Plan din 8 iunie 2016
al sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
Are ca temei 3
- Legea nr. 5/2000 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone…
- OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
- OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 21 septembrie 2016.
Anexa nr. 1
Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815.
CUPRINS
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a planului de management
1.2.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management
1.3.
Procesul de elaborare a planului de management
1.4.
Procedura de implementare a planului de management
2.
DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1.
Informații generale
2.1.1.
Localizarea ariei naturale protejate
2.1.2.
Limitele ariei naturale protejate
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2.2.
Mediul abiotic
2.2.1.
Geomorfologie
2.2.2.
Geologie
2.2.3.
Hidrologie
2.2.4.
Clima
2.2.5.
Soluri/subsoluri
2.3.
Mediul biotic
2.3.1.
Ecosisteme
2.3.2.
Habitate
2.3.3.
Flora de interes conservativ
2.3.4.
Fauna de interes conservativ
2.3.5.
Alte specii relevante de floră și faună
2.4.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări
2.4.1.
Informații socio-economice și culturale
2.4.2.
Categorii de impact
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR
3.1.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Evaluarea globală a speciei
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1.
Scopul planului de management
4.2.
Obiectiv general, obiective specifice și activități
4.2.1.
Obiectiv general
4.2.2.
Obiective specifice
5.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
5.1.
Activități generale
5.2.
Activități specifice; acțiuni
6.
PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Anexa nr. 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru Anexa nr. 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată
Anexa nr. 3 la Planul de management Cartograma de distribuție a principlalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat după CLC2000.
Anexa nr. 4 la Planul de management Distribuția elementelor de interes conservativ
ANEXA nr. 2 Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815
ABREVIERI
ANAR
=
Administrația Națională Apele Române
APM
=
Agenția de Protecție a Mediului
APM VN
=
Agenția de Protecție a Mediului Vrancea
ARPM
=
Agenția Regională de Protecție a Mediului
CJ
=
Consiliul Județean
CJ VN
=
Consiliul Județean Vrancea
CL
=
Consiliul Local
CLC
=
CORINE Land Cover
CMN
=
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii - Academia Română
DS
=
Direcția Silvică
FV
=
Fond de vânătoare
GM
=
Garda de Mediu
GM VN
=
Garda de Mediu - Comisariatul Județean Vrancea
GNM
=
Garda Națională de Mediu
IPJ
=
Inspectoratul de Poliție Județean
GF
=
Garda Forestieră
IUCN
=
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
ONG
=
Organizație(i) Non Guvernamentală(e)
OS
=
Ocol Silvic
PATJ
=
Plan de Amenajare a Teritoriului Județean
PATZ
=
Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal
PM
=
Plan de Management
PUG
=
Plan Urbanistic General
PUZ
=
Plan Urbanistic Zonal
RNP
=
Regia Națională a Pădurilor
ROSCI
=
Sit de Importanță Comunitară
u.a.
=
Unitate Amenajistică
UP
=
Unitate de Producție
1.
INTRODUCERE
1.1.
Scurtă descriere a planului de management
Definirea noțiunii de Plan de management transpare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, din care reiese faptul că astfel de documente sunt întocmite pentru a coordona și reglementa activitățile de la nivelul teritoriului ariei protejate în cauză, având ca obiectiv principal conservarea și protejarea patrimoniului natural.
Prin intermediul Planului de management urmează a se arăta:
-
care anume sunt obiectele de interes conservativ de la nivelul sitului?
-
unde anume este nevoie a fi protejate elementele de interes conservativ?
-
cum anume se poate realiza conservarea patrimoniului natural de la nivelul sitului?
-
care sunt responsabilitățile de mediu ce trebuiesc asumate în cazul demarării unor inițiative de promovare a unor planuri sau proiecte de dezvoltare economică, socială sau de orice altă natură, ce se suprapun cu perimetrul sitului?
În cazul de față, suprapunerea cu o Rezervație naturală de interes național, definită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, impune o abordare mai restrictivă, prioritare rămânând obiectivele de conservare a naturii.
Astfel, un Plan de management trebuie să reprezinte un model de dezvoltare durabilă, în măsură a exploata plenar, la un nivel înalt, potențialul local, în beneficiul comunităților.
Comunitățile locale trebuie să fie atrase de partea custodelui sitului, cuprinse în rândul aliaților acestuia, fiind chemate a înțelege importanța conservării patrimoniului de bunuri comune și de valorizare durabilă a acestora, ca singură cale viabilă de propășire. Inițiativele acestora trebuie astfel canalizate încât să nu contravină sau să se opună eforturilor de conservare și să se găsească cele mai potrivite soluții de sprijinire și încurajare a demersurilor ce se suprapun cu obiectivele Planului de management.
Prin prezentul Plan de management s-a intenționat realizarea unui instrument eficient, funcțional la îndemâna celor implicați în gestiunea patrimoniului acestuia, facilitând abordarea pragmatică, eficientă și obiectivă a măsurilor de asumat.
Un Plan de management nu trebuie să devină un instrument de coerciție, în baza căruia să se înfrâneze inițiative de dezvoltare socio-economică sau exploatare a unor resurse naturale. Planul de management trebuie să faciliteze o cuantificare cât mai exactă și obiectivă a sarcinii ecologice și a responsabilităților față de mediu și/sau comunitățile locale, astfel încât zestrea comună să nu fie afectată, ci dimpotrivă să poată fi amplificată. Prin aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de management se vor putea cuantifica eventualele pierderi de la nivelul capitalului natural de trecut în sarcina entității responsabile de producerea lor în vederea remedierii, răspunzând astfel principiului ce stă la fundamentul întregului sistem legislativ de mediu: poluatorul plătește.
1.2.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management
Aria naturală protejată a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.
Inițial, pentru această zonă au fost identificate specii de avifaună, fără însă ca între propunerile inițiale, la nivelul acestei zone să fi fost fundamentată decizia de includere în rețeaua pan- europeană Natura 2000. Ulterior, a apărut propunerea de desemnare a sitului ROSCI0026 Cenaru în baza unui set aparte de elemente criteriu (specii de carnivore mari și habitate forestiere).
În continuare sunt enumerate actele normative de referință care au stat la baza elaborării Planului de management:
-
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
-
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
-
Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Forularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia. Este necesar ca cerințele Directivei 92/43/CEE să fie integrate în Planul de management. Aceasta reglementează și planifică acțiunile necesare pentru menținerea sau reconstrucția stării favorabile de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar și național menționate în Formularul Standard;
-
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare;
-
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;
-
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, prin care este declarat situl ROSCI0026 Cenaru;
-
Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020.
1.3.
Procesul de elaborare a planului de management
Elaborarea planurilor de management, conform prevederilor legale, reprezintă o sarcină a custodelui, asumată alături de Autoritatea centrală de mediu.
La fundamentarea Planului de management s-a ținut cont de documentațiile tehnice și științifice elaborate până în prezent, lucrările cu caracter științific publicate, dar mai cu seamă de studiile din teren întreprinse. Astfel, au fost inserate o serie întreagă de date de ultimă oră, obținute în
urma studiilor de teren întreprinse, ce au vizat în mod particular aspecte legate de elemente- criteriu Natura 2000.
Pentru situl ROSCI0026 Cenaru nu a existat până în prezent nici un fel de altă propunere de Plan de management.
Planul de management va putea fi revizuit ori-de-câte-ori va fi nevoie, atunci când vor apărea noi elemente,
în
măsură
a
conduce
la
modificări
semnificative
ale
acestuia,
respectiv
a Regulamentului ce însoțește Planul de management. O revizuire generală, cu integrarea tuturor elementelor noi apărute se va realiza o dată la 5 ani, când se vor relua și parcurge în întregime procedurile de avizare conformă.
Planul de management, conform definiției, reprezintă un instrument de gestiune al unei arii naturale protejate, dinamic, ce se bucură de o anumită flexibilitate. Dat fiind faptul că prin intermediul Planului de management se dorește a se arăta: ce anume este protejat?; unde anume se regăsesc elementele de protejat? și cum anume se face protecția elementelor valoroase? și ținând cont de dinamica factorilor de mediu, situațiile se impun a se actualiza periodic. Apariția unor noi obiective cu valoare de patrimoniu, identificarea unor noi metodologii de conservare, promovarea unor tehnologii noi, prietenoase, de valorizare durabilă a resurselor, lărgirea perspectivelor de implementare a unor acțiuni (spre exemplu prin accesarea de instrumente financiare noi), toate dau posibilitatea apariției unor astfel de căi noi de abordare. În consecință, actualizarea Planului de management trebuie să reprezinte o sarcină permanentă, ce solicită o implicare înaltă a custodelui, ce are rolul primar în integrarea informației, dar și a celorlalte structuri asociate: instituții, autorități, actori implicați.
Astfel, planul de management rămâne un instrument adaptativ de gestiune conservativă ce facilitează luarea deciziilor orientate în mod primar spre asigurarea unei protecții efective a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru, beneficiind astfel de o mare flexibilitate în procesul de luare a deciziei, răspunzând astfel unor nevoi punctuale ale speciilor și habitatelor situate într-un mediu dinamic.
Gestiunea sitului se va putea realiza și în baza unor Planuri de acțiune anuale, pornind de la principiile și obiectivele schițate prin Planul de management, ce vor putea fi adaptate, dezvoltate, revizuite
sau
reconsiderate
în
funcție
de
nevoile
de
conservare,
direcțiile
de
acțiune, disponibilitatea de resursă. Planurile de acțiune vor face obiectul unei avizări interne, căzând în
seama custodelui și vor urma procedura de mediu, în funcție de încadrarea ce urmează a fi făcută de autoritatea teritorială de mediu.
1.4.
Procedura de implementare a planului de management
Responsabilitatea
implementării
Planului
de
management va
reveni
custodelui, în
baza convenției de custodie ce urmează a fi perfectată cu autoritatea de mediu îndrituită.
Custodele își va asuma astfel în totalitate responsabilitățile privind:
-
protecția patrimoniului natural;
-
implementarea acțiunilor conservative;
-
educarea și conștientizarea comunităților locale;
-
asigurarea resurselor logistice, umane și bugetare necesare bunei funcționări a actului de custodie;
-
promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă, a soluțiilor de valorizare alternativă a capitalului natural și susținerea unor căi durabile de dezvoltare socială;
2.
DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1.
Informații generale
2.1.1.
Localizarea ariei naturale protejate
Situl
ROSCI0026
Cenaru
se
suprapune
unui
complex
reprezentativ
pentru
ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanță deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât și datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate . Accesul în sit se face pe drumul național 2M Focșani-Andreiașu-Butucoasa, care se continuă cu drumul forestier de pe valea Pârâului Gârbova pentru acces dinspre nord și est sau drumul forestier de pe valea Pârâului Cenaru/Bursuci pentru accesul dinspre vest.
Situl ROSCI0026 Cenaru este localizat în județul Vrancea, aparținând în totalitate UAT Andreiașu de Jos.
2.1.2.
Limitele ariei naturale protejate
Limitele geografice urmăresc următoarele coordonate:
Limita de nord este sinuasă și complexă. Pornește din albia pârâului Bursuci înscriindu-se către nord până în albia Pârâului Cenaru pe care o urmează către aval, o părăsește pe versantul drept și continuă pe valea pârâul Boldanului până în Valea Milcovului. De la piciorul plaiului Ursa limita se înscrie pe acesta către sud, intersectează Valea Pârâului Ursa și continuă în aval până la confluența cu afluentul aceteia dinspre dreapta. Din acest punct urmărește valea în amonte. În continuare limita urmează Plaiul Cenarului și valea pârâului Gârbova, până la confluența cu pârâul Alunu.
Limita de est se suprapune pe albia pârâului Alunu și pe Plaiul Alunului până în Vf. Gârbova - 979 m.
Limita de sud se desfășoară din Vf. Gârbova prin Culmea Colțul Porcului până la valea pârâului Bursuci pe care o urmează către aval.
Limita de vest se desfasoara pe culmea lui Galoi.
2.1.3.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
La nivelul sitului ROSCI0026 Cenaru se suprapune Rezervația naturală Pădurea Cenaru 2.815, desemnată prin Legea nr. 5/2000 .
2.2.
Mediul abiotic
Relieful major al teritoriului județului Vrancea, se caracterizează prin varietatea mare atât din punct de vedere al altitudinii și al formei, cât și din punct de vedere al originii și vârstei. Ceea ce caracterizează relieful acestui teritoriu, din punct de vedere altimetric, este dispunerea sa în trepte ce coboară de la vest către est, influențând în același sens dispunerea principalilor parametri climatici. Privită mai în amănunt, variația altitudinală a reliefului este mai complexă, în cadrul fiecărei forme principale de relief existând de asemenea mai multe trepte altitudinale. Variația originii, altitudinii, formei, alcătuirii interne și vârstei principalelor forme de relief determină diferențierea, în cadrul teritoriului, a mai multor unități și subunități de relief. Aceste unități, care se eșalonează în ordinea înălțimii și vechimii de la vest la est, sunt: Munții Vrancei, Dealurile subcarpatice și Câmpia Siretului.
ROSCI0026 Cenaru este situată în zona vârfurilor Cenaru - 898 m, Gârbova - 879 m, pe un sector al versantului drept al Pârâului Milcov. Pădurea Cenaru aparține Subcarpaților interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafață și de adancime, precum și la alunecări de teren, astfel încat pădurea îndeplinește o funcție protectivă de o deosebită importanță
2.2.1.
Geomorfologie
Factorii fizico-geografici locali formează suprafața activă, la nivelul căreia au loc cele mai intense schimburi de energie și materie, cu rol important în diferențierea spațială a elementelor climatice.
Din punct de vedere geomorfologic Pădurea Cenaru aparține Subcarpaților interni de Curbură, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafață și de adancime, precum și la alunecări de teren, astfel încât pădurea îndeplinește o funcție protectivă de o deosebită importanță.
