinind cont de necesitatile vitale ale oricarei părți la conflict pentru apararea teritoriului sau național împotriva invadarii, derogarile la interdicțiile prevăzute în paragraful 2 sînt permise unei părți la conflict pe un astfel de teritoriu care se afla sub controlul sau, dacă ratiuni militare imperioase le impun.

Articolul 55

Protectia mediului înconjurător natural

1. Razboiul va fi purtat veghind la protejarea mediului înconjurător natural împotriva daunelor intinse, de durata și grave. Aceasta protecție include interdictia de a utiliza metode sau mijloace de lupta concepute pentru a cauza sau de la care se asteapta sa cauzeze asemenea pagube mediului înconjurător natural și sa compromita, ca urmare, sănătatea sau supravietuirea populatiei.

2. Atacurile cu titlu de represalii indreptate împotriva mediului înconjurător natural sînt interzise.

Articolul 56

Protectia lucrărilor și a instalațiilor continind forte periculoase

1. Lucrarile de arta sau instalatiile continind forte periculoase, și anume barajele, digurile și centralele nucleare de producere a energiei electrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci cînd astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forte și, în consecința, pot cauza pierderi importante populatiei civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalații sau în apropierea lor nu trebuie să faca obiectul atacurilor, atunci cînd astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forte periculoase și, în consecința, pot cauza pierderi considerabile populatiei civile.

2. Protectia speciala împotriva atacurilor prevăzute în paragraful 1 nu poate inceta:

a) pentru baraje sau diguri, decit dacă sînt utilizate în alte scopuri decit functionarea normala și pentru sprijinul regulat, important și direct al operațiunilor militare și dacă aceste atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;

b) pentru centrale nucleare de producere a energiei electrice, decit dacă ele furnizeaza curent electric pentru sprijinul regulat, important și direct al operațiunilor militare și dacă astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;

c) pentru celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalații sau în apropierea lor, decit dacă acestea sînt utilizate pentru sprijinul regulat, important și direct al operațiunilor militare și dacă astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin.

3. În toate cazurile, populatia civila și persoanele civile continua sa beneficieze de toate protectiile care le sînt conferite de către dreptul international, inclusiv de masurile de precautie prevăzute în art. 57. Dacă protectia inceteaza și dacă una din lucrari, una din instalații sau unul din obiectivele militare menționate în paragraful 1 este atacat, trebuie luate toate masurile de precautie posibile pentru a evita ca fortele periculoase să fie eliberate.

4. Este interzis de a face obiect al represaliilor una din lucrari, instalații sau unul din obiectivele menționate în paragraful 1.

5. Părțile la conflict se vor stradui sa nu amplaseze obiective militare în apropierea lucrărilor sau instalațiilor menționate în paragraful 1. Cu toate acestea, instalatiile construite cu singurul scop de a apara lucrarile sau instalatiile protejate împotriva atacurilor sînt autorizate și nu trebuie să constituie ele insele obiect al atacurilor, cu condiția sa nu fie utilizate în ostilitati, cu excepția acțiunilor defensive necesare pentru a raspunde atacurilor împotriva lucrărilor sau instalațiilor protejate, și ca armamentul lor să fie limitat la armele care nu pot servi decit la respingerea unei acțiuni inamice împotriva lucrărilor sau instalațiilor protejate.

6. Inaltele părți contractante și părțile la conflict sînt invitate insistent sa incheie între ele acorduri pentru a asigura o protecție suplimentara a bunurilor continind forte periculoase.

7. Pentru a facilita identificarea bunurilor protejate de prezentul articol, părțile la conflict vor putea să le marcheze cu un semn special constind dintr-un grup de trei cercuri colorate portocaliu intens, dispuse pe aceeasi axa, asa cum este specificat în art. 16 al anexei nr. 1 la prezentul protocol. Absenta unei astfel de semnalizari nu scuteste părțile la conflict de oblibațiile decurgind din prezentul articol.

Capitolul 4 Măsuri de precautie

Articolul 57

Precautii în atac

1. Operațiunile militare trebuie să fie conduse cu grija permanenta de a proteja populatia civila, persoanele civile și bunurile cu caracter civil.

2. În ceea ce priveste atacurile, trebuie luate urmatoarele măsuri de precautie:

a) cei care decid sau pregatesc un atac trebuie:

i) sa faca tot ceea ce este practic posibil pentru a verifica ca obiectivele de atac nu sînt nici persoane civile, nici bunuri cu caracter civil și nu beneficiaza de o protecție speciala, ci ca acestea sînt obiective militare în sensul paragrafului 2 al art. 52, și ca dispozitiile prezentului protocol nu interzic atacarea acestora;

îi) sa ia toate masurile de precautie posibile, din punct de vedere practic, în ceea ce priveste alegerea mijloacelor și metodelor de atac, în vederea evitarii și, în tot cazul, a reducerii la minimum a pierderilor de vieti omenesti în cadrul populatiei civile, a ranirii persoanelor civile și a producerii de pagube la bunurile cu caracter civil, care ar putea fi cauzate incidental;

iii) să se abtina de la lansarea unui atac de la care se poate astepta ca va cauza, incidental, pierderi de vieti omenesti în rindurile populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube în bunuri cu caracter civil sau o combinație a acestor pierderi și pagube care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret și direct asteptat;

b) un atac trebuie să fie anulat sau intrerupt atunci cînd reiese ca obiectivul sau nu este militar sau ca acesta beneficiaza de o protecție speciala sau cînd se poate astepta ca atacul sa cauzeze, incidental, pierderi de vieti omenesti în rindul populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil, sau o combinație a acestor pierderi și pagube care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret și direct asteptat;

c) în cazul atacurilor care pot afecta populatia civila, trebuie lansat, în timp util și prin mijloace eficace, un avertisment, afară de cazul cînd circumstantele nu permit aceasta.

3. Atunci cînd este posibila alegerea între mai multe obiective militare pentru a obtine un avantaj militar echivalent, trebuie să se aleaga obiectivul pentru care se poate astepta ca atacul să prezinte pericolul cel mai mic pentru persoanele civile sau pentru bunurile cu caracter civil.

4. În conducerea operațiunilor militare pe mare și în aer, fiecare parte la conflict trebuie să ia, în conformitate cu drepturile și indatoririle ce decurg pentru ea din regulile de drept international aplicabil la conflictele armate, toate masurile de precautie rezonabile pentru a evita pierderile de vieti omenesti în rindurile populatiei civile și pagube bunurilor cu caracter civil.

5. Nici o dispoziție a prezentului articol nu poate fi interpretata ca autorizînd atacurile împotriva populatiei civile, persoanelor civile sau a bunurilor cu caracter civil.

Articolul 58

Precautii împotriva efectelor atacurilor

În măsura în care aceasta este practic posibil, părțile la conflict:

a) se vor stradui, sub rezerva art. 49 al celei de-a IV-a conventii, sa indeparteze, din vecinatatea obiectivelor militare, populatia civila, persoanele civile și bunurile cu caracter civil supuse autorității lor;

b) vor evita sa amplaseze obiective militare în interiorul sau în apropierea zonelor dens populate;

c) vor lua celelalte măsuri de precautie necesare pentru a proteja, împotriva pericolelor ce rezultă din operațiile militare, populatia civila, persoanele civile și bunurile cu caracter civil supuse autorității lor.

Capitolul 5 Localități și zone sub protecție speciala

Articolul 59

Localități neaparate

1. Este interzis părților la conflict sa atace prin orice mijloc localitățile neaparate.

2. Autoritățile competente ale unei părți la conflict vor putea sa declare localitate neaparata orice loc populat care se afla în apropierea sau în interiorul unei zone în care fortele armate sînt în contact și care este deschis ocupatiei de către o parte adversa. O astfel de localitate trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

a) toți combatantii, precum și armamentul și materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;

b) sa nu se dea o intrebuintare ostila instalațiilor sau obiectivelor militare fixe;

c) autoritățile și populatia nu vor comite acte de ostilitate;

d) sa nu se intreprinda nici o activitate în sprijinul operațiunilor militare.

3. Prezenta, în aceasta localitate, a persoanelor special protejate de către conventii și prezentul protocol și a fortelor de politie pastrate cu unicul scop al mentinerii ordinii publice nu este contrara condițiilor din paragraful 2.

4. Declaratia facuta în baza paragrafului 2 trebuie să fie adresata părții adverse și trebuie să determine și sa indice, în modul cel mai precis posibil, limitele localității neaparate. Partea la conflict care primeste declaratia trebuie să confirme primirea și sa trateze localitatea ca o localitate neaparata, în afară de cazul cînd condițiile stabilite în paragraful 2 nu sînt efectiv indeplinite, caz în care ea trebuie să informeze neintirziat partea care a facut aceasta declaratie. Chiar dacă condițiile stabilite în paragraful 2 nu sînt indeplinite, localitatea va continua sa beneficieze de protectia prevăzută de către celelalte dispozitii ale prezentului protocol și de celelalte reguli ale dreptului international aplicabil în conflictele armate.

5. Părțile la conflict vor putea să se puna de acord asupra crearii de localități neaparate, chiar dacă aceste localități nu indeplinesc condițiile stabilite la paragraful 2. Acordul ar trebui sa determine și sa indice, în modul cel mai precis posibil, limitele localității neaparate; în caz de necesitate, el poate fixa modalități de control.

6. Partea în miinile careia se afla o localitate făcînd obiectul unui astfel de acord trebuie să o marcheze, în măsura posibilului, prin semne ce vor fi convenite cu cealalta parte și care trebuie să fie plasate în locuri foarte vizibile, în special în perimetrul și la limitele localității și pe drumurile principale.

7. O localitate pierde statutul sau de localitate neaparata atunci cînd nu mai indeplineste condițiile stabilite în paragraful 2 sau în acordul mentionat în paragraful 5. Intr-o astfel de eventualitate, localitatea continua sa beneficieze de protectia prevăzută de celelalte dispozitii ale prezentului protocol și de celelalte reguli de drept international aplicabile în conflictele armate.

Articolul 60

Zone demilitarizate

1. Este interzis părților la conflict sa extinda operațiunile lor militare în zonele cărora le vor fi conferit prin acord statutul de zona demilitarizata, dacă aceasta extindere este contrara dispozițiilor unui astfel de acord.

2. Acest acord va fi expres; el va putea fi incheiat verbal sau în scris, direct sau prin intermediul unei puteri protectoare sau al unei organizații umanitare impartiale, și va consta în declaratii reciproce și concordante. Acordul va putea fi incheiat atit în timp de pace, cit și după începerea ostilitatilor, și trebuie să indice și sa determine în modul cel mai precis cu putinta limitele zonei demilitarizate; el va fixa, în caz de necesitate, modalitatile de control.

3. Obiectul unui astfel de acord va fi în mod normal o zona indeplinind urmatoarele condiții:

a) toți combatantii, precum și armamentul și materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;

b) nu se va da o intrebuintare ostila instalațiilor și obiectivelor militare fixe;

c) autoritățile și populatia nu vor comite acte de ostilitate;

d) orice activitate legata de efortul militar va trebui sa fi incetat.

Părțile în conflict se vor înțelege în ceea ce priveste interpretarea ce trebuie data condițiilor stabilite în alin. d) și în privinta persoanelor, altele decit cele menționate în paragraful 4, ce urmeaza a fi admise în zona demilitarizata.

4. Prezenta în aceasta zona a persoanelor special protejate de către conventii și de către prezentul protocol și a fortelor de politie pastrate cu unicul scop de a menține ordinea publică nu este contrara condițiilor stabilite în paragraful 3.

5. Partea în miinile careia se afla o astfel de zona trebuie să o marcheze, în măsura posibilului, prin semne convenite cu cealalta parte, care trebuie plasate în locuri foarte vizibile, în special în perimetrul și în limitele zonei și pe drumurile principale.

6. Dacă luptele se apropie de o zona demilitarizata, iar părțile în conflict au incheiat un acord în acest scop, nici una dintre ele nu va putea utiliza aceasta zona în scopuri legate de conducerea operațiunilor militare, și nici sa abroge unilateral statutul acesteia.

7. În caz de violare evidenta de către una dintre părțile la conflict a dispozițiilor paragrafelor 3 sau 6, cealalta parte va fi eliberata de oblibațiile ce decurg din acordul prin care s-a conferit zonei statutul de zona demilitarizata. Intr-o astfel de eventualitate, zona își va pierde statutul, dar va continua sa beneficieze de protectia prevăzută de celelalte dispozitii ale prezentului protocol și de celelalte reguli de drept international aplicabile la conflictele armate.

Capitolul 6 Protectia civila

Articolul 61

Definiție și domeniu de aplicare

În sensul prezentului protocol:

a) prin expresia protecție civila se înțelege indeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele, menționate mai jos, destinate sa protejeze populatia civila împotriva pericolelor ostilitatilor sau ale catastrofelor și s-o ajute să depășească efectele lor imediate, asigurind condițiile necesare supravietuirii acesteia. Aceste sarcini sînt urmatoarele:

i) serviciul de alerta;

îi) evacuarea;

iii) punerea la dispoziție și organizarea de adaposturi;

iv) aplicarea masurilor de camuflaj;

v) salvare;

vi) servicii sanitare, inclusiv prim ajutor și asistența religioasa;

vii) lupta contra focului;

viii) reperarea și semnalizarea zonelor periculoase;

ix) decontaminarea și alte măsuri de protecție analoage;

x) adapostirea și aprovizionarea de urgenta;

xi) ajutor în caz de urgenta pentru restabilirea și menținerea ordinii în zonele sinistrate;

xii) restabilirea de urgenta a serviciilor indispensabile de utilitate publică;

xiii) servicii funerare de urgenta;

xiv) ajutor în ocrotirea bunurilor esentiale pentru supravietuire;

xv) activități complementare necesare indeplinirii oricareia din sarcinile menționate mai sus cuprinzind planificarea și organizarea, dar care nu se limiteaza la acestea;

b) prin expresia organisme de protecție civila se înțeleg asezaminte și alte unități înființate sau autorizate de către autoritățile competente ale părții în conflict pentru a îndeplini oricare din sarcinile menționate în alin. a) și care sînt în exclusivitate afectate și utilizate pentru aceste sarcini;

c) prin termenul personal al organismelor de protecție civila se înțeleg persoanele pe care o parte la conflict le afectează în exclusivitate pentru indeplinirea sarcinilor enumerate în alin. a), inclusiv personalul afectat în exclusivitate administrației acestor organisme de către autoritatea competentă a acestei părți;

d) prin termenul material al organismelor de protecție se înțelege echipamentul, aprovizionarea și mijloacele de transport pe care aceste organisme le utilizeaza pentru a îndeplini sarcinile enumerate la alin. a).

Articolul 62

Protectia generală

1. Organismele civile de protecție civila ca și personalul lor trebuie să fie respectate și protejate în conformitate cu dispozitiile prezentului protocol și, mai ales, cu dispozitiile prezentei secțiuni. Ele au dreptul să se achite de sarcinile lor de protecție civila, în afară de cazurile de necesitate militara imperioasa.

2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplică deopotriva civililor care, desi nu apartin unor organisme civile de protecție civila, raspund unui apel al autorităților competente și indeplinesc, sub controlul lor, sarcini de protecție civila.

3. Cladirile și materialul utilizate în scopuri de protecție civila, ca și adaposturile destinate populatiei civile, sînt reglementate de art. 52. Bunurile utilizate în scopurile protectiei civile nu pot fi distruse și nici deturnate de la destinația lor, decit de către partea cărora acestea apartin.

Articolul 63

Protectia civila în teritoriile ocupate

1. În teritoriile ocupate, organismele civile de protecție civila vor primi de la autorități facilitatile necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor. În nici o imprejurare, personalul lor nu trebuie constrins sa indeplineasca activități care ar împiedica executarea convenabila a acestor sarcini. Puterea ocupanta nu va putea aduce nici o schimbare structurii sau personalului acestor organisme care ar putea prejudicia indeplinirea eficace a misiunilor lor. Aceste organisme civile de protecție civila nu vor fi obligate sa acorde prioritate resortisantilor sau intereselor acestei puteri.

2. Puterea ocupanta nu trebuie să oblige, sa constringa sau sa incite organismele civile de protecție civila sa indeplineasca sarcinile lor într-un mod care ar prejudicia în orice fel interesele populatiei civile.

3. Puterea ocupanta poate, pentru ratiuni de securitate, sa dezarmeze personalul de protecție civila.

4. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze de la utilizarea lor specifică și nici sa rechizitioneze cladirile sau materialul apartinind organismelor de protecție civila sau utilizate de către acestea, atunci cînd aceasta deturnare sau aceasta rechizitie aduc prejudicii populatiei civile.

5. Puterea ocupanta poate să rechizitioneze sau sa deturneze aceste mijloace, cu condiția continuarii respectarii regulii generale stabilite în paragraful 4 și sub rezerva urmatoarelor condiții speciale:

a) cladirile și materialul să fie pentru alte necesități ale populatiei civile;

b) rechizitia sau deturnarea sa dureze numai cit necesitatea exista.

6. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze și nici sa rechizitioneze adaposturile puse la dispoziția populatiei civile sau necesare pentru nevoile acestei populatii.

Articolul 64

Organisme civile de protecție civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părți la conflict și organisme internationale de coordonare

1. Art. 62, 63, 65 și 66 se aplică deopotriva personalului și materialelor organismelor civile, de protecție civila ale unor alte state neutre sau care nu sînt părți la conflict, care indeplinesc sarcini de protecție civila enumerate în art. 61, pe teritoriul unei părți la conflict, cu consimtamintul și sub controlul acestei părți. Notificarea acestei asistente va fi adresata de îndată ce va fi posibil oricareia dintre părțile adverse interesate. În nici o imprejurare, aceasta activitate nu va fi considerata ca un amestec în conflict. Cu toate acestea, aceasta activitate ar trebui să fie exercitata tinind seama, în mod curent, de interesele de securitate ale părților în conflict interesate.

2. Părțile la conflict care primesc asistența mentionata în paragraful 1 și inaltele părți contractante care o acorda trebuie să faciliteze, cînd este cazul, coordonarea internationala a acestor acțiuni de protecție civila. În acest caz, dispozitiile prezentului capitol se aplică organismelor internationale competente.

3. În teritoriile ocupate, puterea ocupanta nu poate să excluda sau sa restringa activitățile organismelor civile de protecție civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sînt părți la conflict și ale unor organisme internationale de coordonare decit dacă ea poate să asigure indeplinirea adecvata a sarcinilor de protecție civila prin propriile sale mijloace sau prin acelea ale teritoriului ocupat.

Articolul 65

Încetarea protectiei

1. Protectia la care au dreptul organismele civile de protecție civila, personalul lor, cladirile, adaposturile și materialele lor nu va putea sa inceteze decit dacă comit sau sînt intrebuintate pentru a comite, în afara sarcinilor proprii, acte dăunătoare inamicului. Cu toate acestea, protectia va inceta numai după ce o somatie va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil, dar va ramine fără efect.

2. Nu vor fi considerate acte dăunătoare inamicului:

a) faptul de a executa sarcini de protecție civila sub conducerea sau supravegherea autorităților militare;

b) faptul ca personalul civil de protecție civila coopereaza cu personalul militar în indeplinirea sarcinilor de protecție civila sau ca militarii sînt atasati organismelor civile de protecție civila;

c) faptul ca de indeplinirea sarcinilor de protecție civila ar putea, incidental, sa beneficieze și victime militare, în special acelea care sînt scoase din lupta.

3. Nu va fi considerat ca act daunator inamicului nici portul de arme usoare individuale de către personalul civil de protecție civila, în vederea mentinerii ordinii sau pentru propria sa protecție. Cu toate acestea, în zonele în care se desfășoară sau se pare ca vor trebui să se desfășoare lupte terestre, părțile la conflict vor da dispozitiile potrivite pentru a limita aceste arme la armele de mina, cum ar fi pistoalele sau revolverele, cu scopul de a facilita diferentierea între personalul de protecție civila și combatanti. Chiar dacă personalul de protecție civila poarta alte arme individuale usoare în aceste zone, acesta trebuie să fie respectat și protejat îndată ce va fi recunoscut ca atare.

4. Faptul ca organismele civile de protecție civila sînt organizate după model militar, ca și caracterul obligatoriu al serviciului cerut personalului lor, nu le va priva, de asemenea, de protectia conferita de prezentul protocol.

Articolul 66

Identificare

1. Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca sa procedeze în asa fel incit organismele de protecție civila, personalul lor, cladirile și materialele lor să fie identificate atunci cînd sînt consacrate în exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protecție civila. Adaposturile puse la dispoziția populatiei civile trebuie să fie identificabile într-un mod analog.