Aria protejată ROSCI0026 Cenaru se suprapune sectorelor de vale longitudinală și respectiv transversală a Milcovului, săpate în strate alternante de gresii, argile, marne și calcare, cutate și redresate la verticală.
2.2.2.
Geologie
Structura geologică este formată din strate de vârstă badeniană și sarmațiană, de la gresii dure de Răchitașu la gresii calcaroase, tufuri dacitice albe sau verzi alternante cu marne tufacee cu globigerine și gipsuri, grezocalcare, marno-argile, calcare lumașelice grezoase și pietriș. Stratele calcaroase și marnele sunt fosilifere, conținînd resturi de briozoare, numuliți, corali, alge și moluște prost conservate datorită cutărilor care au ridicat stratele pană aproape de vertical dar mai ales exondării care a expus stratele geologice la procese accelerate de degradare, accentuate de defrișările din trecut.
2.2.3.
Hidrologie
Rețeaua hidrografică este bogată fiind în stransă legătură cu fragmentarea terenului, astfel : în jumătatea vestică a Pădurii Cenaru, principalul afluent al Milcovului, pârâul Cenaru, colectează
paraiele Bursucului și Curmătuta Ulmului, iar în partea de răsărit, pârâul. Garbova are ca afluent pârâul Alunului; între culmile secundare care se desprind spre vest și nord din Plaiul Cenarului sunt numeroase paraie afluente ale raului Milcov: pârâul Covrigului, pârâul Boldanului, pârâul Ursul, pârâul Groapa cu Anini; debitul rețelei hidrografice este relativ redus, cu tendințe de secare în timpul verii și caracter torențial în perioadele cu precipitații bogate.
2.2.4.
Clima
În zona Pădurea Cenaru, clima este relativ blândă, în special iarna, datorită dispoziției reliefului, care în condițiile unor văi înguste - Valea Milcovului - este adăpostită față de vânturile reci - crivățul, temperatura medie anuală fiind de cca. 8 grade C. Deși iernile sunt relativ lungi de 5 luni, perioadele de ger sunt relativ scurte de circa25 zile, primăverile sunt de scurtă durată și bogate în precipitații, iar verile relativ secetoase, media anuală a precipitațiilor fiind de cca. 800mm/an.
2.2.5.
Soluri/subsoluri
În zonă, solurile cele mai răspândite sunt solurile brune eumezobazice tipice (soluri brune de pădure) cu profil caracteristic în care orizontul Ah este de culoare închisă, cu o structură glomerulară și o grosime de până la 21 cm, orizontul Bv este brun sau brun- gălbui până la ruginiu, cu structură poliedrică sau prismatică; conținutul de humus este moderat uneori depășind 8-10%, iar pH este slab până la moderat acid.
2.3.
Mediul biotic
Zona studiată se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat într-o zonă cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanță deosebită atât datorită celor două tipuri de habitate de pădure de interes comunitar, cât și datorită numărului mare de exemplare de tisă, monument al naturii, diseminate între arbori seculari de fag și brad. Pe lângă habitatele amintite, situl adăpostește carnivore mari - urs, lup, râs - care pot fi observate deseori în această zonă.
2.3.1.
Ecosisteme
La nivelul sitului, dominante sunt formațiunile nemorale, însă apar și o serie întreagă de habitate de tip antropic, în special căi de acces, sau de tip eremial, pășuni ce se prezintă ca enclave în interiorul masivului forestier.
2.3.2.
Habitate
Definirea categoriilor de habitate
Definirea categoriilor de habitate a pornit de la Manualul de interpretare a habitatelor europene, continuând cu realizarea corespondențelor de la nivel național, în baza releveelor botanice realizate pe amplasamentele studiate.
2.3.2.1.
Habitate Natura2000
9130 Păduri de fag de tipul
Asperulo-Fagetum
Pădurile de
Fagus sylvatica
și, în munții mai înalți, de
Fagus sylvatica-Abies alba
sau de
Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies
dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate (mull), din domeniile medio-europene și atlantice ale Europei occidentale și ale Europei centrale și central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparținând grupurilor ecologice ale lui
Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum
și
Melica uniflora
și, la munte, diferitelor specii de
Dentaria , formând un strat ierbos bogat în specii.
Stratul arborilor este compus exclusiv din fag ( Fagus sylvatica ssp. moesiaca
și ssp.
sylvatica ), sau cu amestec redus de carpen ( Carpinus betulus ), iar diseminat gorun ( Quercus petraea ), cireș ( Cerasus avium ), paltin de munte ( Acer pseudoplatanus ), sorb de câmp ( Sorbus torminalis ), ulm ( Ulmus glabra, U. minor ), frasin ( Fraxinus excelsior ), tei pucios ( Tilia cordata ), iar în sud-vestul și vestul României și cer ( Quercus cerris ) și gârniță ( Quercus frainetto ).
Stratul arbuștilor, cu dezvoltare variabilă, în funcție de acoperirea realizată de arboret, este compus din
Corylus avellana ,
Crataegus monogyna ,
Evonymus europaeus ,
Staphylea pinnata ,
Cornus sanguinea ,
Sambucus nigra
ș.a.
Stratul ierburilor și subarbuștilor, cu dezvoltare variabilă, conține specii din flora de mull
Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera .
9110 Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum
Acest habitat grupează: păduri de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu
Hieracium transylvanicum ; păduri de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu
Festuca drymeia ; păduri de fag ( Fagus sylvatica ) și brad cu
Hieracium transsyvanicum ; păduri de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu
Vaccinium myrtillus ; păduri de fag ( Fagus sylvatica ) cu
Festuca drymeia . Acest tip de habitat se întâlnește în toți Carpații românești în etajul nemoral.
Specii caracteristice:
Hieracium rotundatum , speciile subalianței Calamagrostio - Fagion ( Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant ),
Festuca drymeia.
2.3.2.2.
Habitate după clasificarea națională
O analiză a corespondenței cu categoriile naționale s-a realizat și pe baza analizei criteriilor de definire a acestora, matricile fiind prezentate mai jos:
Pentru habitatul 9110 Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum
Tip habitat corespondent
Prezență potențială
Scurt comentariu
R4102
DA
R4105
DA
R4106
DA
R4107
NU
- doar la altitudini între 700-1450m
R4110
DA
Pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tipul
Asperulo-Fagetum
Tip habitat corespondent
Prezență potențială
Scurt comentariu
R4118
DA
R4119
DA
R4120
NU
- doar în Podișul Moldovei
Conform trasabilității realizate în baza analizelor floristice, s-a stabilit prezența habitatelor definite la nivel național după cum urmează:
-
R4105 pentru 9110 Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum
-
R4118 pentru 9130 Păduri de fag de tip
Asperulo-Fagetum
2.3.3.
Flora de interes conservativ
Papucul
doamnei
-
Cypripedium
calceolus
este
o
plantă
aparținând
încrengăturii Magnoliophyta,
Clasa
Liliopsida,
Ordinului
Asparagales,
Familiei
Orchidaceae,
genul Cyrpipedium. Planta prezintă o tulpină înaltă de 15-50 cm, cilindrică, cu 3-4 frunze lat eliptice, până la oblong-lanceolate dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari, uneori câte 2, mai rar 3-4. Floarea de
Cypripedium
prezintă anumite particularități morfologice, ca o adaptare la polenizarea încrucișată ce se realizează prin intermediul insectelor. Se pot înmulți vegetativ prin tuberculi sau generativ prin semințe, dar la germinarea semințelor este nevoie de prezența unor specii de fungi. Este o specie geofită, mezofită, micro-,ezotermă, acido-neutrofilă, heliosciadofită și calcicolă. Crește sporadic prin păduri, la marginea pajiștilor, de obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziție nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu umiditate ridicată în perioada de creștere. Specia este rară, însă ea poate apărea în pădurile din Europa și partea temperată a Asiei. Este specifică zonelor cu substrat calcaros. Papucul doamnei apare în zonele împădurite și cu un substrat calcaros din Romania.
2.3.4.
Fauna de interes conservativ
2.3.4.1
Nevertebrate
Rădașca -
Lucanus cervus
prezintă un corp alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele și elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, măciuca lor fiind formată din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronunțat la această specie. Masculul are capul masiv și mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este brună-castanie; lungimea corpului variază în limita 25-75 mm. Femela are capul și mandibulele potrivite ca mărime iar culoare elitrelor este neagră; lungimea corpului 25-50 mm. Ciclul reproductiv al speciei durează 5-6 ani, în funcție de factorii climatici. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esențe cu frunze căzătoare (stejar, mesteacăn, frasin etc.), hrănindu-se cu acesta.
Gândacii tineri apar toamna, însa nu părăsesc camera larvară până în primăvara următoare. În decursul zilei adulții pot fi observați pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. În decursul perioadei mai-iulie când aceștia sunt deosebit de activi în amurg. Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnită și în zonele de silvostepă și stepă. Deseori adulții zboară în grădini și parcuri.
Croitorul mare al fagului -
Rosalia alpina
Este o specie forestieră, întâlnită pe trunchiurile de
Fagus sylvatica , de preferință arbori bătrâni, relativ izolați, în silvostepe, la liziere sau în poeni, de asemenea se mai pot întâlni și pe:
Salix, Carpinus, Quercus, Alnus . Adulții zboară în zilele însorite, începând cu luna iunie până în septembrie. O importanță ecologică semnificativă o reprezintă copacii bătrâni, atacate de alte specii, dăunătoare. Pe astfel de copaci femelele, își depun ponta în crăpăturile sau rănile scoarței.
Ciclul de dezvoltare al indiviziilor din acest grup durează între 2 și 3 ani. Noaptea, adulții se ascund în scorburi sau coronamentul arborilor etc.
Prezența Croitorului de fag ( Rosalia alpina)
denotă o stare bună de conservare a pădurilor de fag, în special a pădurilor seculare, deoarece aceasta specie supraviețuiește doar și proliferează doar în pădurile ajunse la maturitate. Din punct de vedere economic croitorul de fag reprezintă un factor deosebit de important, acesta fiind un indicator al pădurilor de fag sănătoase.
Biologia Croitorului de fag este foarte puțin cunoscută, datorită studiilor insuficiente realizate asupra acestei specii. Este o specie ce se poate deplasa pe distanțe relativ mari, având o bună capacitate de zbor. Este o specie activă ziua ce rămâne activă pe crepuscul, când efectuează și deplasările în zbor în înaltul coronamentelor, în căutarea ramurilor groase, uscate.
2.3.4.2
Amfibieni
Buhaiul cu burtă galbenă -
Bombina variegata
Rămâne poate una dintre cele mai comune specii-criteriu Natura 2000 din România, cu o populație estimată la zeci de milioane de indivizi. În România specia este larg răspândită în Transilvania, Banat, Arcul Carpatic mai rară în afara lanțului carpatic (Moldova și Muntenia), în populații izolate, în special în Podișul Central Moldovenesc. Apare în și pe lângă cursuri de ape stătătoare în general mici (ce conțin chiar și mai puțin de 1l de apă, spre deosebire de
B. bombina
ce preferă bălțile mai mari), bălți temporare și permanente, ape cu o curgere nu foarte rapidă, zone umede. Suportă foarte bine și habitatele
antropizate (șanțuri, rigole, bazine artificiale). În afara perioadei de reproducere ce are loc obligatoriu în apă, poate rămâne în mediul acvatic sau poate ieși pe uscat, rămânând însă în apropierea zonelor umede.
Se întâlnește de la altitudini mici de 150m și până în etajul alpin/subalpin, la 2000m.
Spre limita inferioară a distribuției sale și spre vest arealul speciei
B. variegata
se suprapune cu cel al speciei
Bombina bombina
cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona Podișului Transilvaniei).
În general larvele sunt cele ce suferă de pe urma prădării, adulții având puțini dușmani datorită secrețiilor toxice cutanate.
Este o specie cu activitate nocturnă dar și diurnă, strict legată de mediul acvatic, cu o rezistență mare la factorii de stress. Este o specie gregară, un număr mare de indivizi putându-se regăsi în aceeași baltă chiar și dacă dimensiunile acesteia sunt mici. Pe parcursul unui an parcurge mai multe secvențe de reproducere, ouăle fiind depuse în mici grămăjoare pe fundul apei. Datorită capacității locomotorii înalte, se poate deplasa ușor pe uscat, putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar și cele apărute în urma unor activități antropice acute (cariere, defrișări, căi de acces, șantiere, etc.).
2.3.4.3
Mamifere
Ursul brun -
Ursus arctos
aparține phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Suprafamilia Canoidea, Familia Ursidae. Ursul brun este în prezent cel mai mare carnivor din spațiul CarpaticIerburile și mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara și la începutul toamnei consumă ciuperci și fructe (zmeură, mure, afine, mere, prune și pere).
Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în funcție de condițiile meteo și de starea animalului. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în cavități naturale, sub stânci sau în unele situații chiar are formă de cuib construit pe sol. Intrarea și ieșirea cu succes din somnul de iarnă este condiționată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula înainte de venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. Urșii trăiesc circa 25-30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel datele indică faptul că femelele dau naștere primilor pui la 4-6 ani.
Dieta urșilor este de tip omnivor, dovadă fiind aparatul digestiv al ursului și dentiția acestuia. Toamna târziu, dar și iarna, urșii consumă ghindă și jir. Insectele, pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conțin. Pentru obținerea hranei, exemplarele de urs parcurg distanțe mari acoperind suprafețe mari ce includ habitate forestiere, pășuni și terenuri agricole.
Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populația locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoțite de pui și pot apărea conflicte om-urs.
În România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier. Iarna se retrage în bârlog (săpat în general între stânci), pentru un repaus ce nu reprezintă o hibernare autentică; ocazional poate ieși și iarna.
Lupul -
Canis lupus
face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Subfamilia Canoidea, Familia Canidae.
Lupul trăiește 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximație în funcție de uzura dentiției. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuți: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulți: 18-30 luni; adulți: peste 30 luni. Unitatea socială de bază a unei populații de lupi este perechea.
Iarna, când se intensifică conflictul cu populația locală. Vânează pe suprafețe mari; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv stepice sau umede; în România la ora actuală trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier.
Râsul -
Lynx ynx
face parte din Ordinul Carnivora, Familia Felidae. Teritoriul unui mascul cuprinde în general teritoriile a 1-3 femele. Masculul duce o viață solitară cea mai mare parte a anului, dar în sezonul de împerechere, în luna martie, se alătură fiecarei femele de pe teritoriul său pentru câteva zile. Puii sunt născuți la mijlocul lunii mai. Sunt fătați în locuri foarte greu accesibile: în desișuri, sub copaci doborâți de vânt, în cavități naturale sau la baza copacilor, între rădăcini. De obicei fată 1-3 pui, rar 4. La început puii sunt hrăniți cu lapte, femela aduce apoi carne pentru a completa dieta, iar când puii cresc, le aduce prada încă vie pentru a le dezvolta instinctul de vânătoare. Puii urmăresc femela până primăvara următoare, când la vârsta de 11 luni devin independenți. Pentru marcarea teritoriului urinează cu precădere pe anumite obiecte
situate deasupra nivelului pământului cum ar fi bolovani, copaci căzuți sau crengi ce atârnă aproape de pământ. Își lasă excrementele pe locuri înalte și vizibile. Zgârie pământul sau copacii cu scopul de marcaj teritorial.
Dieta râsului este variată în funcție de prada pe care o gasește pe teritorul său, aceasta poate consta în căprioare, iepuri, păsări sau șoareci. Își pândește prada și se aproprie de aceasta folosind vegetația sau trunchiuri de copaci căzuți pentru a nu fi observat. Omoară strangulând sau rupând artera carotidă, uneori rupe vertebrele cervicale. Rămâne aproape de pradă pentru câteva zile. În medie, un râs vânează o căprioară sau o altă ungulată de aproximativ aceleași dimensiuni, o dată la 5 zile, o femelă cu pui o face mai des, chiar și o dată la 2 zile. Își lasă puii lângă pradă și pleacă în căutarea altei prăzi. Perioada critică se identifică cu cea în care sunt fătați puii, respectiv luna mai. În prezent, în România trăiește în principal în zonele montane și submontane, în habitat forestier.
2.3.5.
Alte specii relevante de floră și faună
La nivelul zonei studiate, se remarcă prezența unui număr însemnat de exemplare de tisă -
Taxus baccata , specie declarată monument al naturii, unele exemplare de vârstă seculară ajungând la diametre de până la 35 cm. Această specie, element floristic de origine atlantică - central europeană, se regăsește într-un număr de aproximativ 750 de exemplare, fapt ce situează Pădurea Cenaru pe locul 4 pe țară.
Grup
Nume
Reptile
Anguis fragilis
Mamifere
Capreolus capreolus
Plante
Cardamine glanduligera
Plante
Carex sylvatica ssp. sylvatica
Plante
Cephalanthera rubra
Mamifere
Cervus elaphus
Reptile
Coronella austriaca
Plante
Dactylorhiza maculata
Reptile
Elaphe longissima
Plante
Epipactis helleborine
Mamifere
Felis silvestris
Plante
Hepatica transsilvanica
Plante
Koeleria macrantha
Reptile
Lacerta agilis
Reptile
Lacerta viridis
Mamifere
Meles meles
Reptile
Natrix natrix
Plante
Polygonatum verticillatum
Plante
Pulmonaria rubra
Amfibieni
Rana dalmatina
Amfibieni
Rana ridibunda
Amfibieni
Rana temporaria
Plante
Ranunculus carpaticus
Amfibieni
Salamandra salamandra
Plante
Seseli gracile
Plante
Symphytum cordatum
Plante
Taxus baccata
Plante
Telekia speciosa
Plante
Typha shuttleworthii
Plante
Valeriana tripteris
Reptile
Vipera berus
Reptile
Zootoca vivipara
2.4.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări
În
fundamentarea
prezentului
Plan
de
management
a
fost
elaborat
un
Studiu
privind caracteristicile socio-economice, în baza căruia a fost trasată analiza SWOT. Cu relevanță deosebită pentru Planul de management, desprindem următoarele elemente cu relevanță înaltă:
-
necesitatea realizării unor investiții în direcța asigurării unei infrastructuri de protecție și vizitare a perimetrului de protecție astfel încât să se poată asigura o valorizare a
potențialului în special turistic și dezvoltarea unor ramuri economice alternative destinate comunităților locale;
-
creșterea gradului de implicare a comunităților locale, astfel încât obiectivele legate de creșterea conștientizării acestora față de valoarea patrimoniului natural local să fie asigurate;
2.4.1.
Informații socio-economice și culturale
Situl ROSCI0026 Cenaru se regăsește în teritoriul administrativ al comunei Andreiașul de Jos. Comuna se află în partea de vest a județului, în zona izvoarelor Milcovului, la confluența mai multor afluenți. Este traversată de șoseaua națională DN2M, care deservește comuna Nereju, legând-o de Odobești și Focșani unde se termină în DN2D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Andreiașu de Jos se ridică la 1.655 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.008 locuitori. Analiză demografică a populației a scos la iveală o tendință de descreștere a populației locale, îmbătrânirea acesteia și scăderea natalității, fenomene ce de altfel rămân general valabil raportate pentru cea mai mare parte a spațiului rural românesc.
Scăderea potențialului de forță de muncă și a posibilităților de dezvoltare socio-economică a comunității locale a condus la o creștere a presiunii asupra resurselor naturale. În aceste condiții se observă efecte ale unor exploatări necontrolate de lemn, utilizarea irațională a unor pășuni, etc.
Singurul obiectiv din comuna Andreiașu de Jos inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument istoric de interes local este situl arheologic de la Andreiașu de Jos, care cuprinde urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni și ale unei așezări din Epoca Bronzului atribuită culturii Monteoru.
2.4.1.1.
Comunitățile locale și factorii interesați
a)
Principalii actori identificați au fost:
b)
Primăria Andreiașu de Jos;
c)
Primăria Reghiu;
d)
Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Anghel Saligny", Vrancea;
e)
Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea;
f)
Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea;
g)
A.N. Apele Române - Administrația bazinală de apă Siret, Sistemul de gospodărire a apelor Vrancea;
h)
Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea;
i)
Garda de Mediu-Comisariatul Județean Vrancea, Focșani;
j)
ONG-uri și Asociații: Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice; Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Vrancea;
k)
Academia Română - Comisia pentru Protecția Monumentelor Naturii;
l)
Consiliul Județean Vrancea;
m)
Regia Națională a Pădurilor-ROMSILVA, Direcția Silvică Vrancea;
n)
Proprietarii de terenuri forestiere;
o)
Mass-media Vrancea: Radio DaDa; Monitorul de Vrancea; Ziarul de Vrancea;
p)
Inspectoratul Școlar Județean Vrancea;
2.4.1.2.
Utilizarea terenurilor
Din punct de vedere funcțional, în baza analizei distribuției tipurilor de biomuri, la nivelul sitului se regăsesc dominante formațiunile nemorale, cuprinse de altfel în cadrul unui amenajament silvic.
Situația utilizării terenurilor este prezentată sintetic în matricea de mai jos:
Cod EUNIS
%
CLC
Clasa de habitate
N16
13
311
Păduri de foioase
N19
87
313
Păduri de amestec
2.4.1.3.
Situația juridică a terenurilor
În cea mai mare parte, pădurile sunt deținute în regim de proprietate privată.
O situație din punct de vedere juridic asupra terenurilor nu poate fi realizată cu exactitate la ora actuală, în lipsa unui cadastru exact al proprietăților. Cu toate acestea relevanța acestui demers rămâne limitată, aplicarea legislației specifice în vigoare, prin care regimul de arie naturală protejată este stabilit indiferent de destinația terenului, iar respectarea acestui regim este
obligatorie. Astfel, normele de gestiune conservativă din cadrul prezentului Plan de management, vor deveni imperative și prioritare, aplicarea acestora însă trebuind să se realizeze cu respectarea prevederilor art. 21, alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, ținându-se cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei.
În conformitate cu art. 26 alin. (1) - (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările și completările ulterioare, se acoardă compensații proprietarilor ori concesionarilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a propietarilor de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricții de utilizare.
2.4.1.4.
Administratori și gestionari
Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale sitului, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui.
2.4.1.5.
Infrastructură și construcții
Infrastructura construită lipsește de la nivelul zonei studiate.
Principala cale de acces este șoseaua Focșani - București DN2 - E 85 din care se trece pe șoseaua națională DN2M, care deservește comuna Nereju, legând-o de Odobești și Focșani unde se termină în DN2D. Accesul în perimetrul zonei de protecție se face pe o rețea de drumuri forestiere, drumuri nestructurate și poteci.
Din zona de protecție lipsește un traseu de vizitare, în acest sens fiind realizată, în etapa de fundamentare a Planului de management o propunere în acest sens, cuprinsă în documentația de propunere a unei strategii de vizitare.
2.4.2.
Categorii de impact
2.4.2.1.
Presiuni
Pentru teritoriul dat, a fost realizată analiza categoriilor de impact istoric, fiind realizată și o evaluare a categoriilor potențiale de impact, previzibile, preconizate a impacta factorii de mediu din teritoriul studiat.
Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau așa numita analiză a stării actuale a perimetrului studiat.
140. Pășunat
Impactul
asociat
pășunatului
de
regulă
este
asociat
efectelor
necontrolate
ale
acestuia, manifestate odată cu instalarea suprapășunării. Suprapășunarea duce la o pauperizare severă a covorului vegetal, dispariția aproape în totalitate a speciilor de dicotiledonate, apariția unor martori torențiali și erozivi, tasare a solurilor; pe de altă parte.
Impactul pășunatului în zonele forestiere este și mai însemnat. Vitele nu numai că ajung să consume sursa trofică a speciilor de interes cinegetic (ce apoi în căutare de hrană pătrund în culturi unde produc daune însemnate), dar afectează profund structura pădurii, îndepărtând subarboretul, deranjând speciile cuibăritoare de la nivelele joase, etc.
Asociat activităților de pășunat îi sunt asociate fenomenele de târlire și adăpare. În condițiile în care la nivelul pășunilor nu sunt organizate corespunzător spații de târlire, fenomene de tasare, ruderalizare și suprapășunat devin extrem, reversibilitatea fenomenelor ajungând să depășească câteva decade.
160. Managementul general al pădurilor
Arboretele din interiorul sitului vor fi gestionate conform prevederilor din amenajamentele silvice, urmărindu-se atingerea compoziției țel și a tipului fundamental de pădure caracteristice etajului de vegetație.
230. Vânătoarea
Această categorie de impact reprezintă cea mai directă formă de afectare a speciilor de faună de interes cinegetic, având poate cea mai mare relevanță direct pentru speciile de carnivore mari de
de interes conservativ. Cu toate că activitățile de vânătoare presupun o extragere selectivă, controlată
a
unor
exemplare
de
faună,
adeseori
apar
acțiuni
cu
caracter
abuziv,
de supraexploatare a resurselor cinegetice, de eliminare a unor exemplare cu valoare mare în interiorul populațiilor, ca trofee, sau împușcarea accidentală a unor exemplare sau specii ce ar fi trebuit protejate.
Activitățile de vânătoare presupun și un deranj semnificativ al unor areale naturale, ca urmare a hăituirii, a focurilor de armă, scotocirii cu câini, etc. Astfel stresul indus asupra speciilor de faună depășește semnificativ sfera populațiilor țintă asupra cărora este îndreptată acțiunea de vânătoare, deranjul rămânând profund și păstrându-se prezent la nivelul teritoriului afectat.
240. Adunarea/îndepărtarea faunei; generalități
Prin această categorie de impact se face referire la toate activitățiile de adunare/colectare a faunei, ce nu sunt menționate la nivelul altor categorii de impact, în mod nedescriminatoriu, apărând și o serie întreagă de categorii indirecte de impact.
Amintim aici practica barbară de a ucide unele specii de faună și a le expune în dorința de a deveni elemente repelente care să protejeze culturile.
243. Punerea de capcane, otrăvirea, braconajul
Braconajul este un delict grav comis în mod direct asupra speciilor de faună, ce urmărește obținerea acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânătoare, însă fără a respecta condițiile legale de desfășurare a acesteia. Ignorarea regulilor de vânătoare, ce presupun utilizarea de capcane, mijloace interzise, uciderea (captura) pe perioade de prohibiție, etc. sunt în măsură a conduce la destabilizări grave ale nivelelor populaționale.
Utilizarea unor metode neselective, cum ar fi otrăvurile, conduce la afectarea în masă a speciilor de faună și introducerea în lanțurile trofice a unor substanțe nocive, cu remanență mare, ce pot afecta pe scară mare biocenozele. Otrăvirile accidentale a unor specii domestice, sau chiar copii, la care se adaugă impactul asupra apelor curgătoare, pot reprezenta un factor major de risc.
Utilizarea capcanelor reprezintă o metodă nedescriminatorie de capturare a speciilor de faună ce în multe cazuri conduce la uciderea unor animale domestice sau chiar rănirea gravă a unor persoane.
401. Așezări permanente
Așezările permanente de tip urban, respectiv rural, se regăsesc la nivelul zonei studiate în imediata proximitate a sitului. Astfel impactul rămâne unul semnificativ, datorat prezenței curente a factorului antropic.
409. Alte tipuri de așezări
În zonă au fost regăsite diverse categorii de alte așezări, din imediata proximitate a sitului, amintind aici stânele, dar și mici adăposturi de vară. Impactul în aceste situații rămâne înalt datorită apariției unor puncte (suplimentare) de depozitare (necontrolată) a deșeurilor, acumulare a materiei organice, etc.
421. Depozitarea reziduurilor menajere
Depozitarea necontrolată a reziduurilor menajere are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, în special sol, dar și apă ca urmare a spălării zonelor de depozitare de apele pluviale, aer, biodiversitate.