2. Fiecare parte la conflict trebuie să se straduiasca, de asemenea, sa adopte și sa puna în aplicare metode și proceduri care să permită identificarea adaposturilor civile, precum și personalul, cladirile și materialele de protecție civila care poarta sau arboreaza semnul distinctiv international al protectiei civile.

3. În teritoriile ocupate și în zonele în care se desfășoară sau se pare ca se vor desfășura lupte, personalul civil de protecție civila se va face recunoscut, ca regula generală, prin semnul distinctiv international al protectiei civile și al unei cărți de identitate atestind statutul sau.

4. Semnul distinctiv international al protectiei civile consta dintr-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, cînd este utilizat pentru protectia organismelor de protecție civila, a cladirilor lor, a personalului și materialelor lor sau pentru protectia adaposturilor civile.

5. În afara semnului distinctiv, părțile la conflict vor putea să se puna de acord asupra utilizarii semnelor distinctive în scopul identificarii serviciilor de protecție civila.

6. Aplicarea dispozițiilor paragrafelor 1 și 4 este reglementata de cap. V din anexa nr. I a prezentului protocol.

7. În timp de pace, semnul descris în paragraful 4 poate fi utilizat cu consimtamintul autorităților naționale competente, în scopul identificarii serviciilor de protecție civila.

8. Inaltele părți contractante și părțile la conflict vor lua masurile necesare pentru a controla utilizarea semnului distinctiv international de protecție civila și pentru a preveni și reprima folosirea abuziva a acestuia.

9. Identificarea personalului sanitar și religios, a unităților sanitare și a mijloacelor de transport sanitare ale protectiei civile este reglementata deopotriva de art. 18.

Articolul 67

Membrii fortelor armate și unitatile militare afectate organismelor de protecție civila

1. Membrii fortelor armate și unitatile militare afectate organismelor de protecție civila vor fi respectati și protejati, cu condiția ca:

a) acest personal și aceste unități să fie afectate în permanenta indeplinirii oricarei sarcini prevăzute în art. 61 și sa i se consacre în exclusivitate;

b) dacă a primit aceasta insarcinare, acest personal sa nu indeplineasca alte sarcini militare în timpul conflictului;

c) acest personaj să se distinga net de ceilalti membri ai fortelor armate, purtind foarte vizibil semnul distinctiv international al protectiei civile, care trebuie să fie suficient de mare, și avînd în posesie cartea de identitate prevăzută în cap. V al anexei nr. I a prezentului protocol, atestind statutul sau;

d) acest personal și aceste unități să fie dotate numai cu arme individuale usoare în vederea mentinerii ordinii sau pentru propria lor aparare. Dispozitiile art. 65 paragraful 3 se vor aplica și în acest caz;

e) acest personal sa nu participe direct la ostilitati și sa nu comita sau sa nu fie intrebuintat pentru a comite, în afara sarcinilor de protecție civila, acte dăunătoare părții adverse;

f) acest personal și aceste unități să-și indeplineasca sarcinile lor de protecție civila numai pe teritoriul național al părții lor.

Nerespectarea condițiilor enuntate în alin. e) de către oricare membru al fortelor armate care este obligat prin condițiile prevăzute în alin. a) și b) este interzisa.

2. Membrii personalului militar care servesc în organismele de protecție civila vor fi, dacă cad în miinile unei părți adverse, prizonieri de razboi. În teritoriul ocupat ei pot să fie folositi, dar numai în interesul populatiei civile din acest teritoriu, pentru sarcini de protecție civila, în măsura în care este nevoie de aceasta, cu condiția, totusi, ca ei să fie voluntari, dacă aceasta munca este periculoasa.

3. Cladirile și elementele importante ale materialelor și ale mijloacelor de transport ale unităților militare afectate organismelor de protecție civila trebuie să fie marcate vizibil cu semnul distinctiv international al protectiei civile. Acest semn trebuie să fie suficient de mare.

4. Cladirile și materialele unităților militare afectate în permanenta organismelor de protecție civila și afectate în exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protecție civila, dacă vor cadea în miinile unei părți adverse, vor beneficia de dreptul razboiului. Cu toate acestea, nu se va putea schimba destinația lor atita vreme cit ele sînt necesare indeplinirii sarcinilor de protecție civila, în afara cazului unei necesități militare imperioase, cu condiția ca, în prealabil, sa fi fost luate măsuri pentru a se face fața, într-un mod corespunzător, necesitatilor populatiei civile.

Secțiunea II Ajutoare în favoarea populatiei civile

Articolul 68

Domeniu de aplicare

Dispozitiile prezentei secțiuni se aplică populatiei civile în sensul prezentului protocol și completeaza art. 23, 55, 59, 60, 61 și 62 și celelalte dispozitii pertinente ale celei de-a IV-a conventii.

Articolul 69

Necesități esentiale în teritoriile ocupate

1. În afara obligațiilor enumerate în art. 55 al celei de-a IV-a conventii, referitoare la aprovizionare cu provizii și medicamente, puterea ocupanta va asigura, de asemenea, în întreaga măsura a mijloacelor sale și fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, furnizarea de imbracaminte, asternuturi, mijloace de adapostire și alte furnituri esentiale supravietuirii populatiei civile din teritoriul ocupat, precum și obiectele de cult necesare.

2. Actiunile de ajutor în favoarea populatiei civile din teritoriul ocupat sînt reglementate de art. 59, 60, 61, 62, 108, 109, 110 și 111 ale celei de-a IV-a conventii, ca și de art. 71 al prezentului protocol, și vor fi infaptuite fără întîrziere.

Articolul 70

Acțiuni de ajutor

1. Atunci cînd populatia civila dintr-un teritoriu sub controlul unei părți în conflict, altul decit un teritoriu ocupat, este insuficient aprovizionata cu materiale și alimente menționate în art. 69, vor fi intreprinse acțiuni de asistența cu caracter umanitar și impartial și fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, sub rezerva consimtamintului părților vizate de către aceste acțiuni de asistența. Ofertele de asistența indeplinind condițiile de mai sus nu vor fi considerate nici ca un amestec în conflictul armat și nici drept acte ostile. Cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare va fi acordată prioritate persoanelor care, asa cum sînt copiii, femeile insarcinate sau lehuze și mamele care alapteaza, trebuie, conform convenției a IV-a sau prezentului protocol, sa faca obiectul unui tratament privilegiat sau al unei protectii deosebite.

2. Părțile la conflict și fiecare înaltă parte contractantă vor autoriza și vor facilita trecerea rapida și fără piedici a tuturor trimiterilor, a echipamentelor și a personalului de ajutor oferite în conformitate cu prevederile acestei secțiuni, chiar dacă acest ajutor este destinat populatiei civile a părții adverse.

3. Părțile la conflict și fiecare înaltă parte contractantă, autorizînd trecerea de ajutoare, echipamente și personal în conformitate cu paragraful 2:

a) vor dispune de dreptul de a stabili reglementarile tehnice, inclusiv verificările, la care este supusă o asemenea trecere;

b) vor putea sa condiționeze autorizatia de trecere de obligația ca distribuirea asistentei să fie efectuata la fața locului, sub controlul unei părți protectoare;

c) nu vor deturna în nici un fel trimiterile de ajutoare de la destinația lor și nici nu vor intirzia trimiterea, cu excepția cazurilor de necesitate urgenta, în interesul populatiei civile vizate.

4. Părțile la conflict vor asigura protectia trimiterilor de ajutoare și vor facilita distribuirea rapida a acestora.

5. Părțile la conflict și fiecare înaltă parte contractantă interesata vor incuraja și vor facilita o coordonare internationala eficienta a acțiunilor de asistența menționate în paragraful 1.

Articolul 71

Personalul care participa la actiunile de asistența

1. În caz de necesitate, ajutorul furnizat intr-o actiune de asistența va putea cuprinde personal de asistența, mai ales pentru transportul și distribuirea trimiterilor de ajutoare; participarea acestui personal va fi supusă consimtamintului părții pe teritoriul careia își va exercita activitatea.

2. Acest personal va fi respectat și protejat.

3. Fiecare parte care primeste colete cu ajutoare va asista, în toata măsura posibilului, personalul mentionat în paragraful 1, în indeplinirea misiunii sale de asistența. Activitățile acestui personal de asistența nu pot fi limitate, iar deplasarile sale nu vor fi restrinse temporar decit în caz de necesitate militara imperioasa.

4. În nici o imprejurare personalul de ajutorare nu va trebui să-și depășească limitele misiunii, potrivit prevederilor prezentului protocol. Trebuie să se tina seama indeosebi de exigentele de securitate ale părții pe teritoriul careia acesta își exercită atribuțiile. Se poate pune capat misiunii oricărui membru al personalului de ajutorare care nu respecta aceste condiții.

Secțiunea III Tratamentul persoanelor sub puterea unei părți în conflict

Capitolul 1 Domeniul de aplicare și protectia persoanelor și a bunurilor

Articolul 72

Domeniu de aplicare

Dispozitiile prezentei secțiuni completeaza normele referitoare la protectia umanitara a persoanelor civile și a bunurilor cu caracter civil cazute în mina unei părți la conflict, enuntate în convenția a IV-a, indeosebi în titlurile I și III, ca și celelalte norme aplicabile de drept international care reglementeaza protectia drepturilor fundamentale ale omului pe timpul unui conflict armat cu caracter international.

Articolul 73

Refugiati și apatrizi

Persoanele care, inaintea începerii ostilitatilor, sînt considerate ca apatrizi sau refugiati în sensul instrumentelor internationale pertinente, accentuate de către părțile interesate sau de legislatia naționala a statului de refugiu sau de reședința, vor fi, în toate imprejurarile și fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil, persoane protejate în sensul titlurilor I și III ale celei de-a IV-a conventii.

Articolul 74

Regruparea familiilor dispersate

Inaltele părți contractante și părțile în conflict vor facilita, în toata măsura posibilului, regruparea familiilor dispersate ca urmare a conflictelor armate și vor incuraja în special actiunea organizațiilor umanitare care se consacra acestei sarcini în conformitate cu dispozitiile convențiilor și ale prezentului protocol și în conformitate cu regulile lor de securitate.

Articolul 75

Garantii fundamentale

1. În măsura în care ele sînt afectate de o situație prevăzută în art. 1 al prezentului protocol, persoanele care sînt în miinile unei părți la conflict și care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în virtutea convențiilor și a prezentului protocol vor fi tratate cu umanitate, în toate imprejurarile, și vor beneficia cel puțin de protectia prevăzută în prezentul articol, fără nici o diferentiere cu caracter defavorabil fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine naționala sau sociala, avere, nastere sau o alta situație, sau orice alte criterii analoage. Fiecare dintre părți va respecta integritatea corporala, onoarea, convingerile și practicile religioase ale tuturor acestor persoane.

2. Sînt și vor ramine interzise intotdeauna și în orice loc urmatoarele acte, fie ca sînt comise de persoane civile sau militari:

a) atingerile aduse vietii, sănătății și integritatii fizice sau mentale a persoanelor, în special:

i) omorul;

îi) tortura sub toate formele sale, fie fizica, fie mentala;

iii) pedepsele corporale;

iv) mutilarile;

b) atingerile indreptate împotriva demnitatii persoanei, mai ales tratamentele umilitoare și degradante, prostitutia fortata și orice formă de atentat la pudoare;

c) luarea de ostatici;

d) pedepsele colective;

e) amenintarea de a comite oricare dintre actele citate mai sus.

3. Orice persoană arestata, deținută sau internata pentru acte în legătură cu conflictul armat va fi informata fără întîrziere, intr-o limbă pe care o înțelege, despre motivele pentru care aceste măsuri au fost luate. Cu excepția cazului de arestare sau de detentie pentru o infractiune penala, aceasta persoana va fi eliberata în cel mai scurt timp posibil și, în orice caz, îndată ce imprejurarile care justifica arestarea, detentia sau internarea vor fi incetat sa existe.

4. Nici o condamnare nu va fi pronunțată și nici o pedeapsă nu va fi executata împotriva unei persoane recunoscută vinovata de o infractiune penala comisa în legătură cu conflictul armat, dacă aceasta nu are loc în baza unei sentinte prealabile data de un tribunal impartial și constituit legal, care să se conformeze principiilor general recunoscute ale unei proceduri judiciare normale cuprinzind urmatoarele garantii:

a) procedura va dispune ca orice acuzat să fie informat fără întîrziere de detaliile infractiunii care îi este imputata și se va asigura acuzatului, inaintea și în timpul procesului, toate drepturile și mijloacele necesare apararii sale;

b) nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infractiune decit pe baza unei responsabilității penale individuale;

c) nimeni nu va fi acuzat sau condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituie un act de delict potrivit dreptului național sau international care era aplicabil în momentul în care au fost comise. De asemenea, nu va fi aplicata nici o pedeapsă mai grava decit aceea care era aplicabila în momentul în care infractiunea a fost comisa. Dacă, ulterior acestei infractiuni, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delincventul va trebui sa beneficieze de aceasta situație;

d) orice persoană acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pînă cînd culpabilitatea sa nu a fost legal stabilita;

e) orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul de a fi judecata în prezenta sa;

f) nimeni nu poate fi fortat să depună marturie împotriva sa sau să se recunoasca vinovat;

g) orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul sa interogheze sau sa ceara să fie interogati martorii acuzarii și să obțină infatisare la interogatoriul martorilor apararii în aceleasi condiții ca și martorii acuzarii;

h) nici o persoană nu poate fi urmarita sau pedepsita de către aceeasi parte pentru o infractiune care a facut deja obiectul unei sentinte definitive de achitare sau condamnare data în conformitate cu acelasi drept și aceeasi procedura judiciara;

i) orice persoană acuzata de o infractiune are dreptul ca sentinta să fie pronunțată în sedinta publică;

j) orice persoană condamnata va fi informata în momentul condamnarii de drepturile sale judiciare de recurs și de alte drepturi, ca și de termenele în care trebuie exercitate.

5. Femeile private de libertate pentru motive în legătură cu conflictul armat vor fi deținute în localuri separate de cele ale barbatilor. Ele vor fi plasate sub supraveghere exercitata de către femei. Cu toate acestea, dacă sînt arestate, deținute sau internate familii, unitatea acestor familii va fi păstrată, pe cit posibil, în ceea ce priveste cazarea lor.

6. Persoanele arestate, deținute sau internate pentru motive în legătură cu conflictul armat vor beneficia de protectia acordată prin prezentul articol pînă la eliberarea lor definitivă, repatrierea sau reasezarea lor, chiar și după terminarea conflictului armat.

7. Pentru ca sa nu existe nici o indoiala în ceea ce priveste urmarirea și judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi sau de crime împotriva umanitatii, vor fi aplicate urmatoarele principii:

a) persoanele care sînt acuzate de astfel de crime vor fi deferite urmaririi și judecarii, în conformitate cu normele de drept international aplicabil;

b) oricarei persoane care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil în baza convențiilor sau a prezentului protocol i se va acorda tratamentul prevăzut de către prezentul articol, indiferent ca crimele de care este acuzata constituie sau nu infractiuni grave la conventii sau la prezentul protocol.

8. Nici o dispoziție a prezentului articol nu poate fi interpretata ca limitind sau aducind o atingere oricarei alte dispozitii mai favorabile, care acorda, în baza regulilor de drept international aplicabil, o mai mare protecție persoanelor ocrotite de paragraful 1.

Capitolul 2 Măsuri în favoarea femeilor și a copiilor

Articolul 76

Protectia femeilor

1. Femeile vor face obiectul unui respect deosebit și vor fi protejate, în special împotriva violului, constringerii la prostitutie și oricarei forme de atentat la pudoare.

2. Cazurile de femei insarcinate și de mame cu copii mici care depind de acestea, ce sînt arestate, deținute sau internate pentru motive în legătură cu conflictul armat, vor fi examinate cu prioritate absoluta.

3. În toata măsura posibilului, părțile la conflict se vor stradui sa evite ca pedeapsa cu moartea să fie pronunțată împotriva femeilor insarcinate sau mamelor cu copii mici care depind de ele, pentru o infractiune comisa în legătură cu conflictul armat. O condamnare la moarte pentru o astfel de infractiune, împotriva acestor femei, nu va fi executata.

Articolul 77

Protectia copiilor

1. Copiii vor trebui sa faca obiectul unui respect special și vor trebui să fie protejati împotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Părțile la conflict le vor acorda ingrijiri și ajutorul de care au nevoie, tinind seama de vîrsta lor sau de orice alt motiv.

2. Părțile la conflict vor lua toate masurile posibile în practica pentru ca copiii sub 15 ani sa nu participe direct la ostilitati, indeosebi abtinindu-se de la a-i recruta în fortele lor armate. Atunci cînd ele incorporeaza persoane de peste 15 ani, dar sub 18 ani, părțile la conflict se vor stradui sa acorde prioritate celor mai în vîrsta.

3. Dacă, în cazuri excepționale și în pofida dispozițiilor paragrafului 2, copiii care nu au 15 ani impliniti participa direct la ostilitati și cad în miinile unei părți adverse, vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordată de prezentul articol, fie ca sînt sau nu prizonieri de razboi.

4. Dacă sînt arestati, detinuti sau internati pentru motive în legătură cu conflictul armat, copiii vor fi pusi sub paza în localuri separate de cele ale adulților, cu excepția cazului familiilor cazate ca unități familiale, asa cum prevede paragraful 5 al art. 75.

5. O condamnare la moarte pentru o infractiune în legătură cu conflictul armat nu va fi executata împotriva persoanelor care nu aveau 18 ani în momentul infractiunii.

Articolul 78

Evacuarea copiilor 1. Nici o parte la conflict nu trebuie să efectueze evacuarea, către o tara străină, de alti copii decit propriii săi resortisanti, în afara cazului unei evacuari temporare, a carei necesitate este impusa de ratiuni imperioase ce țin de sănătatea sau de tratamentul medical al copiilor sau, cu excepția unui teritoriu ocupat, de securitatea lor. Atunci cînd se poate lua legătură cu parintii sau tutorii, este necesar consimtamintul lor scris cu privire la evacuare. Dacă nu se poate lua legătură cu acestia, evacuarea nu se poate face decit cu consimtamintul scris al persoanelor cărora legea sau cutuma le atribuie, în principal, ocrotirea copiilor.

Puterea protectoare va controla orice evacuare de aceasta natura, în înțelegere cu părțile interesate, adica cu partea care efectueaza evacuarea, cu partea care primeste copiii și cu orice parte a carei resortisanti sînt evacuati. În toate cazurile, toate părțile la conflict vor lua toate masurile de precautie posibile în practica pentru a evita compromiterea evacuarii.

2. Atunci cînd se efectueaza o evacuare în condițiile paragrafului 1, educatia fiecarui copil evacuat, inclusiv educatia sa religioasa și morala, asa cum o doresc parintii săi, va trebui să fie asigurată, pe cit posibil, într-un mod continuu.

3. În scopul facilitarii intoarcerii în familia și în tara lor a copiilor evacuati în conformitate cu dispozitiile prezentului articol, autoritățile părții care au efectuat evacuarea și, atunci cînd va fi cazul, autoritățile tarii gazda, vor stabili, pentru fiecare copil, o fisa însoțită de fotografii, pe care o vor transmite Agentiei Centrale de Depistare a Comitetului International al Crucii Rosii. Aceasta fisa va purta, de fiecare data cînd aceasta va fi posibil și nu va risca sa dauneze copiilor, urmatoarele date:

a) numele copilului;

b) prenumele copilului;

c) sexul;

d) locul și data nasterii (sau, dacă data nasterii nu este cunoscuta, vîrsta aproximativa);

e) numele și prenumele tatalui;

f) numele și prenumele mamei și, eventual, numele sau înainte de căsătorie;

g) rudele apropiate ale copilului;

h) naționalitatea copilului;

i) limba materna a copilului și orice alta limba pe care acesta o vorbeste;

j) adresa familiei copilului;

k) orice numar de identificare dat copilului;

l) starea sănătății copilului;

m) grupa sanguina a copilului;

n) eventuale semne particulare;

o) data și locul unde copilul a fost gasit;

p) data la care și locul din care copilul și-a parasit tara;

q) eventual religia copilului;

r) adresa copilului în tara gazda;

s) dacă copilul moare inaintea reintoarcerii sale, data, locul și imprejurarile mortii sale și locul de inmormintare.

Capitolul 3 Ziaristii

Articolul 79

Măsuri de protecție a ziaristilor

1. Ziaristii care indeplinesc misiuni profesionale periculoase în zonele de conflict armat vor fi considerati ca persoane civile în sensul art. 50 paragraful 1.