Această categorie de impact se manifestă în acele regiuni unde sistemele de gospodărire a deșeurilor nu sunt bine puse la punct și se mențin deficiențe de ordin organizatoric, logistic, etc. Apare astfel o practică curent întâlnită de a depozita deșeuri menajere în afara satelor, în anumite puncte - uneori zone depresionare: șanțuri, gropi de împrumut, unde periodic sunt incendiate pentru a fi redus volumul acestora. O altă soluție adeseori întâlnită este cea a depozitării deșeurilor în proximitatea malurilor, de unde la ape mari sunt spălate și purtate spre aval.
423. Depozitarea materialelor inerte
In cele mai multe cazuri serviciile de salubritate ce deservesc localitățile se limitează la prestări legate de evacuarea deșeurilor menajere, refuzând preluarea deșeurilor inerte. Astfel, în lipsa unor soluții facile, la îndemână, populația locală se orientează spre soluțiile cutumiare de evacuare și depozitare a deșeurilor inerte în puncte situate la periferia localităților, fiind alese cu precădere puncte depresionare.
Situația se acutizează odată cu depozitarea amestecată a deșeurilor inerte cu diverse resturi din gospodării, deșeuri vegetale și deșeuri menajere, caracterul inert al deșeurilor dispărând astfel.
Depozitarea de deșeuri inerte conduce la o modificare drastică a atributelor solurilor, accestea căpătând caracteristicile unor soluri scheletice, expuse aridizării, cu conținut redus de materie
organică. În consecință, faciesul vegetal este modificat semnificativ, speciile pioniere, ruderale, invazive devenind favorizate și astfel dominante.
Adeseori în astfel de perimetre utilizate pentru depozitarea deșeurilor inerte apar deversări de resturi de ciment sau ape utilizate la spălarea betonierelor. Scurgerea pe sol a acestor materiale conduce la afectarea profundă și pe suprafețe extinse a biocenozelor, suprafețe importante de sol fiind compromise. Mai mult, îndepărtarea acestor blocuri compacte de beton devine o sarcină extrem de dificilă ce implică mobilizarea de echipamente grele și manopere costisitoare.
502. Șosele, autostrăzi
Șoselele și autostrăzile, prin nivelele de trafic înalte și densitatea mare reprezintă căile de transport și comunicații în măsură a imprima cel mai înalt nivel de impact. Afectarea în modul cel mai direct a faunei, prin ucidere, la care se adaugă fragmentarea indusă de aceste rețele de comunicații reprezintă factori majori de distorsiune a comunităților de faună în mod particular, a biocenozelor în general, impunând asumarea unor măsuri directe de compensare prin asigurarea conectivității prin intermediul ecoductelor sau eco-podurilor.
Pe lângă impactul direct asociat șoselelor și autostrăzilor datorat fragmentării, dar și a stressului indus de zgomot, poluarea aerului, pierderea unor suprafețe importante de sol, mai apar o serie întreagă de efecte indirecte datorate spălării suprafețelor carosabile și deversării apelor de spălare poluate în cursurile din aval, poluării luminoase, a distorsiunii de vegetație induse biocenozelor adiacente prin pătrunderea speciilor ruderale.
623. Vehicule motorizate
Vehiculele motorizate, în special cele off-road, dar și unele utilaje agricole cum sunt tractoarele, sunt în măsură a pătrunde adând în interiorul habitatelor naturale, chiar și în lipsa unor căi de acces structurate, conducând la un impact semnificativ asupra biostratelor. Cel mai adesea este vorba de instalarea efectelor asociate tasării, eroziunii, dar și poluarea fonică, stress-ul indus unor specii de faună datorită prezenței, poluarea aeurlui dar și a solului. Zonele afectate sunt supuse unor procese degradative și de distorsiune și datorită pătrunderii active și pasive a unor specii sinantrope, ruderale, invazive, astfel că impactul devine unul complex.
701. Poluarea apei
Poluarea apei reprezintă efectul atât a unor deversări directe, cât și a spălării unor suprafețe de soluri afectate de depozitări necontrolate de deșeuri și transportul poluanților în aval, în corpurile de ape.
Efectele poluării apelor sunt greu de stăpânit, limitat și abordat, dată fiind mobilitatea vectorului apă, capacitatea de pătrundere în habitate, rolul și funcțiile pe care acest factor de mediu îl are la nivelul ecosistemelor.
Poluarea apei se datorează atât substanțelor solubile, cât și celor insolubile. Încărcarea cu suspensii ca urmare a unor lucrări în albiile minore conduc la afectarea parametrilor fizici, având ca urmare o modificare profundă a biocenozelor. Între factorii poluatori ai apei se discută și de poluarea termică datorată de exemplu deversării unor ape de răcire, efectul indus fiind acela de distorsiune profundă a biocenozelor și amplificare a ritmului de eutrofizare.
900. Eroziunea
Eroziunea reprezintă rezultatul manifest al unor categorii de impact premergătoare ce au condus la expunerea, friabilizarea și mobilizarea stratelor de sol. După nivelul de manifestare, se distinge o eroziune superficială de suprafață, - atunci când stratele superioare sunt afectate; respectiv o eroziune de adâncime- atunci când apar fenomene de disoluție la nivelul unor orizonturi profunde. În acest din urmă caz, eroziunile sunt urmate de prăbușiri, alunecări de terenuri.
Se impune așadar o abordare integrată, unitară, decisă în direcția gestiunii conservative, pe următoarele direcții prioritare:
1.
Adaptarea gestiunii forestiere la obiectivele de conservare prin:
-
păstrarea
arborilor
bătrâni
(peste
100
ani),
la
densități
de
minimum
5 exemplare/ha;
-
renunțarea la extragerea lemnului mort și păstrarea a cel puțin 2 arbori uscați pe picior/ha, a unui număr de minimu 10 cioate sau trunchiuri prăbușite/ha și a unor volume de minimum 10 mc/ha de ramuri uscate în 3-5 pile;
-
corhănitul se admite numai atunci când alte tehnologii nu sunt posibile, luându-se toate măsurile necesare pentru evitarea degradării solului, regenerărilor și
arborilor care rămân pe picior și numai când solul este acoperit cu zăpadă sau este înghețat;
-
realizarea de microhabitate, nișe adăpost și hrănitori;
2.
Un control mai bun al practicilor agricole (pășunat);
3.
O gestiune adecvată a deșeurilor;
4.
Inițierea unor măsuri active de igienizare a albiilor;
5.
Inițierea unui program de educare, informare și responsabilizare a comunităților locale.
2.4.2.2.
Amenințări
Din analizele de stare, au fost previzionate ca amenințări potențiale, previzibile, continuarea unor practici actuale, enumerând aici:
-
Păstrarea practicilor de depozitare necontrolată a deșeurilor ca factor de risc major pentru toți factorii de mediu, fiind în măsură a compromite semnificativ potențialul de valorizare turistică și nu numai al întregii zone;
-
Utilizarea necontrolată, abuzivă, cu depășirea capacității de suport a pajiștilor cu un efect detrimental
semnificativ
asupra
biocenozelor,
conducând
la
o
scădere
dramatică
a potențialului productiv regional;
-
În lipsa unei supravegheri conforme a sitului, practici uzuale, pornind de la braconaj și până la incendieri, vor contribui în
continuare la pauperizarea întregului capital natural local/regional.
3.
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR
3.1.
Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
Parcurgând o evaluare a categoriilor de impact și făcând apel la sistemul de alocare al atributelor de la nivelul Formularelor standard de desemnare a habitatelor Natura 2000, se poate realiza următoarea definire de stare a fiecărei categorii de habitat pentru fiecare sit, după cum urmează:
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Procentul de acoperire: atribut alocat - 11,20 ha, reprezentând 10% din suprafața sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C
Suprafața relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - C
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Procentul de acoperire: atribut alocat - 44,80 ha, reprezentând 40% din suprafața sitului Reprezentativitatea: atribut alocat - C
Suprafața relativă: atribut alocat - C Stadiul de conservare: atribut alocat - B Evaluare globală: atribut alocat - C
În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE, Anexa I.
Definiția stării de conservare pentru habitate
Conceptul de „statut de conservare favorabil" este definit în articolul 1 al Directivei Habitate în funcție de dinamica populațiilor de specii, tendințe în răspândirea speciilor și habitatelor și de restul zonei de habitate.
*) Aprobat prin
Articolul 4
al Directivei Habitate afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca sit de importanță comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile art. 6. Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea valorilor de conservare ale sitului.
Obiectivele impuse de Directiva Habitate pentru habitate impun menținerea sau îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare
trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi țări, în funcție de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare.
În cazul unui habitat forestier, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice.
Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condițiile Directivei 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992:
-
arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere;
-
habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare;
-
speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.
Condițiile regăsite în zona investigată conformă starea de favorabilitate a habitatelor prin menținerea
stabilă
a
arealului
acestora
și
lipsa
unor
intervenții
drastice
de
limitare
a posibilităților de menținere pe anumite suprafețe.
Criterii utilizate
Pentru evaluarea stării de conservare se va folosi sistemul propus de Candrea et al. 2009. Criteriile și indicatorii propuși în această metodă sunt conforme cu sistemul de raportare a stării de conservare a habitatelor către Comisia Europeană. Prin colectarea datelor din teren s-a asigurat descrierea cantitativă și/sau calitativă a fiecărui criteriu stabilit pentru analiza stării de conservare.
Criterii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere
Indicatorul supus evaluării
Mod de exprimare
Valoarea indicatorului
Normală
Pragul
acceptabil
1. Suprafața
1.1. Suprafața minimă
hectare
>
1 la arboretele
pure
Minim 1
>
3 la arboretele
amestecate
Minim 3
1.2. Dinamica
suprafeței
% de diminuare din
suprafața subparcelei
0
Maxim 5
2. Etajul arborilor
2.1. Compoziția
% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure
80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii
principale de bază
Minim 60
50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de
bază și alte specii
Minim 40
2.2. Specii alohtone
% din compoziția
arboretului
0
Maxim 20
2.3. Mod de regenerare
% de arbori regenerați din sămânță din total arboret
100
Minim 60
2.4. Consistența - cu excepția arboretelor în
curs de regenerare
% de închidere a coronamentului la nivel de arboret
80 - 100 în cazul habitatelor de
pădure
Minim 70
30 - 50 în cazul
habitatelor de rariște
Minim 20
2.5. Numărul de arbori uscați pe picior, cu
excepția arboretelor sub
20 ani
Număr de arbori la hectar
4 - 5 în arborete de
până la 80 ani
Minim 3
2 - 3 în arborete de
peste 80 ani
Minim 1
2.6. Numărul de arbori aflați în curs de
descompunere pe sol,
Număr de arbori la hectar
4 - 5 în arborete de
până la 80 ani
Minim 3
2 - 3 în arborete de
Minim 1
cu excepția arboretelor
sub 20 ani
peste 80 ani
3. Semințișul - doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare
3.1. Compoziția
% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure
80 - 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii
principale de bază
Minim 60
50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de
bază și alte specii
Minim 40
3.2. Mod de regenerare
% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total semințiș
100
Pentru habitatul 91E0* - minim 50
%. Pentru restul habitatelor minim
70 %
3.3. Grad de acoperire
% de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni din total arboret
>
80 în cazul habitatelor de
pădure
Minim 70
> 30 în cazul
habitatelor de rariște
Minim 20
4. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
4.1. Specii alohtone
% de acoperire din
suprafața arboretului
0
Maxim 20
5. Stratul ierbos - doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
4.2. Specii alohtone
% de acoperire din
suprafața arboretului
0
Maxim 20
6. Perturbări
6.1. Suprafața afectată a etajului arborilor
% din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este pusă în
pericol
0
Maxim 10
6.2. Suprafața afectată a semințișului
% din suprafața arboretului pe care existența semințișului este pusă în
pericol
0
Maxim 20
6.3. Suprafața afectată a subarboretului
% din suprafața arboretului pe care existența subarboretului este pusă în
pericol
0
Maxim 20
6.4. Suprafața afectată a stratului ierbos
% din suprafața arboretului pe care existența stratului
ierbos este pusă în pericol
0
Maxim 20
Evaluarea stării de conservare pentru păduri de tip Asperulo -Fagetum - 9130
Stare de conservare la nivelul Uniunii Europene și a României
Starea de conservare a habitatelor la nivelul Uniunii Eurpene se raportează conform Directivei Habitate pe regiuni biogeografice, evaluarea urmărind distributia, suprafata, structura și functiile, perspectivele habitatului . Ultimele raportări la nivelul Uniunii Europene s-au realizat anterior aderării României și Bulgariei.
Se poate observa că starea de conservare depinde semnificativ de regiuniile biogeografice dar si de evaluarea structurii și funcțiilor pădurilor. La nivelul regiuniilor Alpine și Continentale trendul stării de conservare este stabil.
La nivelul României habitatul are o valoare conservativă redusă fiind întâlnit frecvent în zona de munte și deal.
La data întocmirii prezentului plan, nu a fost realizat un studiu privind starea de conservare a habitatului de păduri de tip Asperulo-Fagetum (cod Natura 2000 9130), la nivelul României.
Stare de conservare la nivelul ariei naturale protejate
Informațiile ce au fundamentat evaluarea stării de conservare au fost preluate din fișele de teren și din descrierile parcelare are arboretelor ce se constituie ca habitat de fag de tip
Asperulo- Fagetum .