2. Ei vor fi protejati, în aceasta calitate, în conformitate cu conventiile și cu prezentul protocol, cu condiția de a nu intreprinde nici o actiune care să contravină statutului lor de persoane civile și fără a renunta la dreptul corespondentilor de razboi acreditati pe linga fortele armate de a beneficia de statutul prevăzut la art. 4 alin. 4 al celei de-a III-a conventii.

3. Ei vor putea obtine o carte de identitate conforma modelului atasat anexei nr. 2 a prezentului protocol. Aceasta legitimatie care va fi eliberata de guvernul statului ai cărui resortisanti sînt, sau pe teritoriul caruia ei își au reședința, sau în care se afla agentia sau organul de presa care îi folosește, va atesta calitatea de ziarist a titularului ei.

Titlul V APLICAREA CONVENTIILOR ȘI A PREZENTULUI PROTOCOL

Secțiunea I Dispozitii generale

Articolul 80

Măsuri de executare

1. Inaltele părți contractante și părțile la conflict vor lua neintirziat toate masurile necesare pentru a îndeplini oblibațiile care le revin în virtutea convențiilor și a prezentului protocol.

2. Inaltele părți contractante și părțile la conflict vor emite ordine și instrucțiuni pentru a asigura respectarea convențiilor și a prezentului protocol și vor supraveghea aplicarea lor.

Articolul 81

Activitățile Crucii Rosii și ale altor organizații umanitare

1. Părțile la conflict vor acorda Comitetului International al Crucii Rosii toate facilitatile posibile pentru a-i permite să-și asume sarcinile umanitare care îi sînt atribuite de către conventii și de prezentul protocol, cu scopul de a asigura protecție și asistența victimelor conflictelor. Comitetul International al Crucii Rosii va putea, de asemenea, sa exercite orice alte activități umanitare în favoarea acestor victime, cu consimtamintul părților la conflict.

2. Părțile la conflict vor acorda organizațiilor lor respective de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu) facilitatile necesare exercitarii activităților lor umanitare în favoarea victimelor conflictului, în conformitate cu dispozitiile convențiilor și ale prezentului protocol și cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de către conferintele internationale ale Crucii Rosii.

3. Inaltele părți contractante și părțile la conflict vor facilita, în toata măsura posibilului, ajutorul pe care organizațiile de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul și Soarele Rosu) și Liga Societatilor de Cruce Rosie îl vor acorda victimelor conflictelor în conformitate cu dispozitiile convențiilor și ale prezentului protocol și cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de către conferintele internationale ale Crucii Rosii.

4. Inaltele părți contractante și părțile la conflict vor acorda, pe cit posibil, facilități asemanatoare acelora care sînt prevăzute în paragrafele 2 și 3, celorlalte organizații umanitare menționate de către conventii și de prezentul protocol, care sînt în mod corespunzător autorizate de către părțile la conflict interesate și care își exercită activitățile lor umanitare în conformitate cu dispozitiile convențiilor și ale prezentului protocol.

Articolul 82

Consilierii juridici în fortele armate Inaltele părți contractante, tot timpul, și părțile la conflict, în perioada conflictului armat, vor veghea ca consilierii juridici să fie disponibili, atunci cînd va fi cazul, pentru a-i sfatui pe comandantii militari, la esaloanele corespunzătoare, în ceea ce priveste aplicarea convențiilor și a prezentului protocol și în ceea ce priveste instruirea corespunzătoare a fortelor armate în aceasta privinta.

Articolul 83

Difuzare

1. Inaltele părți contractante se angajează sa difuzeze în cea mai larga măsura posibila, în timp de pace, ca și în perioada de conflict armat, conventiile și prezentul protocol în tarile lor respective și, indeosebi, să introducă studiul lor în programele de instructie militara, sa încurajeze studiul acestora de către populatia civila, astfel incit aceste instrumente să fie cunoscute de fortele armate și de populatia civila.

2. Autoritățile militare sau civile care, în perioada de conflict armat, își vor asuma responsabilității în aplicarea convențiilor și a prezentului protocol vor trebui sa posede o cunoastere deplina a textelor acestor instrumente.

Articolul 84

Legi de aplicare Inaltele părți contractante își vor comunică, cit mai repede posibil, prin intermediul depozitarului și, dacă este cazul, prin mijlocirea puterilor protectoare, traducerile lor oficiale ale prezentului protocol, ca și legile și regulamentele pe care ar putea să le adopte pentru a-i asigura aplicarea.

Secțiunea II Măsuri în situațiile de încălcare a convențiilor și a prezentului protocol

Articolul 85

Măsuri în situațiile de încălcare a prezentului protocol

1. Dispozitiile convențiilor referitoare la masurile de infractiuni și infractiuni grave, completate de către prezenta secțiune, se aplică în situațiile de încălcări și de încălcări grave la prezentul protocol.

2. Actele calificate drept încălcări grave în conventii constituie încălcări grave în prezentul protocol, dacă sînt comise împotriva persoanelor aflate în miinile unei părți adverse și care sînt protejate de către art. 44, 45 și 73 ale prezentului protocol, sau împotriva ranitilor, bolnavilor sau naufragiatilor părții adverse, protejati de către prezentul protocol, sau împotriva personalului sanitar sau religios, a unităților sanitare sau mijloacelor de transport sanitar care sînt sub controlul părții adverse și protejati de prezentul protocol.

3. În afara incalcarilor grave definite în art. 11, urmatoarele acte, cînd sînt comise cu intentie, cu violarea dispozițiilor pertinente ale prezentului protocol, și cînd produc moartea sau lezeaza în mod grav integritatea fizica sau sănătatea, sînt considerate încălcări grave ale prezentului protocol:

a) supunerea populatiei civile sau a persoanelor civile unui atac;

b) lansarea unui atac nediferentiat atingind populatia civila sau bunuri cu caracter civil, cunoscînd ca acest atac va cauza pierderi în vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil și care sînt excesive în sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);

c) lansarea unui atac împotriva lucrărilor sau instalațiilor continind forte periculoase, cunoscînd ca acest atac va cauza pierderi în vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil și care sînt excesive în sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);

d) atacarea localitatilor neaparate și a zonelor demilitarizate;

e) atacarea unei persoane, cunoscînd ca aceasta persoana este scoasa din lupta;

f) utilizarea cu perfidie, cu violarea art. 37, a semnului distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului și Soarelui Rosu, sau a altor semne protectoare recunoscute de către conventii sau de prezentul protocol.

4. În afara incalcarilor grave definite în paragrafele precedente și în conventii, actele urmatoare sînt considerate ca încălcări grave ale protocolului atunci cînd sînt comise cu intentie și cu violarea convențiilor sau a prezentului protocol:

a) transferarea de către puterea ocupanta a unei părți a populatiei sale civile în teritoriul pe care-l ocupa sau deportarea sau transferarea în interiorul sau în afara teritoriului ocupat a totalitatii sau a unei părți a populatiei acestui teritoriu, cu violarea art. 49 al celei de-a IV-a conventii;

b) orice întîrziere nejustificata în repatrierea prizonierilor de razboi sau a civililor;

c) practicile de apartheid și celelalte practici inumane și degradante, bazate pe discriminarea rasiala care dau loc unor ofense grave la adresa demnitatii personale;

d) faptul de a indrepta atacuri împotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult clar recunoscute, care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor și cărora le este acordată o protecție speciala pe baza unei înțelegeri speciale, de exemplu în cadrul unei organizații internationale competente, provocind astfel distrugerea lor la scara mare, atunci cînd nu exista nici o dovadă de violare de către partea adversa a art. 53 alin. b) și cînd monumentele istorice, operele de arta și lacasurile de cult respective nu sînt situate în apropierea imediata a obiectivelor militare;

e) faptul de a priva o persoană protejata de către conventii sau despre care se fac referiri în paragraful 2 al prezentului articol de dreptul sau de a fi judecat conform procedurii legale și impartial.

5. Sub rezerva aplicarii convențiilor și a prezentului protocol, incalcarile grave ale acestor instrumente sînt considerate drept crime de razboi.

Articolul 86

Omisiuni

1. Inaltele părți contractante și părțile la conflict trebuie să ia măsuri în situațiile de încălcări grave, luînd totodata măsuri pentru a face sa inceteze toate celelalte încălcări ale convențiilor și ale prezentului protocol, care ar rezultă dintr-o omisiune ce contravine unei obligații asumate prin aceste instrumente.

2. Faptul ca o încălcare a convențiilor sau a prezentului protocol a fost comisa de către un subordonat nu îi exonereaza pe superiorii săi de responsabilitatea lor penala sau disciplinara, după caz, dacă acestia stiau sau aveau informațiile care le permitea sa cunoasca, în imprejurarile respective, ca acest subordonat comitea sau urma sa comita o astfel de încălcare, și dacă nu a luat toate masurile practic posibile pentru a împiedica sau pedepsi aceasta încălcare.

Articolul 87

Oblibațiile comandantilor

1. Inaltele părți contractante și părțile la conflict trebuie să-i insarcineze pe comandantii militari în ceea ce-i priveste pe membrii fortelor armate puse sub comanda lor, precum și privind celelalte persoane aflate sub autoritatea lor pentru a-i împiedica sa comita infractiuni la conventii și la prezentul protocol și, la nevoie, să le pedepseasca și să le denunte autorităților competente.

2. În vederea impiedicarii comiterii de infractiuni și pentru reprimarea lor, inaltele părți contractante și părțile la conflict trebuie să ceara ca comandantii, potrivit gradului de responsabilitate, să se asigure ca membrii fortelor armate puse sub comanda lor să-și cunoasca oblibațiile potrivit prevederilor convențiilor sau ale prezentului protocol.

3. Inaltele părți contractante și părțile la conflict trebuie să ceara oricărui comandant, care a aflat ca subordonatii sau alte persoane aflate sub autoritatea sa au comis sau vor comite o infractiune la conventii sau la prezentul protocol, sa ia masurile care sînt necesare pentru a împiedica astfel de violari ale convențiilor sau ale prezentului protocol, iar atunci cînd va fi cazul, sa ia inițiativa aplicarii unor acțiuni disciplinare sau penale împotriva autorilor violarilor.

Articolul 88

Intrajutorarea judiciara în materie penala

1. Inaltele părți contractante își vor acorda cea mai larga intrajutorare posibila în orice procedura referitoare la infractiunile grave la conventii sau la prezentul protocol.

2. Sub rezerva drepturilor și obligațiilor stabilite de conventii și de art. 85 paragraful 1 din prezentul protocol și atunci cînd imprejurarile o permit, inaltele părți contractante vor coopera în materie de extradare. Ele vor examina im mod corespunzător cererea statului pe teritoriul caruia pretinsa infractiune s-a produs.

3. În toate cazurile, legea aplicabila este aceea a inaltei părți contractante solicitante. Totusi, dispozitiile paragrafelor precedente nu afectează oblibațiile decurgind din dispozitiile oricărui alt tratat cu caracter bilateral sau multilateral care reglementeaza sau va reglementa, în totalitate sau în parte, problemele intrajutorarii judiciare în materie penala.

Articolul 89

Cooperarea

În cazurile de violari grave ale convențiilor sau ale prezentului protocol, inaltele părți contractante se angajează sa actioneze, atit împreună, cit și separat, în cooperare cu Organizația Natiunilor Unite și în conformitate cu Carta Natiunilor Unite.

Articolul 90

Comisia internationala de stabilire a faptelor

1. a) Va fi constituita o comisie internationala de stabilire a faptelor, denumita mai jos comisie, compusa din cincisprezece membri de înaltă moralitate și de o imparțialitate recunoscută.

b) Cînd cel puțin douazeci de inalte părți contractante vor fi convenit sa accepte competența comisiei în conformitate cu paragraful 2, iar ulterior, la intervale de cinci ani, depozitarul va convoca o reuniune a reprezentantilor acestor inalte părți contractante în vederea alegerii membrilor comisiei. La aceasta reuniune, membrii comisiei vor fi aleși prin scrutin secret de pe o lista de persoane pentru intocmirea careia fiecare din aceste inalte părți contractante va putea propune un nume.

c) Membrii comisiei vor activa cu titlu personal și vor exercita mandatul lor pînă la alegerea noilor membri la reuniunea urmatoare.

d) Cu ocazia alegerii, inaltele părți contractante se vor asigura ca fiecare din persoanele de ales în comisie sa posede calificarea ceruta și vor veghea să se asigure o reprezentare geografica echitabila pe ansamblul comisiei.

e) În cazul în care un loc va deveni vacant, comisia îl va completa tinind seama, în mod corespunzător, de dispozitiile alineatelor precedente.

f) Depozitarul va pune la dispoziția comisiei serviciile administrative necesare indeplinirii functiunilor sale.

2. a) Inaltele părți contractante pot, cu ocazia semnarii, ratificarii sau aderarii la protocol, sau ulterior în orice moment, sa declare ca recunosc de drept și fără acord special, față de orice înaltă parte contractantă care accepta aceleasi obligații, competența comisiei pentru a ancheta asupra afirmatiilor unei asemenea inalte părți, asa cum o autoriza prezentul articol.

b) Declaratiile avute în vedere mai sus vor fi remise depozitarului, care va comunică copii inaltelor părți contractante.

c) Comisia va avea în competența:

i) anchetarea oricărui fapt pretins a fi o încălcare grava în sensul convențiilor și al prezentului protocol, sau o alta violare grava a convențiilor și a prezentului protocol;

îi) facilitarea, oferind bunele sale oficii, a restabilirii unei atitudini de respectare a dispozițiilor convențiilor și a prezentului protocol.

d) În alte situații, comisia nu va deschide o ancheta, la cererea unei părți la conflict, decit cu consimtamintul celeilalte sau celorlalte părți interesate.

e) Sub rezerva dispozițiilor de mai sus ale prezentului paragraf, dispozitiile art. 52 al convenției I, art. 53 al celei de-a II-a conventii, art. 132 al celei de-a III-a conventii și art. 149 al celei de-a IV-a conventii rămîn aplicabile oricarei pretinse violari a convențiilor și se aplică, de asemenea, oricarei pretinse violari a prezentului protocol.

3. a) Dacă părțile interesate nu dispun altfel de un acord comun, toate anchetele vor fi efectuate de o camera compusa din sapte membri numiti după cum urmeaza:

i) cinci membri ai comisiei, care nu trebuie să fie resortisanti ai nici uneia dintre părțile la conflict, vor fi numiti de către președintele comisiei, pe baza unei reprezentari echitabile a regiunilor geografice, după consultarea părților la conflict;

îi) doi membri ad-hoc, care nu trebuie să fie resortisanti ai nici uneia dintre părțile la conflict, vor fi numiti cite unul de către fiecare din acestea.

b) De la primirea unei cereri de ancheta, președintele comisiei va fixa un termen convenabil pentru constituirea unei camere. Dacă cel puțin unul din cei doi membri ad-hoc nu a fost numit în termenul fixat, președintele va proceda imediat la numirea sau la numirile necesare pentru a completa componenta camerei.

4. a) Camera constituita în conformitate cu dispozitiile paragrafului 3 în vederea efectuării unei anchete va invita părțile la conflict sa o asiste și să prezinte probele. Ea va putea, de asemenea, sa caute alte probe pe care le va considera pertinente și sa procedeze la o ancheta la fața locului.

b) Toate elementele de proba vor fi comunicate părților interesate, care vor avea dreptul să prezinte comisiei observatiile lor.

c) Fiecare parte interesata va avea dreptul sa discute probele.

5. a) Comisia va prezenta părților vizate un raport asupra rezultatelor anchetei camerei cu recomandarile pe care le va considera potrivite.

b) Dacă camera nu este în măsura sa adune probe care să fie suficiente pentru fundamentarea unor concluzii obiective și impartiale, comisia va face cunoscute motivele acestei incapacitati.

c) Comisia nu va comunică public concluziile sale decit dacă toate părțile la conflict i-au cerut aceasta.

6. Comisia va stabili regulamentul interior, inclusiv regulile referitoare la presedintia comisiei și a camerei. Acest regulament va prevedea ca functiunile presedintelui comisiei vor fi exercitate permanent și ca, în caz de ancheta, ele vor fi exercitate de o persoană care să nu fie resortisant al uneia dintre părțile la conflict.

7. Cheltuielile administrative ale comisiei vor fi acoperite prin contribuții ale inaltelor părți contractante, care vor fi facut declaratia prevăzută în paragraful 2, și prin contribuții voluntare. Partea sau părțile la conflict care cer o ancheta vor avansa fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de o camera și vor fi despagubite de către partea sau părțile împotriva cărora sînt indreptate alegatiile, pînă la nivelul de 50 la suta din cheltuielile camerei. Dacă camerei îi sînt prezentate alegatii de către ambele părți, fiecare parte va avansa 50 la suta din cheltuielile necesare.

Articolul 91

Responsabilitate

Partea la conflict care va viola dispozitiile convențiilor sau ale prezentului protocol va fi obligata la despăgubiri, dacă va fi cazul. Ea va raspunde pentru toate actele comise de persoanele făcînd parte din fortele sale armate.

Titlul VI DISPOZITII FINALE

Articolul 92

Semnarea

Prezentul protocol va fi deschis spre semnare părților la convenție la șase luni după semnarea actului final și va ramine deschis pe o perioadă de douasprezece luni.

Articolul 93

Ratificarea

Prezentul protocol va fi ratificat cit mai curind posibil. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Consiliul Federal Elvetian, depozitar al convențiilor.

Articolul 94

Aderarea

Prezentul protocol va fi deschis spre aderare oricarei părți la conventii nesemnatara a acestui protocol. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.

Articolul 95

Intrarea în vigoare

1. Prezentul protocol va intra în vigoare la șase luni după depunerea de doua instrumente de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare dintre părțile la conventii care îl va ratifica sau va adera ulterior, prezentul protocol va intra în vigoare la șase luni după depunerea de către aceasta parte a instrumentului de ratificare sau aderare.

Articolul 96

Raporturi convenționale de la intrarea în vigoare a prezentului protocol

1. Atunci cînd părțile la conventii sînt totodata părți la prezentul protocol, conventiile se vor aplica asa cum ele vor fi completate de prezentul protocol.

2. Dacă una dintre părțile la conflict nu este legata de prezentul protocol, părțile la prezentul protocol vor ramine, cu toate acestea, legate de acestea în raporturile lor reciproce. Ele vor fi, în plus, legate prin prezentul protocol față de mentionata parte, dacă aceasta îl accepta și îi aplica dispozitiile.

3. Autoritatea reprezentind un popor angajat într-un conflict armat împotriva unei inalte părți contractante, cu caracterul mentionat în art. 1 paragraful 4, poate să se angajeze să aplice conventiile și prezentul protocol cu privire la acest conflict, adresind o declaratie unilaterala depozitarului. După primirea ei de către depozitar, aceasta declaratie va avea, în legătură cu acest conflict, urmatoarele efecte:

a) conventiile și prezentul protocol intră în vigoare imediat pentru numita autoritate în calitatea sa de parte la conflict;

b) numita autoritate exercita aceleasi drepturi și se achită de aceleasi obligații ca o înaltă parte contractantă la conventii și la prezentul protocol;

c) conventiile și prezentul protocol leagă în mod egal toate părțile la conflict.

Articolul 97

Amendamente

1. Orice înaltă parte contractantă va putea sa propuna amendamente la prezentul protocol. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat depozitarului care, după consultarea tuturor inaltelor părți contractante și a Comitetului International al Crucii Rosii, va decide dacă trebuie să se convoace o conferinta pentru a examina amendamentul sau amendamentele propuse.

2. Depozitarul va invita la aceasta conferinta inaltele părți contractante, ca și părțile la conventii, semnatare sau nu ale prezentului protocol.

Articolul 98

Revizuirea anexei nr. I

1. Cel mai tirziu la patru ani după intrarea în vigoare a prezentului protocol, iar ulterior la intervale de cel puțin patru ani, Comitetul International al Crucii Rosii va consulta inaltele părți contractante în legătură cu anexa nr. I a prezentului protocol și, dacă va considera necesar, va putea sa propuna o reuniune de experti tehnici cu scopul de a reexamina anexa nr. I și de a propune amendamentele care ar parea de dorit. Dacă în termen de șase luni după comunicarea către inaltele părți contractante a unor propuneri referitoare la o astfel de reuniune, o treime din aceste părți nu se vor opune la aceasta, Comitetul International al Crucii Rosii va convoca aceasta reuniune, la care va invita și observatori ai organizațiilor internationale interesate. O astfel de reuniune va fi, de asemenea, convocata de către Comitetul International al Crucii Rosii, oricînd la cererea unei treimi a inaltelor părți contractante.