Tabelul Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier 9130
Indicatorul supus evaluării
Mod de exprimare
Valoarea indicatorului
Situatie
in Aria protejată
Observații
Normală
Pragul
acceptabil
1. Suprafața
1.1. Suprafața minimă
hectare
>
1 la arboretele
pure
Minim 1
Peste prag
>
3 la
arboretele amestecate
Minim 3
Peste prag
1.2. Dinamica suprafeței
% de diminuare
din suprafața subparcelei
0
Maxim 5
Sub prag
2. Etajul arborilor
2.1. Compoziția
% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural
fundamental de
80 - 100 în
cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale
de bază
Minim 60
Peste prag
pădure
50 - 70 în
cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și
alte specii
Minim 40
Peste prag
2.2. Specii
alohtone
% din compoziția
arboretului
0
Maxim 20
Sub prag
2.3. Mod de regenerare
% de arbori regenerați din sămânță din total
arboret
100
Minim 60
Sub prag
Cca. 50 % din arborete sunt regenerate din
lăstari
2.4. Consistența
- cu excepția arboretelor în curs de
regenerare
% de închidere a coronamentului la nivel de arboret
80 - 100 în
cazul habitatelor de pădure
Minim 70
Peste prag
2.5. Numărul de arbori uscați pe picior (cu
excepția arboretelor sub 20 ani)
Număr de arbori la hectar
4 - 5 în arborete de până la 80
ani
Minim 3
La prag
Sunt arborete in care nu există arbori uscați pe picior
2 - 3 în
arborete de peste 80 ani
Minim 1
La prag
2.6. Numărul de arbori aflați
în curs de
descompunere
Număr de arbori la hectar
4 - 5 în arborete de până la 80
ani
Minim 3
La prag
Sunt arboreteîn care nu există lemn mort
pe sol - cu excepția arboretelor sub
20 ani
2 - 3 în arborete de peste 80 ani
Minim 1
La prag
3. Semințișul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
3.1. Compoziția
% de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure
80 - 100 în
cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale
de bază
Minim 60
Peste prag
50 - 70 în
cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și
alte specii
Minim 40
Peste prag
3.2. Mod de regenerare
% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total
semințiș
100
Minim 70
%
Peste prag
La fag regenerarea naturală este bună fiind de cca. 95% din sămânță
3.3. Grad de acoperire
% de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni
din total arboret
>
80 în cazul habitatelor de pădure
Minim 70
Peste prag
Se aplică lucrări conform amenajamentului silvic.
4. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
4.1. Specii alohtone
% de acoperire
din suprafața arboretului
0
Maxim 20
Sub prag
5. Stratul ierbos (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
4.2. Specii alohtone
% de acoperire din suprafața
arboretului
0
Maxim 20
Sub prag
6. Perturbări
6.1. Suprafața afectată a etajului arborilor
% din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este pusă în
pericol
0
Maxim 10
Sub prag
6.2. Suprafața afectată a semințișului
% din suprafața arboretului pe care existența semințișului este
pusă în pericol
0
Maxim 20
Sub prag
6.3. Suprafața afectată a
subarboretului
% din suprafața arboretului pe care existența
subarboretului
0
Maxim 20
Sub prag
este pusă în
pericol
6.4. Suprafața afectată a
stratului ierbos
% din suprafața arboretului pe care existența stratului ierbos este pusă în
pericol
0
Maxim 20
Sub prag
Probleme semnificative în ceea ce ce privește indicatorii ce stau la baza evaluării stării de conservare a habitatelor au fost identificate la :
-
Regenerarea arboretelor - majoritatea arboretelor au fost, conform descrierilor parcelare, regenerate
din
lăstari.
Acest
indicator
este
important
din
perspectiva
viabilității arboretelor, deoarece regenerări succesive din vlăstari conduc la o rezistență mai scăzută a arborilor la factori biotici - agenți fitopatogeni, insecte dăunătoare. Viabilitatea scăzută a arboretelor poate conduce la apariția suucesiunilor vegetației, specii mai rezistente putând devenii specie dominantă.
-
Prezența arborilor uscați pe picior - chiar daca în toate arboretele sunt prezenți arbori uscați pe picior, speciile afectate sunt speciile însoțitoare din etajul inferior al arborilor (mesteacăn, plop, jugastru) iar numărul variaza între 0-5 exemplare/ha. Uscarea arborilor este un fenomen natural ce permite în cadrul arboretelor dezvoltarea în timp a unor elemente de arboret de vârste diferite în ochiurile deschise.
-
Prezența lemnului mort - numărul arborilor în descompunere aflați pe sol variază între 0 și 4 exemplare/ha. Lemnul mort este un element ce indică un echilibru în cadrul pădurilor, asigurând introducerea de materie nutritivă în sol, și contribuind la ciclul biologic al altor speciii de plante și animale.
Din perspectiva factoriilor luați în conisderare, starea de conservare a habitatului de făgete de tip Asperulo-Fagetum este una favorabilă la nivelul ariei naturale protejate.
Ținerea sub control însă a tăieriilor ilegale de masă lemnoasă, promovarea regenrării din sămânță prin aplicarea lucrărilor de ajutorare a regenerării și promovarea păstrării lemnului mort, ce este
scos și utilizat ca și combustibil de membrii comunității, sunt elemente importante ce trebuie îmbunătățite prin managementul viitor al ariei naturale protejate.
Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum
Condițiile regăsite în zona investigată confirmă starea de favorabilitate a habitatelor prin menținerea structurii și funcțiilor pentru conservarea sa pe termen lung, existând și o probabilitate a menținerii acestor condiții în viitor.
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9110
E.3.
Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
E.4.
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
E.5.
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
E.6.
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior
Prima evaluare a fost realizată la intocmirea formularului standard. În prezent evaluarea a identificat o suprafață
mai mare ocupată de habitat, fiind
a)
Min.127,70 ha
b)
Max. 127,70 ha
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
înregistrată o creștere de la 4,5% la 9%
E.7.
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată
Nu există date suficiente
E.8.
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată
Nu există date suficiente
E.9.
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată
"::" - aproximativ egal
E.10.
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
"0" - stabilă,
E.11.
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat
Nu e cazul
E.12.
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat
Nu e cazul
E.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
E.14.
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat
Nu există informații
E.15.
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat.
E.16.
Schimbări în tiparul de distribuție a
Nu există date suficiente privind
schimbările tiparului de distribuție al
suprafețelor tipului de habitat
suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
E.17.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
"FV" - favorabilă
E.18.
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
"x" - este necunoscută
E.19.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nu e cazul
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9110
F.3.
Structura și funcțiile tipului de habitat
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;
F.4.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
"FV" - favorabilă
F.5.
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nu e cazul
F.6.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nu e cazul
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoar e
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9110
G.3.
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat
"0" - stabilă
G.4.
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor
"x" - necunoscut
G.5.
Perspectivele tipului de habitat în viitor
"x" - necunoscut
G.6.
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
G.7.
Viabilitatea pe termen lung a tipului de
Viabilitatea pe termen lung a tipului de
habitat
habitat ar putea fi asigurată;
G.8.
Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat
Scăzut
G.9.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat
Mediu
G.10.
Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
"X" - necunoscută
G.11.
Tendința stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
"X" - necunoscută
G.12.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într- un caz favorabilă.
Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9130
H.3.
Starea globală de conservare a tipului de habitat
"FV" - favorabilă
H.4.
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat
"X" - necunoscută
Evaluarea stării de conservare a tipului de pădure 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nr
Parametru
Descriere
E.1
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9130
E.3.
Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
E.4.
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
E.5.
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
E.6.
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior
Prima evaluare a fost realizată la întocmirea formularului standard. În prezent evaluarea a identificat o suprafață usor mai mare, dela 1% la 1,26%.
E.7.
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată
Nu există date suficiente
E.8.
Metodologia de apreciere a suprafeței de
Nu există date suficiente
c)
Min.72,18 ha
d)
Max. 72,18 ha
referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată
E.9.
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată
"::" - aproximativ egal
E.10.
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
"0" - stabilă,
E.11.
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat
Nu e cazul
E.12.
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat
Nu e cazul
E.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
E.14.
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat
Nu există informații
E.15.
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat.
E.16.
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat
Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
E.17.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
"FV" - favorabilă
E.18.
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
"x" - este necunoscută
E.19.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Nu e cazul
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9130
F.7.
Structura și funcțiile tipului de habitat
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;
F.8.
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
"FV" - favorabilă
F.9.
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nu e cazul
F.10.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice
Nu e cazul
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară;
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9130
G.3.
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat
"0" - stabilă
G.4.
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor
"x" - necunoscut
G.5.
Perspectivele tipului de habitat în viitor
"x" - necunoscut
G.6.
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
G.7.
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;
G.8.
Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat
Scăzut
G.9.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat
Mediu
G.10.
Starea de conservare a tipului de habitatul
din punct de vedere al perspectivelor sale
"X" - necunoscută
viitoare
G.11.
Tendința stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
"X" - necunoscută
G.12.
Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
"XX" - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într- un caz favorabilă.
Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nr
Parametru
Descriere
E.1.
Clasificarea tipului de habitat
Habitat de importanță comunitară
E.2.
Codul unic al tipului de habitat
9130
H.5.
Starea globală de conservare a tipului de habitat
"FV" - favorabilă
H.6.
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat
"X" - necunoscută
Situația pentru habitate este prezentată sintetic în matricea de mai jos:
Starea de conservare
Cod habitat
Arealografie
Aria acoperită
în sit
Structura specifică
Previziuni
Global
9110
Favorabil
Stabilă
Bună
Favorabilă
Favorabilă
9130
Favorabil
Stabilă
Bună
Favorabilă
Favorabilă
3.2.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
O discuție asupra elementelor esențiale legate de prezența fiecărei specii la nivelul sitului, s-a făcut sintetic, întocmindu-se pentru fiecare dintre acestea câte o fișă sumară. În cadrul acestor fișe au fost explicitate toate elementele legate de ecologia, dar mai cu seamă starea de conservare a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.
O situație integratoare s-a realizat mai jos sub forma unei matrici:
Matrice integratoare privind atributele stării de conservare pentru fiecare specie-criteriu de faună conform Formularului standard de desemnare a sitului
Specia
Pop.
Sit. Pop.
Conser.
Izolare
Global
Ursus arctos
2-3i
C
B
C
B
Canis lupus
P
C
B
C
B
Lynx lynx
P
C
B
C
B
Bombina variegata
P
C
B
C
B
Lucanus cervus
P
C
B
C
C
Rosalia alpina
V
C
B
C
C
Cypripedium calceolus
R
C
B
C
B
Dat fiind faptul că o astfel de evaluare nu a fost realizată până în prezent pentru situl analizat, datele istorice au fost interpretate în baza evaluării-expert asumate în cadrul acestui proces.
Matricile de evaluare a stării de conservare sunt prezentate mai jos:
Lucanus cervus
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Lucanus cervus , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
100-500 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
Nu există date de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
-
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
"::"
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Lucanus cervus , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
min. 203 ha; max. 203 ha
naturală protejată
B.4.
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
min. 203 ha; max. 203 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
203 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă principalul habitat al speciei.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
Bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului
speciei funcție de tendința suprafeței și de
"0" - stabilă,
tendința calității habitatului speciei
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
stabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei
-
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lucanus cervus , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
stabilă
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
stabilă
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
stabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
stabilă
Evaluarea globală a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
D.1.
Specia
Lucanus cervus , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
Stabilă
Rosalia alpina
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Rosalia alpina , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
100-500 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin
măsurători parțiale;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
Nu există date de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
-
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
"::"
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii
populației
speciei
exprimată
prin
nu există suficiente informații pentru a
putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
calificative
actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.3.
Specia
Rosalia alpina , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.4.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă
B.3.
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată
min. 203 ha; max. 203 ha
B.4.
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
min. 203 ha; max. 203 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
203 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de foioase ce reprezintă principalul habitat al speciei.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
Bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
"FV" - favorabilă,
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei
-
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Rosalia Alpina , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației
FV - favorabile,
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.15.
Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.16.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
Evaluarea globală a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
D.1.
Specia
Rosalia alpina , Linnaeus 1758 Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.4.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Ursus arctos
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Ursus arctos , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria
naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală
protejată
0-10 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei
în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate
în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale
protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru
starea favorabilă în aria naturală protejată
4 indivizi
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință. În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 4 exemplare de urs, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație în care se poate afirma că raportat la nivelul AP și a zonei învecinate valoarea de referință
poate fi de patru indivizi.
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de referință
pentru
starea
favorabilă
și
mărimea populației actuale
"::" - aproximativ egal,
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației
speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii
populației speciei
nu există suficiente informații pentru a
putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii
populației speciei exprimată prin calificative
nu există suficiente informații pentru a
putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Ursus arctos , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
B.3.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața
habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei
din planul de management anterior
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în
aria naturală protejată
203,4 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă
principalul habitat al ursului.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a
habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
slabă
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului
speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al habitatului speciei
"FV" - favorabilă,
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al habitatului speciei
-
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Ursus arctos , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al populației
FV - favorabile,
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
adecvată
a
habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie
acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra
speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat,
mediu sau scăzut;
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra speciei
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele amenințări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor (C.10.) a fost estimat ca fiind ridicat,
mediu sau scăzut;
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar
putea fi asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.15.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.16.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în
viitor
-
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Ursus arctos , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria
naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Canis lupus
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală
protejată
0-10 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei
în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate
în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale
protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru
starea favorabilă în aria naturală protejată
3 indivizi
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință.
În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de lup, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație in care se poate afirma că raportat la nivelul AP și a
zonei învecinate valoarea de referință
poate fi de trei indivizi.
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
"::" - aproximativ egal,
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației
speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a
putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației
speciei
exprimată
prin
calificative
nu există suficiente informații pentru a putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Canis lupus,
Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
B.3.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața
habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei
din planul de management anterior
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în
aria naturală protejată
203,4 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței
adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate
este acoperită de pădure ce reprezintă principalul habitat al lupului.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a
habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
suprafeței habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.11.
Calitatea
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
medie
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de
tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al habitatului speciei
"FV" - favorabilă,
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al habitatului speciei
-
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al populației
FV - favorabile,
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
adecvată
a
habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale
asupra
speciei
Scăzut
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra
speciei
Scăzut
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar
putea fi asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.15.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.16.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
D.1.
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria
naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.
D.4.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Lynx lynx
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Lynx lynx , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală
protejată
0-10 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei
în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate
în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale
protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru
starea favorabilă în aria naturală protejată
3 indivizi
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Suprafața ariei naturale protejate este mult prea mică pentru a analiza o populație minim viabilă sau o valoare de referință.
În condițiile în care în zonă sunt prezente minim 3 exemplare de râs, considerând un sex ratio de 1:1, există probabilitatea ca reproducerea să aibă loc, situație în care se poate afirma că raportat la nivelul AP și a
zonei învecinate valoarea de referință
poate fi de trei indivizi.
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
"::" - aproximativ egal,
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației
speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a
putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației
speciei
exprimată
prin
calificative
nu există suficiente informații pentru a putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Lynx lynx , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Populație aflată în pasaj. Utilizează aria
pentru odihnă și/sau hrănire.
B.3.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața
habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei
din planul de management anterior
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în
aria naturală protejată
203,4 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure ce reprezintă
principalul habitat al râsului.
B.8.
Raportul
dintre
suprafața
adecvată
a
habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
suprafeței habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală
protejată
medie
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului
speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere al
"FV" - favorabilă,
habitatului speciei
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al habitatului speciei
-
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lynx lynx , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria
naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al populației
FV - favorabile,
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
adecvată
a
habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale
asupra
speciei
Scăzut
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra
speciei
Scăzut
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar
putea fi asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.15.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.16.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Lynx lynx , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria
naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
D.1.
Specia
Lynx lynx , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Bombina variegata
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Bombina variegata , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Populație permanentă (rezidentă)
A.3.
Mărimea populației speciei în aria naturală
protejată
300-500 indivizi
A.4.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.5.
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea
populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.6.
Mărimea reevaluată a populației estimate
în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale
protejate
A.7.
Mărimea populației de referință pentru
starea favorabilă în aria naturală protejată
100 indivizi
A.8.
Metodologia de apreciere a mărimii populației
de
referință
pentru
starea
favorabilă
Observații directe; tehnica capturii/marcării/ eliberării/recapturării
A.9.
Raportul dintre mărimea populației de
referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale
"::" - aproximativ egal,
A.10.
Tendința actuală a mărimii populației
speciei
"0" - stabilă,
A.11.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei
experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.12.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.13.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației
speciei
exprimată
prin
calificative
nu există suficiente informații pentru a putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.14.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al populației speciei
"X" - necunoscută
A.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Bombina variegata , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă
B.3.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața
habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei
din planul de management anterior
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în
aria naturală protejată
203,4 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței
adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Zonele de băltire și umede din cadrul AP.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a
habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
suprafeței habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
medie
B.12.
Tendința actuală a calității habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de
tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.15.
Starea de conservare din punct de vedere
al habitatului speciei
"FV" - favorabilă,
B.16.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.17.
Starea de conservare necunoscută din
punct de vedere al habitatului speciei
-
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Bombina variegata , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă
C.3.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință
pentru
starea
favorabilă
și
mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.5.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al populației
FV - favorabile,
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului
speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale
asupra
speciei
Scăzut
C.12.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra
speciei
Scăzut
C.13.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;
C.14.
Starea de conservare din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.15.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.16.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în
viitor
-
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Bombina variegata , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
D.1.
Specia
Bombina variegata , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă.
D.5.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Cypripedium calceolus
Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Nr
Parametru
Descriere
A.18.
Specia
Cypripedium calceolus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.19.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Populație permanentă
A.20.
Mărimea populației speciei în aria naturală
protejată
30-50indivizi
A.21.
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.22.
Raportul dintre mărimea populației speciei
în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000
A.23.
Mărimea reevaluată a populației estimate
în planul de management anterior
Prima estimare la nivelul ariei naturale
protejate
A.24.
Mărimea populației de referință pentru
starea favorabilă în aria naturală protejată
40 indivizi
A.25.
Metodologia de apreciere a mărimii populației
de
referință
pentru
starea
favorabilă
Observații directe; tehnica
capturii/marcării/eliberării/recapturării
A.26.
Raportul dintre mărimea populației de referință
pentru
starea
favorabilă
și
mărimea populației actuale
"::" - aproximativ egal,
A.27.
Tendința actuală a mărimii populației
speciei
"0" - stabilă,
A.28.
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin
eșantionare;
A.29.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei
nu există suficiente informații pentru a
putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.30.
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației
speciei
exprimată
prin
calificative
nu există suficiente informații pentru a putea
aprecia
magnitudinea
tendinței
actuale a mărimii populației speciei.
A.31.
Structura populației speciei
nu există date privind structura populației.
A.32.
Starea de conservare din punct de vedere
al populației speciei
"X" - necunoscută
A.33.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al populației speciei
"x" - este necunoscută
A.34.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Cypripedium calceolus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă
B.18.
Suprafața
habitatului
speciei
în
aria
naturală protejată
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.19.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața
habitatului speciei
bună - estimări statistice
inventarieri complete;
robuste
sau
B.20.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei
din planul de management anterior
min. 203,4 ha; max. 203,4 ha
B.21.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în
aria naturală protejată
203,4 ha
B.22.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Întreaga suprafață a ariei naturale protejate este acoperită de pădure de fag ce reprezintă principalul habitat al speciei.
B.23.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a
habitatului speciei
" ::" - aproximativ egal,
B.24.
Tendința actuală a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.25.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
suprafeței habitatului speciei
bună - estimări statistice
inventarieri complete;
robuste
sau
B.26.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală
protejată
medie
B.27.
Tendința actuală a calității habitatului
speciei
"0" - stabilă,
B.28.
Calitatea datelor privind tendința actuală a
calității habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau
inventarieri complete;
B.29.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de
tendința calității habitatului speciei
"0" - stabilă,
B.30.
Starea de conservare din punct de vedere al
habitatului speciei
"FV" - favorabilă,
B.31.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
"0" - este stabilă,
B.32.
Starea de conservare necunoscută din punct
de vedere al habitatului speciei
-
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Cypripedium calceolus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă
C.17.
Tendința viitoare a mărimii populației
"0" - stabilă,
C.18.
Raportul dintre mărimea populației de referință
pentru
starea
favorabilă
și
mărimea populației viitoare a speciei
"x" - necunoscut.
C.19.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al populației
FV - favorabile,
C.20.
Tendința viitoare a suprafeței habitatului
speciei
"0" - stabilă,
C.21.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului
speciei în viitor
"::" - aproximativ egal,
C.22.
Perspectivele speciei din punct de vedere
al habitatului speciei
FV - favorabile,
C.23.
Perspectivele speciei în viitor
"FV" - favorabile,
C.24.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
C.25.
Intensitatea
presiunilor
actuale
asupra
speciei
Scăzut
C.26.
Intensitatea amenințărilor viitoare asupra
speciei
Scăzut
C.27.
Viabilitatea pe termen lung a speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar
putea fi asigurată;
C.28.
Starea de conservare din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
"FV" - favorabilă,
C.29.
Tendința stării de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
-
C.30.
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în
viitor
-
Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Cypripedium calceolus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
A.2.
Tipul populației speciei în aria naturală
protejată
Rezidentă.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
D.1.
Specia
Cypripedium calceolus , Linnaeus 1758
Anexa II , IV din Directiva 92/43/CEE
D.2.
Tipul populației speciei în aria naturală protejată
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau
hrănire.
D.3.
Starea globală de conservare a speciei
"FV" - favorabilă,
Situația pentru specii este prezentată sintetic în matricea de mai jos:
Starea de conservare
Specia
Arealografie
Populație
Calitatea
habitatului
Previziuni
Global
Ursus arctos
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
Canis lupus
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
Lynx lynx
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
Bombina variegata
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
Lucanus cervus
Stabilă
Stabilă
Stabilă
Stabilă
Stabilă
Rosalia alpina
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
Cypripedium
calceolus
Favorabil
Stabilă
Stabilă
Favorabil
Favorabil
4.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1.
Scopul planului de management
Statutul de conservare inițial dobândit în anul 2000, ca arie naturală de interes național, parte a rețelei naționale de arii protejate a fost reconfirmat și completat prin desemnarea ca sit Natura 2000.
Scopul Planului de management trebuie să răspundă definirii conform art. 5 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,cu modificările și completările ulterioare, corespondente categoriei de arie protejată sub forma căreia acesta a fost constituit, ca arie naturală protejată, parte a rețelei ecologice europene Natura 2000.
Conform definiției din ordonanța menționată, Rezervația naturală Cenaru, este o arie naturală protejată a cărui scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.
Conform definirii IUCN, aceste perimetre de protecție sunt desemnate pentru menținerea, conservarea și refacerea populațiilor de specii și a habitatelor naturale.
Statutul de conservare al acesteia a fost întărit prin suprapunerea unui sit Natura 2000, dedicat unor
habitate
și
specii
de
interes
conservativ
identificate
la
nivel
european.
Conform Formularului Standard de desemnare, elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului au fost 2 habitate: 9110 Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum , respectiv 9130 Păduri de fag de tip
Asperulo-Fagetum ; și 7 specii:
Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Bombina variegata, Lucanus cervus, Rosalia alpina
și
Cypripedium calceolus.
4.2.
Obiectiv general, obiective specifice și activități
Stabilirea unei arii naturale protejate este justificată de necesitatea conservării patrimoniului biodiversității în general, faunistic sau floristic în mod particular, dar și a interacțiunilor ce dau specificitate întregii zone, a practicilor tradiționale, din perspectiva elementelor de durabilitate ce sunt promovate de rețeaua pan-europeană. Includerea aspectelor sociale și economice se face prin promovarea abordărilor de valorizare durabilă a patrimoniului natural, pornind de la exploatarea resurselor, încurajarea practicilor agricole tradiționale, a turismului prietenos, armonizarea
gestiunii
forestiere
și
până
la
încurajarea
producției
de
energie
din
surse regenerabile.
Principiile asumate în managementul ariilor natural protejate impun (1) promovarea eticii de conservare, a educației ecologice și a toleranței fața de speciile de faună în mod particular; (2) amenajarea prudentă a teritoriului și stabilirea unor strategii precauționare de dezvoltare; (3) armonizarea gestiunii conservative cu necesitățile de dezvoltare ale comunităților locale; (4) menținerea biodiversității și creșterea indicilor de biodiversitate în scopul dobândirii unui echilibru ecologic cât mai înalt al tuturor componentelor biocenotice.
4.2.1.
Obiectiv general
Obiectivul asumat prin prezentul plan de management este de a crea cadrul organizațional optim integrării obiectivelor și activităților necesar a fi realizate pentru menținerea stării de conservare favorabilă sau după caz îmbunătățirea stării de conservare nefavorabile a speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, luând în considerare dezvoltarea culturală, socială și ecnomică a comunitățiilor locale. Planul de management vizează planificarea activităților de conservare, armonizarea utilizării resurselor naturale cu obiectivele asumate prin declararea ariilor naturale protejate, armonizarea obiectivelor majorității factorilor interesați și promovarea valorilor naturale ale zonei.
4.2.2.
Obiective specifice
Pentru stabilirea temelor respective a obiectivelor specifice s-a ținut cont de necesitatea (1) menținerii sau restabiliri prin intervenții active într-o stare de conservare favorabilă a tuturor elementelor cu valoare de patrimoniu (geologic, peisager, interacțiuni, biodiversitate, etc.); (2) identificării tuturor elementelor cu valoare conservativă și stabilirea regimelor de conservare adecvate; (3) inițierii de acțiuni pentru remedierea, stoparea sau anularea categoriilor de impact ce se răsfrâng asupra elementelor de patrimoniu; (4) identificării soluțiilor și itinerariilor de dezvoltare durabilă și asistarea comunităților locale în parcurgerea acestora; (5) promovării metodelor de gestiune în măsură a genera o armonie între conservarea elementelor cu valoare patrimonială, utilizarea resurselor, promovarea turismului, îmbunătățirea condițiilor de existență a comunităților locale; (6) stabilirii unui program de monitorizare în măsură a urmări evoluția tuturor factorilor de mediu relevanți.
Considerând cele precizate anterior, pentru atingerea obiectivului general au fost identificate 6 teme de bază în cadrul cărora au fost definite obiectivele specifice ce fundamentează planul de management.
Tema I - Conservarea și managementul biodiversității(al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora).
-
Obiectiv specific 1 - Asigurarea pe termen lung a conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru.
-
Obiectiv specific 2 - Asigurarea pe termen lung a conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru
Tema II - Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
-
Obiectiv specific 3 -Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ
-
Obiectiv specific 4 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ
-
Obiectiv specific 5 - Implementarea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ în vederea adaptării viitoarelor măsuri de management la cerințele de conservare pe termen lung a speciei
Tema III - Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
-
Obiectiv specific 6 - Stabilirea cadrului administrativ de management al ariei naturale protejate în vederea atingerii obiectivelor asumate în prezentul plan de management Obiectiv specific 7 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.
-
Obiectiv specific 8 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management
-
Obiectiv specific 9 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
-
Obiectiv specific 10 - Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
Tema IV. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
-
Obiectiv specific 11 - Creșterea nivelului de conștientizare (îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului) pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității.
-
Tema V. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
-
Obiectiv specific 12 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, fără a periclita speciile și habitatele de interes conservativ.
-
Tema VI. Turismul durabil
-
Obiectiv specific 14 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului.
5.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
Planul de acțiuni propus, reprezintă setul de măsuri punctuale, menite a facilita atingerea obiectivelor identificate, de a facilita conservarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului și de a diminua categoriile de impact ce se răsfrâng asupra sitului, așa cum au fost acestea decelate la data realizării studiilor de teren pentru fundamentarea Planului de management.
5.1.
Activități generale
În cadrul acestui set de activități sunt propuse măsurile de ordin tehnico-administrativ prin care să se asigure integrarea obiectivelor de conservare și a principiilor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor acțiunilor de planificare strategică, dezvoltare a unor planuri de la nivel regional/local, ș.a.m.d.