2. Depozitarul va convoca o conferinta a inaltelor părți contractante și a părților la conventii pentru a examina amendamentele propuse de către reuniunea expertilor tehnici dacă, ca urmare a amintitei reuniuni, Comitetul International al Crucii Rosii sau o treime a inaltelor părți contractante o cer.

3. Amendamentele la anexa nr. I vor putea fi adoptate de către amintita conferinta cu majoritatea de două treimi a inaltelor părți contractante prezente și votante.

4. Depozitarul va comunică inaltelor părți contractante și părților la conventii orice amendament astfel adoptat. Amendamentul va fi considerat ca acceptat la expirarea unei perioade de un an de la data comunicarii, în afară de cazul în care, în cursul acestei perioade, o declaratie de neacceptare a amendamentului este comunicata depozitarului de către cel puțin o treime a inaltelor părți contractante.

5. Un amendament considerat ca a fost acceptat în conformitate cu paragraful 4 va intra în vigoare la trei luni după acceptarea de către toate inaltele părți contractante, cu excepția celor care vor fi facut o declaratie de neacceptare în conformitate cu acelasi paragraf. Orice parte care face o astfel de declaratie poate, în orice moment, s-o retraga, caz în care amendamentul va intra în vigoare pentru aceasta parte la trei luni după retragerea ei.

6. Depozitarul va face cunoscut inaltelor părți contractante și părților la conventii intrarea în vigoare a oricărui amendament, părțile legate de acest amendament, data intrarii sale în vigoare pentru fiecare dintre părți, declaratiile de neacceptare facute în conformitate cu paragraful 4 și retragerea unor astfel de declaratii.

Articolul 99

Denuntarea

1. În cazul în care o înaltă parte contractantă va denunta prezentul protocol, denuntarea nu va produce efecte decit la un an după primirea instrumentului de denuntare. Dacă, cu toate acestea, la expirarea acestui an, partea denuntatoare se afla intr-o situație la care se referă art. 1, efectul denuntarii ramine suspendat pînă la sfirsitul conflictului armat sau al ocupatiei și, în orice caz, pînă la terminarea operațiunilor de eliberare definitivă, de repatriere sau de reasezare a persoanelor protejate de către conventii sau de prezentul protocol.

2. Denuntarea va fi notificata în scris depozitarului, care va informa toate inaltele părți contractante de aceasta notificare.

3. Denuntarea nu va avea efect decit față de partea denuntatoare.

4. Nici o denuntare notificata în baza paragrafului 1 nu va avea efect asupra obligațiilor deja asumate ca urmare a conflictului armat în baza prezentului protocol, de către partea denuntatoare, pentru orice act comis înainte ca amintita denuntare sa devina efectiva.

Articolul 100

Notificari

Depozitarul va informa inaltele părți contractante, ca și părțile la conventii, fie ca sînt sau nu sînt semnatare ale prezentului protocol, despre:

a) semnaturile puse pe prezentul protocol și instrumentele de ratificare și de aderare depuse în conformitate cu art. 93 și 94;

b) data la care prezentul protocol va intra în vigoare în conformitate cu art. 95;

c) comunicarile și declaratiile primite în conformitate cu art. 84, 90 și 97;

d) declaratiile primite în conformitate cu art. 96 paragraful 3, care vor fi comunicate pe caile cele mai rapide;

e) denuntarile notificate în conformitate cu art. 99.

Articolul 101

Inregistrarea

1. După intrarea sa în vigoare, prezentul protocol va fi transmis de către depozitar Secretariatului Natiunilor Unite, în scopul înregistrării și publicarii, în conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.

2. De asemenea, depozitarul va informa Secretariatul Natiunilor Unite despre toate ratificarile, aderarile și denuntarile pe care le va primi referitoare la prezentul protocol.

Articolul 102

Texte autentice

Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleza, araba, chineza, spaniola, franceza și rusa sînt deopotriva autentice, va fi depus depozitarului, care va transmite copii certificate conforme tuturor părților la conventii.

Anexa 1 REGULAMENT REFERITOR LA IDENTIFICARE

Capitolul 1 Cartile de identitate

Articolul 1

Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios și civil

1. Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios și civil, prevăzut în art. 18 paragraful 3 al protocolului, va trebui:

a) sa poarte semnul distinctiv și să fie de dimensiuni care să permită a fi purtat în buzunar;

b) să fie facuta astfel incit sa dureze cit mai mult posibil;

c) să fie redactata în limba naționala sau oficiala (poate fi, în plus, și în alte limbi);

d) sa indice numele și data de nastere a titularului (sau, în lipsa acestei date, vîrsta sa în momentul eliberarii cartii), ca și numărul sau de inmatriculare (dacă are);

e) sa indice în ce calitate titularul are dreptul la protectia convențiilor și a protocolului;

f) sa poarte fotografia titularului, ca și semnatura sau amprenta degetului mare, sau ambele;

g) sa poarte stampila și semnatura autorității competente;

h) sa indice data de emitere și de expirare a cartii.

2. Cartea de identitate trebuie să fie uniforma pe tot teritoriul fiecarei inalte părți contractante și, pe cit posibil, să fie de acelasi tip pentru toate părțile la conflict. Părțile la conflict pot să se inspire din modelul intr-o singura limba al figurii 1. La începerea ostilitatilor, părțile la conflict trebuie să-și comunice un specimen al cartii de identitate pe care ele le utilizeaza, dacă aceasta carte difera de la modelul din figura 1. Cartea de identitate va fi întocmită, dacă este posibil, în doua exemplare, dintre care unul este pastrat de către autoritatea emitatoare, care ar trebui sa tina o evidenta a cartilor pe care le-a eliberat.

3. În nici un caz personalul permanent sanitar, religios și civil nu poate fi lipsit de cartile de identitate. În caz de pierdere a unei cărți, titularul are dreptul să obțină un duplicat.

Articolul 2

Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios și civil
1. Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios și civil va trebui, dacă este posibil, să fie analoaga aceleia care este prevăzută în art. 1 al prezentului regulament. Părțile la conflict se pot inspira din modelul figurii 1.
2. Atunci cînd imprejurarile împiedica eliberarea de cărți de identitate personalului temporar sanitar, religios și civil, acest personal poate primi un certificat semnat de autoritatea competentă, atestind ca persoana careia îi este eliberat a primit o insarcinare cu caracter temporar și indicind, dacă este posibil, durata acestei insarcinari și dreptul titularului de a purta semnul distinctiv. Acest certificat trebuie să indice numele și data nasterii titularului (sau, în lipsa acestei date, vîrsta sa în momentul eliberarii certificatului), functia titularului, precum și numărul de inmatriculare, dacă exista. El trebuie să poarte semnatura sa sau amprenta degetului mare, sau ambele.
(Spatiu prevăzut pentru numele tarii și al autorității care
elibereaza aceasta carte).
CARTE DE IDENTITATE
pentru personalul
sanitar
────────
religios
civil
Permanent
───────── Temporar
Numele ......................................................................
Data nașterii (sau vîrsta) .....................................................
Nr. de înmatriculare (eventual) ................................................
Titularul prezentei cărți este protejat de convențiile de la Geneva din 12 august 1949 și de către protocolul adițional la convențiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecția victimelor conflictelor armate internaționale (Protocolul I) în calitatea sa de ..............................................
Data emiterii ..................................................................
Cartea nr. ...................
Semnătura autorității care eliberează cartea
Data expirării .................
Fig. 1 -
Model de carte de identitate
──────────────── (format 74 mm x 105 mm)
Verso la cartea de identitate
Talia
Ochii
Părul
Alte semne particulare sau informații
...................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
FOTOGRAFIA TITULARULUI
Ștampila
Semnătura sau amprenta degetului mare al titularului sau ambele

Capitolul 2 Semnul distinctiv

Articolul 3

Forma și natura

1. Semnul distinctiv (rosu pe fond alb) trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Inaltele părți contractante pot să se inspire pentru forma Crucii, Semilunii sau Leului și Soarelui din modelele de la figura 2.

2. Noaptea și pe timp cu vizibilitate redusa, semnul distinctiv va putea fi luminat; de asemenea, el va putea fi facut din materiale care să permită recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.

Fig. 2. - Semne distinctive în rosu pe fond alb

--------------------------------------

Articolul 4

Utilizare

1. Semnul distinctiv va fi, în măsura posibilului, aplicat pe drapele sau pe o suprafața plana, vizibil din toate directiile și de la o distanta cit mai mare.

2. Sub rezerva instructiunilor autorităților competente, personalul sanitar și religios care se achită de sarcinile sale pe cîmpul de lupta trebuie să fie echipat, în măsura posibilului, cu acoperamint de cap și cu imbracaminte avînd semnul distinctiv.

Capitolul 3 Semnale distinctive

Articolul 5

Utilizare facultativa

1. Sub rezerva dispozițiilor art. 6 al prezentului regulament, semnalele definite în prezentul capitol pentru uzul exclusiv al unităților și mijloacelor de transport sanitare nu trebuie să fie utilizate în alte scopuri. Intrebuintarea tuturor semnalelor prevăzute în prezentul capitol este facultativa.

2. Aeronavele sanitare temporare care, din lipsa de timp sau datorita caracteristicilor lor, nu pot fi marcate cu semnul distinctiv, pot utiliza semnalele distinctive autorizate în prezentul capitol. Totusi, metoda de semnalizare cea mai eficienta în vederea identificarii și a recunoasterii sale consta în intrebuintarea unui semnal vizual, fie semnul distinctiv, fie semnalul luminos definit în art. 6, fie ambele, completate cu alte semnale menționate în art. 7 și 8 ale prezentului regulament.

Articolul 6

Semnal luminos

1. Semnalul luminos, constind intr-o lumina albastra intermitenta, este destinat utilizarii de către aeronavele sanitare pentru a-și semnala identitatea. Nici o alta aeronava nu poate utiliza acest semnal. Culoarea albastra recomandata se obtine cu ajutorul coordonatelor tricromatice de mai jos:

- limita verde - y = 0,065 + 0,805 x

- limita alb - y = 0,400 - x

- limita purpuriu - x = 0,133 + 0,600 Y

Frecventa recomandata a sclipirilor luminoase albastre este de 60 la 100 sclipiri pe minut.

2. Aeronavele sanitare ar trebui să fie echipate cu luminile necesare pentru a face vizibil semnalul luminos în toate directiile posibile.

3. În lipsa unui acord special între părțile la conflict prin care s-ar rezerva utilizarea luminilor albastre intermitente pentru identificarea vehiculelor, navelor și ambarcatiunilor sanitare, intrebuintarea acestor semnale pentru alte vehicule sau nave nu este interzisa.

Articolul 7

Semnal radio

1. Semnalul radio consta într-un mesaj radiotelefonic sau radiotelegrafic, precedat de un semnal distinctiv de prioritate, care trebuie definit și aprobat de către o conferinta administrativa mondiala de radiocomunicatii a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor. Acest semnal este emis de trei ori inaintea indicativului de apel al transportului sanitar în cauza. Mesajul este emis în engleza la intervale corespunzătoare, pe una sau mai multe frecvente specificate, asa cum este prevăzut în paragraful 3. Semnalul de prioritate este rezervat în exclusivitate unităților și mijloacelor de transport sanitare.

2. Mesajul radio, precedat de semnalul distinctiv de prioritate prevăzut în paragraful 1, contine urmatoarele elemente:

a) indicativul de apel al mijlocului de transport sanitar;

b) pozitia mijlocului de transport sanitar;

c) numărul și tipul mijloacelor de transport sanitare;

d) itinerariul ales;

e) durata calatoriei și ora de plecare și de sosire prevăzute, după caz;

f) alte informații, precum altitudinea de zbor, frecventele radioelectronice supravegheate, limbajele convenționale, modurile și codurile sistemelor de radiolocatie secundare de supraveghere.

3. Pentru a facilita comunicatiile vizate în paragrafele 1 și 2, ca și comunicatiile vizate în art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 și 31 ale protocolului, inaltele părți contractante, părțile la conflict sau una din părțile la un conflict, actionind de comun acord sau izolat, pot defini, în conformitate cu tabelul de repartitie al benzilor de frecventa figurind în Regulamentul radiocomunicatiilor, anexat la Convenția internationala de telecomunicatii, și pot publică frecventele naționale pe care le aleg pentru aceste comunicatii. Aceste frecvente trebuie să fie notificate Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, în conformitate cu procedura aprobata de către Conferinta administrativa mondiala a radiocomunicatiilor.

Articolul 8

Identificarea prin mijloace electronice

1. Sistemul secundar de radiolocatie de supraveghere (S.S.R.), asa cum este specificat în anexa nr. 10 a Convenției de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, poate fi utilizat pentru a identifica și a urmări zborul unei aeronave sanitare.

Modul și codul S.S.R., rezervat utilizarii exclusive de către aeronavele sanitare, trebuie să fie definite de inaltele părți contractante, de părțile la conflict sau de una dintre părțile la conflict, actionind de comun acord sau izolat, în conformitate cu procedurile de recomandat de către Organizația Aviației Civile Internationale.

2. Părțile la conflict pot, printr-un acord special, sa adopte, pentru utilizarea între ele, un sistem electronic analog celui pentru identificarea vehiculelor și a navelor și ambarcatiunilor sanitare.

Capitolul 4 Comunicatii

Articolul 9

Radiocomunicatii

Semnalul de prioritate prevăzut de art. 7 al prezentului regulament va putea precede radiocomunicatiile corespunzătoare ale unităților sanitare și ale mijloacelor de transport sanitare pentru aplicarea procedurilor folosite în conformitate cu art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 și 31 ale protocolului.

Articolul 10

Utilizarea codurilor internationale

Unitatile și mijloacele de transport sanitare pot sa utilizeze, de asemenea, codurile și semnalele stabilite de către Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor, Organizația Internationala a Aviației Civile și Organizația Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime. În acest caz, aceste coduri și semnale sînt utilizate în conformitate cu normele, practicile și procedurile stabilite de aceste organizații.

Articolul 11

Alte mijloace de comunicatie

Atunci cînd o radiocomunicatie bilaterala nu este posibila, pot fi utilizate semnalele prevăzute de către Codul international al semnalelor adoptat de către Organizația Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime sau în anexa pertinenta a Convenției de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic.

Articolul 12

Planuri de zbor

Acordurile și notificarile referitoare la planurile de zbor prevăzute în art. 29 al protocolului trebuie, pe cit posibil, să fie formulate în conformitate cu procedurile stabilite de Organizația Aviației Civile Internationale.

Articolul 13

Semnale și proceduri pentru interceptarea aeronavelor sanitare

Dacă este utilizata o aeronava de interceptare pentru a identifica o aeronava sanitara în zbor sau pentru a o soma sa aterizeze, în aplicarea art. 30 și 31 ale protocolului, procedurile normalizate de interceptare vizuala și radio, prescrise în anexa nr. 2 a Convenției de la Chicago din 7 decembrie 1944, referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, vor trebui să fie utilizate de aeronava de interceptare și de aeronava sanitara.

Capitolul 5 Protectia civila

Articolul 14

Cartea de identitate
1. Cartea de identitate a personalului protectiei civile mentionata în art. 66 paragraful 3 al protocolului este reglementata de către dispozitiile pertinente ale art. 1 al prezentului regulament.
2. Cartea de identitate a personalului protectiei civile va putea să se conformeze modelului reprezentat în figura 3.
3. Dacă personalul protectiei civile este autorizat sa poarte arme individuale usoare, cartile de identitate vor trebui sa faca o mențiune corespunzătoare.
Fig. 3 - Model de carte de identitate a personalului protectiei civile (for-
--------------------------------------------------------------------
mat 74 mm x 105 mm
-------------------
/
\
(Spațiu prevăzut pentru numele țării și al autorității care eliberează cartea)
/
\
/
\
/
\
/
\
/
\
──────────
──────────
CARTEA DE IDENTITATE a personalului protecției civile
Numele .........................................................................
Data nașterii (sau vîrsta) .....................................................
Nr. de înmatriculare (eventual) ................................................
Titularul prezentei cărți este protejat de convențiile de la Geneva din 12 august 1949 și de Protocolul adițional la convențiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecția victimelor conflictelor armate internaționale (Protocolul I) în calitate de ..................................................
Data emiterii ............................. cartea nr. .........................
Semnătura autorității care a eliberat cartea
Data de expirare ...............................
Verso la cartea de identitate
Talia
Ochii
Părul
Alte semne distinctive sau informații ........................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
Deținere de arme ......................................................................................................................................................................
FOTOGRAFIA TITULARULUI
Ștampila
Semnătura sau amprenta degetului mare al titularului sau ambele

Articolul 15

Semnul distinctiv international
1. Semnul distinctiv international al protectiei civile, prevăzut în art. 66 paragraful 4 al protocolului, este un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. El este reprezentat în figura 4 de mai jos:
/
\
/
\
/
\
───────────
Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu
------------------------------------
2. Este recomandat:
a) dacă triunghiul albastru se afla pe un drapel, pe o brasarda sau purtat pe spate, drapelul, brasarda sau esarfa de spate se constitue pe fond portocaliu;
b) ca unul din virfurile triunghiului să fie indreptat în sus, pe verticala;
c) ca nici un virf al triunghiului sa nu atinga marginea fondului portocaliu.
3. Semnul distinctiv international trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Semnul trebuie pus, în măsura posibilului, pe drapele sau pe o suprafața plana, vizibile din toate directiile posibile și cit mai departe. Sub rezerva instructiunilor autorităților competente, personalul protectiei civile trebuie să fie echipat, în măsura posibilului, cu acoperaminte de cap și imbracaminte prevăzute cu semnul distinctiv international. Noaptea sau pe timp de vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut și din materiale ce-l vor putea face recunoscut prin mijloace tehnice de detectie.

Capitolul 6 Lucrari și instalații continind forte periculoase

Articolul 16

Semnul special international

1. Semnul special international pentru lucrarile și instalatiile continind forte periculoase, prevăzut în paragraful 7 din art. 56 al protocolului, consta într-un grup de trei cercuri de culoare portocalie intensa, de aceeasi dimensiune, dispuse pe aceeasi axa, distanta dintre cercuri fiind egala cu raza, ca în figura 5 de mai jos.

2. Semnul trebuie să fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Atunci cînd este aplicat pe o suprafața mare, semnul poate fi repetat suficient de des, potrivit imprejurarilor. În măsura posibilului, trebuie să fie aplicat pe drapele sau pe suprafete plane, astfel incit să fie vizibil din toate directiile și cit mai departe.

3. Pe un drapel, distanta între limitele exterioare ale semnului și marginile adiacente ale drapelului va fi egala cu raza cercurilor. Drapelul va fi dreptunghiular și va avea fondul alb.

4. Noaptea sau pe timp cu vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut din materiale care vor permite recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.

.

.

.

.

.

.

Fig. 5 - Semnul special international pentru lucrari și instalații continind

--------------------------------------------------------------------

forte periculoase.

------------------

Anexa 2

Cartea DE IDENTITATE

a ziaristului în misiune periculoasa

Exteriorul cartii de identitate

(Numele tarii care a eliberat aceasta carte)

Carte de identitate de ziarist în misiune periculoasa

Notă:

(în limbile engleza, araba, franceza, rusa și spaniola).

Prezenta carte de identitate este eliberata ziaristilor în misiune profesionala periculoasa în zonele de conflict armat. Purtatorul are drept să fie tratat ca persoana civila potrivit convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și protocolului lor aditional I. Cartea trebuie să fie purtata tot timpul de către titularul sau. Dacă acesta este arestat, el o va remite imediat autorităților care îl dețin, cu scopul ca acestea sa-l poata identifica.

Interiorul cartii

Eliberată de (autoritatea competentă) .....................................................................................................................................

Locul .......................................................................................................................................................................................

Data ........................................................................................................................................................................................

Loc pentru fotografie, cu ștampila autorității emitente ............................................................................................................

Semnătura titularului ...............................................................................................................................................................

Numele ....................................................................................................................................................................................

Prenumele ...............................................................................................................................................................................

Locul și data nașterii ...............................................................................................................................................................

Corespondent al ......................................................................................................................................................................

Categoria profesională ............................................................................................................................................................

Durata valabilității .....................................................................................................................................................................

Înălțimea ..................................................................................Ochii ........................................................................................

Greutatea ............................................................................... Părul .......................................................................................

Grupa de sînge ...................................................................... Factorul Rh .............................................................................

Religia (facultativ) ....................................................................................................................................................................

Amprente digitale (facultativ) ...................................................................................................................................................

Deget arătător stînga

Deget arătător dreapta

Semne particulare de identificare ............................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................................

-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.