În acest sens se va urmări:
a.
Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Planul de urbanism general ce tratează teritoriul comunei Andreiașu de Jos, prin:
-
realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management și a elementelor ce se impun a fi reflectate de PUG, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
-
desfășurarea unor acțiuni de consultare a reprezentanților comunității locale în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor
Planului
de
management,
identificarea
unor
resurse
sau
instrumente financiare pentru promovarea unor inițiative locale ce vin să se alăture efortului conservativ,
armonizarea
căilor
de
dezvoltare
socio-economică
cu
principiile conservative;
b.
Integrarea elementelor relevante din cadrul Planului de management în Amenajamentul Unității de producție;
-
realizarea unei mape de prezentare succintă a Planului de management și a elementelor ce se impun a fi preluate în cadrul amenajamentului, conform prevederilor legale în vigoare, astfel încât să se asigure un regim de exploatare silvică adaptat cerințelor ecologice ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului;
-
desfășurarea
unor
acțiuni
de
consultare
a
reprezentanților
deținătorilor
și administratorilor de pădure în scopul identificării mecanismelor de compensare a pierderilor economice derivate din aplicarea prevederilor Planului de management, identificarea unor resurse sau instrumente financiare pentru promovarea unei gestiuni durabile a pădurii, orientate în mod particular spre conservarea biodiversității;
5.2.
Activități specifice; acțiuni
Planul de activități detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 4, asociind pentru fiecare activitate urmatoarele informații:
a)
Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității.
b)
Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.
c)
Partener - se va furniza numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociație, etc), cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.
Nr
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priori- tate
Respon sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1
Tema 1:
Conservarea și managementul biodiversității al speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.
1.1
Obiectiv specific 1: Asigurarea pe termen lung a conservării speciilor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru
1.1.1
Asigurarea conservării speciei
Lucanus cervus
prin adoptarea unor măsuri silviculturale
favorabile menținerii habitatului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.1.2
Asigurarea conservării speciei
Rosalia alpina , prin adoptarea unor măsuri silviculturale
favorabile menținerii habitatului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.1.3
Asigurarea conservării speciei
Bombina variegata , prin protecția zonelor umede/bălților
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.1.4
Asigurarea conservării speciei
Cypripedium calceolus
prin reducerea impactului lucrărilor
silvice asupra solului
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
97
1.1.5
Asigurarea conservării speciei
Ursus arctos , în sensul asigurării resurselor de hrană și a locurilor
de adăpost
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.1.6
Asigurarea conservării speciei
Canis lupus , în sensul asigurării resurselor de hrană și a locurilor
de adăpost
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.1.7
Asigurarea conservării speciei
Lynx lynx , în sensul asigurării resurselor de hrană și a locurilor
de adăpost
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.2
Obiectiv specific 2: Asigurarea pe termen lung a conservării habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru
1.2.1
Asigurarea conservării habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
1.2.2
Asigurarea conservării habitatului 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum .
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
98
1.2.3
Asumarea unui program de plantare de specii de arbori din specii valoroase/caracteristice sau din ansamblul speciilor edificatoare pentru habitatele de interes conservativ, în scopul creșterii indicilor de biodiversitate
și a stabilității biocenozelor
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate, ocoale silvice
1.2.4
Eliminarea speciilor invazive/alohtone/ruderale
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate, ocoale
silvice
2
Tema 2: Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
2.1
Obiectiv specific 3 - Actualizarea periodică a inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ
2.1.1
Actualizarea inventarelor pentru nevertebrate
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament ale, ocoale silvice,
voluntari
99
2.1.2
Actualizarea inventarelor pentru mamifere
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament ale, ocoale silvice,
voluntari
2.1.3
Actualizarea inventarelor pentru plante
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament ale, ocoale silvice,
voluntari
2.2
Obiectiv specific 4 - Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ
2.2.1
Realizarea/actualizarea inventarelor pentru speciile de plante indicatoare pentru fiecare tip de habitat
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament ale, ocoale
silvice,
100
voluntari
2.3
Obiectiv specific 5 - Implementarea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ în
vederea adaptării viitoarelor măsuri de management la cerințele de conservare pe termen lung a speciei
2.3.1
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Lucanus cervus .
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.2
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Rosalia alpina
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.3
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Bombina variegata
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.4
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare
pentru specia
Cypripedium
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale
protejate
facultăți de profil,
organizații
101
calceolus
neguvernament
ale
2.3.5
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Ursus arctos
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.6
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Canis lupus
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.7
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru specia
Lynx lynx
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
2.3.8
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
102
2.3.9
Realizarea monitorizării conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament
ale
3
Obiectiv General 3: Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
3.1
Obiectiv specific 6: Stabilirea cadrului administrativ de management al ariei naturale protejate în vederea atingerii obiectivelor asumate in
prezentul plan de management
3.1.1
Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
autoritățile locale, cercetători, biologi, tehnicieni, studenți,
voluntari
3.1.2
Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui
management participativ
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate
Factori interesați
3.2
Obiectiv specific 7 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.
3.2.1
Realizarea și instalarea bornelor,
X
X
X
X
Mare
administratorul
APM, Ocoale
103
panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate.
ariei naturale protejate
Silvice private și de stat, autoritățile locale, comunitatea locală
3.3
Obiectiv specific 8 - Urmărirea respectării regulamentului și a prevedereilor planului de management
3.3.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate
Garda de Mediu, Jandarmeria, Garda Forestieră, APM, Ocoale Silvice private și de stat, autoritățile locale, comunitatea locală
104
3.4
Obiectiv specific 9 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.4.1
Identificarea de surse de finanțare
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Județean Vrancea, primării locale, instutiții din Statele Membre ale
Uniunii
3.4.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Județean Vrancea,
primării locale,
105
instutiții din Statele Membre ale
Uniunii
3.4.3
Realizarea de campanii de strângere de fonduri
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
organizații neguvernament ale, voluntari
3.5
Obiectiv specific 10 - Creșterea capacității instituționale pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
3.5.1
Achiziționarea elementelor de logistică necesare inplementării activitățiilor specifice
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
instituții de stat relevante, autorități locale, sponsori, rețele
de voluntariat
3.5.2
Perfecționarea personalului
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale
protejate
4
Tema 4: Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
4.1
Obiectiv specific 11 - Creșterea nivelului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și schimbarea atitudinii și comportamentului
pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversității
106
4.1.1
Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
facultăți de profil, organizații neguvernament ale, voluntari
4.1.2
Actualizarea site-ului web al ariilor naturale protejate
X
X
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate
4.1.3
Realizarea unor trasee tematice de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
Consiliul Județean și consiliile locale, sponsori,
ONG-uri
4.1.4
Realizarea de panouri informative/educative.
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
Consiliul Județean și consiliile locale, sponsori,
ONG-uri
107
4.1.5
Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate prin sondaje,
chestionare sociologice
X
X
X
X
Mică
administratorul ariei naturale protejate
instituțiile de învățământ, autoritățile locale, ONG
4.1.6
Realizarea unui punct de informare în comuna Andreiașu
X
X
Mare
administratorul ariei naturale
protejate
autorități locale
4.1.7
Organizarea unei zone de picnic/refugiu
X
X
Mare
administratorul
ariei naturale protejate
autorități locale
5
Obiectiv General 5: Utilizarea durabilă a resurselor naturale
5.1
Obiectiv specific 12 - Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes
conservativ.
5.1.1
Promovarea certificării managementului forestier pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
X
X
X
X
X
X
Medie
administratorul ariei naturale protejate
administratorii ocoalele silvice, proprietarii privați de pădure, ICAS
108
5.1.2
Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate în amenajamentul silvic dacă acestea sunt diferite de cele existente în acesta.
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
administratorii ocoalelor silvice, proprietari privați, APM, ICAS
6
Obiectiv General 6: Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
6.1
Obiectiv specific 17 - Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) cu
scopul limitării impactului asupra mediului.
6.1.1
Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale
X
X
X
X
Mică
administratorul ariei naturale protejate
autoritățile locale și județene, instituții de învățământ
, ONG-uri, ghizi locali, operatori turistici
6.1.2
Realizarea de publicații de
X
X
X
X
Medie
administratorul
autoritățile
109
promovare a valorilor naturale și culturale
ariei naturale protejate
locale și județene, instituții de învățământ
, ONG-uri, ghizi locali, operatori
turistici
6.1.3
Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare
X
X
X
X
Mare
administratorul ariei naturale protejate
Consiliul Județean, administratorii fondului forestier, autoritățile
locale
110
O detaliere succintă a celor mai importante acțiuni este prezentată sintetic mai jos:
Acțiuni de realizare a unei infrastructuri minime de protecție
Descriere: în scopul asigurării unui act de gestiune performant, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri de protecție adecvate, adaptate cerințelor elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.
Dat fiind faptul că împrejmuirea și delimitarea ariei protejate nu răspunde cerințelor de conservare a unor specii de interes conservativ ce ocupă teritorii deosebit de vaste și au nevoie de un mediu permeabil, care să nu contribuie la fragmentarea arealului ocupat de acestea, infrastructura dedicată protecției se va limita la amplasarea unor borne care să confere o bună vizibilitate și orientare pentru eventualele persoane. Alături de acestea se vor amplasa panouri indicatoare și de avertizare.
O astfel de rețea de marcaj, va asigura o delimitare clară, certă în teren a perimetrului de protecție, facilitând aplicarea măsurilor de protecție conforme.
Acțiuni: întreg perimetrul zonei de protecție va fi delimitat de borne de avertizare/demarcare, amplasate în fiecare punct de inflexiune, sau pe segmentele de delimitare, astfel încât să se asigure o cât mai bună vizibilitate și orientare în spațiu.
Se propune amplasarea unor borne de tipul unor stâlpi din material lemnos, fasonați în patru muchii, având o înălțime de minim 150 cm deasupra solului și laturi de minim 10 cm; pe laturi vor fi marcate poziția GPS, numărul bornei, fața exterioară/interioară a zonei delimitate; pe extremitatea superioară
se va aplica un strat de vopsea care să permită o identificare facilă în teren.
Stâlpii
vor
fi
amplasați
în
teren,
în
modul
cel
mai
trainic
cu
putință,
astfel
încât deteriorarea/vandalizarea acestora să fie îngreunată.
Responsabil: custodele;
Costuri estimate: celor 436 de puncte de inflexiune se vor adăuga aproximativ 14 borne suplimentare, numărul total necesar fiind astfel de 450;
-
necesar material lemnos: 450 stâlpi, 200 x 10 x 10, fasonați la 4 muchii, din material lemnos tare, cu marcaj din vopsea pe extremitatea superioară - 100 RON; valoare totală 45.000 RON;
-
manopere de amplasare în teren - 35.000 RON;
-
amplasare structuri suplimentare - 10.000 RON;
-
lucrări anuale de întreținere - 2.000 RON
Acțiuni de realizare a unei infrastructuri minime de vizitare
Descriere: în scopul promovării inițiativelor legate de valorizarea potențialului turistic local, se impune ca primă necesitate realizarea unei infrastructuri dedicate, adecvate, adaptate exigențelor de conservare ale elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului.
În acest sens este important ca infrastructura realizată să permită observarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, fără însă a conduce la disturbarea acelor specii de faună sensibile la stress (speciile de carnivore mari). În acest sens se va ține cont de propunerea de strategie de vizitare propusă în decursul fundamentării Planului de management.
Acțiuni:
a.
Realizarea unui punct de informare
În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecția de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărginește extremitatea vestică a sitului, se propune realizarea unui punct de informare, compus dintr-un ansamblu de 3 panouri pe structură din lemn, ce va replica soluțiile arhitecturale tradiționale locale, se vor prezenta în mod distinct cele
3 elemente de relevanță pentru sit: elementele de interes conservativ, măsurile de conservare de aplicat, respectiv elementele permise și cele restricționate; toate aspectele vor fi însoțite de cartograme relevante.
b.
Organizarea unei zone de picnic/refugiu
În afara sitului, în imediata proximitate a acestuia, la intersecția de unde se desprinde din DN2M drumul forestier ce mărginește extremitatea vestică a sitului, pe o suprafață de apoximativ 50 mp, se propune realizarea unui adăpost sumar și a unui adăpost tip chioșc cu banchete și masă. De asemenea se va organiza o vatră de foc din piatră zidită, a unei magazii de lemn, a unei toalete modulare cu bazin vidanjabil, tratat chimic, încastrată în lemn și de asemenea amplasarea unui container metalic pentru deșeuri. Se vor realiza și dotări minimale de alimentare cu apă din cursul de suprafață ce se scurge pe versant.
c.
Realizarea unui număr de două observatoare
În două puncte distincte ale sitului, vor fi amplasate două observatoare tip-adăpost, ce vor permite observarea speciilor de faună de pe două nivele de la 2m deasupra solului,
respectiv 6m deasupra solului. Adăposturile vor avea pereți realizați sumar din scândură ne-ecarisată, pentru o mai bună încadrare în peisaj și pentru a păstra mai multe puncta, zone de observare. Observatoarele vor fi dotate cu module foto/video de înregistrare a prezenței speciilor, amplasate în cutii securizate.
d.
Amenajarea unui traseu tematic de vizitare
Pe o suprafață restrânsă a sitului, se va organiza un traseu tematic, desfășurat pe un traseu de aproximativ 750m, ce va urmări prezentarea elementelor celor mai reprezentative ale sitului și familiarizarea vizitatorilor cu cele mai interesante aspecte. Traseul va fi bornat distinct, urmând a fi amenajate 5 locuri de repaos, dotate cu câte două bănci. Pe acest traseu se vor amplasa 20 de panouri explicative ce vor prezenta aspecte de interes, cartograme și informații utile pentru vizitatori.
Responsabil: custodele;
Costuri estimate:
-
materiale de construcție necesare: 150.000 RON;
-
elemente modulare - toaletă, container gunoi, module foto/video de înregistrare a prezenței speciilor: 35.000 RON;
-
manopere: 200.000 RON;
lucrări anuale de întreținere: 5000 RON
Acțiuni de realizare a unei infrastructuri dedicate creșterii capacității de suport a sitului
Descriere: în scopul creșterii capacității de suport a sitului, sunt prevăzute a fi realizate investiții în ceea ce privește diversificarea nișelor ecologice prin realizarea unor structuri din materiale locale dar și artificiale
Acțiuni:
-
construirea de elemente suplimentare menite a crește capacitatea de suport a sitului. Responsabil: custodele;
Costuri estimate:
-
materiale de construcție necesare: 20.000 RON;
-
manopere: 30.000 RON;
-
lucrări anuale de întreținere: 4000 RON
6.
PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂȚILOR
Un plan de monitorizare al activităților presupune nu doar asumarea unui program de tip administrativ de verificare a personalului implicat în gestiunea conservativă a sitului ci și o evaluare a relevanței activităților prestate reflectată prin îmbunătățirea condițiilor de mediu în general, a stării elementelor criteriu în mod particular.
Astfel, propunem ca Planul de monitorizare al activității să cuprindă următoarele elemente criteriale:
A.
Pentru fiecare membru al personalului implicat
1.
Număr de ore lucrate, din care:
- ore lucrate în birou/laborator;
- ore lucrate în teren (pe specificul de activitate);
2.
Număr de cvadrate investigate;
3.
-
-
Distanțe parcurse, din care: cu autovehicule;
mers pe jos;
4.
Număr documente procesate (primite, emise, redactate, etc.);
5.
Număr intrări în baza de date realizate;
6.
Număr protocoale de monitorizare realizate;
7.
Numărul de persoane de la nivelul comunităților locale
cu
care s-a
interacționat
B.
Pentru fiecare dotare logistică:
1.
Număr de persoane ce au utilizat facilitatea logistică în cauză;
2.
Cuantificarea gradului de utilizare (kilometri parcurși pentru autovehicule, ore de utilizare pentru echipamente, pagini imprimate pentru sisteme de multiplicare, etc.)
3.
Nivelul de amortisment (gradului de utilizare la costul de achiziție);
4.
Costurile de întreținere (combustibili, consumabile, taxe, energie consumată, etc.);
C.
Pentru elementele criteriu
1.
Cuantificarea elementelor și atributelor de stare (nr. indivizi, suprafețe acoperite, etc.)
2.
Numărul de elemente criteriu nou identificate
La nivelul fiecărui an se va realiza o fișă cu elementele cuantificate, astfel încât evaluarea activității să poată fi realizată în modul cel mai obiectiv și transparent cu putință, facilitându-se o analiză comparativă.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
B ĂNĂDUC , D., (2006): Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania, Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu
C HEREMISINOFF , N. P., B ENDAVID -V AL , A. (2001): Green Profits, The Manager's Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA
D IHORU , G H ., N EGREAN , G. (2009): Cartea Roșie a plantelor vasculare din România, ed.
Acad. Rom., București
G HERASIMOV , I., P.
ȘI
C OLAB . (1960): Monografia geografică a României - vol. I Geografia Fizică, Ed Acad R.P.R., București
G RIGORESCU , A. (2000): Managementul proiectelor de mediu, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj G RUIN ,
M.
(1996-1997):
Evaluarea
impactului
asupra
mediului,
Curs
de
specializare
postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj -Napoca,
H ELSDINGEN , P., J., W ILLEMSE , L., S PEIGHT , M., C., D. (1996): Background information on
invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention, Vol. I-II, Nature & Environment, No. 79, Council of Europe, Strasbourg
I ONESCU , M., C USA , V. (1988): Îndrumar metodologic de toxicologie acvatică, Consiliul național al apelor, Institutul de cercetări și proiectări pentru gospodărirea apelor
K ETTUNEN , M, T ERRY , A., T UCKER , G. & J ONES
A. (2007): Guidance on the maintenance of landscape features of major importance for wild flora and fauna - Guidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive (79/409/EEC) and Article 10 of the Habitats Directive (92/43/EEC), Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, 114 pp. & Annexes.
L INDENMAYER , D., F ISCHER , J. (2006): Habitat Fragmentation and Landscape Change: An Ecological and Conservation Synthesis, Island Press
M OHAN
G H ., A RDELEAN
A., G EORGESCU
M. (1993):
Rezervații și monumente ale naturii din România , Arad.
M ARINESCU , D. (2003): "Tratat de dreptul mediului", Ed. All Beck, București
M IHUȚ , S., D INCĂ , V. (2006): Important Areas for Butterflies in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Asociația Grădinilor Botanice din România, București
O PREA , A. (2005): Lista critică a plantelor vasculare din România, ed. Univ. „Al. I. Cuza", Iași
R OSETTI -B ALANESCU , C. (1961): Urmele animalelor sălbatice, Ed. Științifică ,
S ĂVULESCU , T. (ed.), (1952-1976):
Flora României , București, Edit. Academiei Române, Vol. 1-13.
S ÂRBU , A. (2006): Important Areas for Plant in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania, Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Asociația Grădinilor Botanice din România, București
T OROK , Zs. (2008): GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania, Sc Annals of DDI, vol. 14, Tulcea, Romania
*
* * (1999): Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment
*
* * (2002):
Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC,
European Commission, DG Environment
Identificarea, cartarea și descrierea habitatelor din ROSCI0026 Cenaru și ROSCI0216 Reghiu Scruntar s-a făcut respectând sistemul habitatelor României (Doniță et al., 2005) și corespondența acestora cu sistemul de habitate Natura 2000 (Gafta&Mountford (ed.), 2008.), precum și a speciilor de plante de importanță comunitară;
Utilizarea resurselor CORINE Land-cover s-a făcut conform:
EEA grants free access to all its data/applications provided that the user agrees:- to acknowledge the source as follows: Copyright EEA, Copenhagen, 2007- to display a link to the EEA web site
http://www.eea.europa.eu- not to use the data/applications for commercial purposes unless the Agency has expressly granted the right to do sola care trebuiesc adăugate obligatoriu referințe web către instituțiile românești care au contribuit la realizare CLC2000:
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:
http://www.mmediu.ro și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii":
http://www.indd.tim.ro
Anexa 1 la Planul de management Limitele sitului Natura 2000 ROSCI Cenaru
Anexa 2 la Planul de management Proprietarii de terenuri din zona studiată
Nume și prenume
Suprafața
UP
U.a.
Rezervația
Ghyka Mihai Alexandru*
294.00
III Cenaru
56,58,68-74
Cenaru
Adela Angelescu*
89.20
III Cenaru
42-45
Cenaru
*vechii proprietari (suprafețele au fost vândute)
Anexa 3 la Planul de management Cartograma de distribuție a principlalelor biomuri conform clasificării CORINE prelucrat
după CLC2000.
Anexa 4 la Planul de management Distribuția elementelor de interes conservativ
Anexa 2
Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru și al Rezervației naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815
1.
Aspecte generale
Articolul 1
Context legislativ privind înființarea ariei protejate Pădurea Cenaru:
Prin Legea nr. 5/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, s-a instituit rezervația naturală Pădurea Cenaru, atribuindu-i- se codul 2.815. În cadrul acelorași limite s-a desemnat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, ROSCI0026 Cenaru.
Articolul 2
Scopul principal pentru care a fost înființată Aria protejata cu dublu statut ROSCI0026 Cenaru/Rezervația naturală 2.815. Pădurea Cenaru este cel de conservare a diversității biologice. De asemenea se
urmărește eliminarea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale și de cercetare științifică.
Se permit activități tradiționale desfășurate de proprietarii terenurilor, sau deținătorii cu alte drepturi legale, cu consultarea acestora de către custodele ariei protejate.
Managementul arie protejate va asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.
Articolul 3
Limitele ariei protejate, sunt cele stabilite în baza Legii nr. 5/2000.
Articolul 4
Responsabilitatea managementului ariei protejate revine custodelui - Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea - APMVN
Articolul 5
Activitățile administratorilor fondului forestier legate de conservarea biodiversității vor fi supuse spre consultare custodelui.
2.
Activități permise în rezervație
2.1.
Activitățile de silvicultură, de vânătoare și pescuit
Articolul 6
a. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în rezervație se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar
cu aprobarea autorităților publice centrale care raspunde de mediu.
b.
Custodele participă la avizarea amenajamentelor silvice și studiilor sumare de amenajare pentru fondul forestier, precum și a studiilor de transformare, pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza ariei protejate în vederea corelării dintre lucrările prevăzute a se executa și cele prevăzute în planul de management al arie protejate.
c.
În vederea monitorizării respectării regimului silvic de către proprietarii de pădure și/sau de vegetație forestieră din afara fondului forestier de pe raza ariei protejate, custodele are dreptul și obligația de a solicita structurilor silvice de administrare date necesare referitoare la aplicarea și respectarea prevederilor amenajamentelor silvice, studiilor sumare de amenajare și/sau a studiilor de transformare a pășunilor împădurite.
d.
Structurile silvice (de stat și private) au obligația de a solicita participarea custodelui la amplasarea masei lemnoase și de a solicita acordul cu privire la eventualele propuneri de derogare de la amenajament pe teritoriul ariei protejate.
e.
Scoaterea temporară sau definitivă din fondul forestier sau schimbarea categoriei de folosință, se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 7
a. Vânătoarea și activitățiile privind protecția fondului piscicol se va organiza și desfășura în conformitate cu legislația în vigoare.
b. Faptele ilegale din domeniile vânătorii și pescuitului pot fi constatate și de personalul custodelui.
Articolul 8
a. Acțiunile de îngrijire a vânatului și exercitarea vânătorii, se organizează de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare prin structurile aflate în subordine,
cu respectarea legislației în domeniu și obligativitatea informării custodelui asupra acțiunilor intreprinse.
b. Pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice si subterane de interes comunitar și care se află sub regim strict de protecție, incluse în anexele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și speciile incluse în lista roșie națională, cu excepția cazurilor de cercetare științifică conform prevederilor legale, sunt interzise:
1)
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
2)
perturbarea intenționată a speciilor de păsări în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;
3)
distrugerea și/sau culegerea cuiburilor și ouălelor din natură;
4)
deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
5)
deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.
Articolul 9
În cazul producerii de fenomene de forță majoră (incendii, calamități, epizootii, focare de infecții
etc.)
instituțiile
abilitate
intervin
conform prevederilor
legale,
cu obligativitatea înștiințării custodelui.
2.2.
Pășunat
Articolul 10
a. Exploatarea pășunilor este permisă doar pentru animalele aparținând comunităților care dețin pășuni în zona ariei protejate.
b. Închirierea pășunilor către deținători de animale, alții decât proprietarii pășunilor, se face pe bază de contract încheiat între părți doar cu aprobarea prealabilă a custodelui.
Articolul 11
Pășunatul în fondul forestier ce se suprapune Sitului Natura 2000 ROSCI0216 Reghiu - Scruntar se va practica cu respectarea art. 53 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
Se interzice pașunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în caz de forță majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau unitățile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba pășunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a)
se desfășoară pe durată limitată;
b)
se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c)
solicitările de aprobare aparțin autorităților publice locale;
d)
s-a obținut acordul proprietarului;
e)
este solicitat în cazuri temeinic justificate.
Nu poate fi aprobat pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în pădurile care îndeplinesc funcții speciale de protecție.
În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevazut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.
Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevazute la art. 10 alin. (2).
Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum si în perdelele forestiere de protecție.
Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.
Cuantumul plății pentru acțiunile prevăzute la alin. (2) si (5) se stabileste prin înțelegerea părților.
Articolul 12
Custodele inițiază de câte ori este necesar, cu sprijinul autoritățiilor în domeniu și în baza reglementărilor existente, studii pentru stabilirea capacității de suport a pășunilor pe care le aduce la cunoștință proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a pășunatului.
Articolul 13
Custodele monitorizează activitatea de pășunat în rezervație pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.
2.3.
Construcții
Articolul 14
Pe teritoriul ariei protejate este interzisă realizarea de construcții, altele decât cele necesare managementului acesteia.
Articolul 15
Investiții în vecinătatea
ariei protejate se vor face doar după efectuarea studiului de evaluare adecvată a impactului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul asupra ariei protejate.
2.4.
Cercetare științifică
Articolul 16
Cercetarea științifică în rezervație are ca scop primordial conservarea patrimoniului floristic și faunistic. Pentru realizarea acestui scop, după
inventarierea speciilor și evaluarea gradului lor de periclitate, custodele va asigura monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, precum și a habitatelor caracteristice și a speciilor indicatoare.
Articolul 17
Custodele stabilește măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite prin activități antropice sau accidentale a habitatelor, a speciilor de plante sau animale strict ocrotite de pe suprafața ariei protejate.
Articolul 18
Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul ariei protejate se desfășoară cu avizul și sprijinul custodelui, care sprijină logistic, în măsura posibilităților activitatea de cercetare.
Articolul 19
Activitatea de cercetare în rezervație efectuată de către colaboratori externi se va desfășura pe baza unui contract de cercetare încheiat cu custodele. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra rezultatelor se stabilește prin contract.
2.5.
Reguli de vizitare
Articolul 20
În aria protejată sunt permise activități de educație și cercetări ștințiifice cu respectarea regulamentului.
Articolul 21
Punctele de acces în rezervație
sunt din localitățile Andreiașu sau Nereju prin zona numită Drum Forestier Pârâul Gârbova sau Drumul Forestier Cenaru.
a.
Este interzis accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei protejate, cu excepția drumurilor publice, de acces sau de exploatare, care apar în planurile cadastrale în vigoare.
b.
Accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete se reglementează de către custode în colaborare cu deținătorii/administratorii drumurilor aflate pe teritoriul ariei protejate. Astfel, se interzice circulația cu mijloace motorizate în afara drumului de acces.
c.
Excepțiile de la restricția de acces și circulație cu autovehicule vor fi: personalul custodelui, personalul silvic și al celorlalte organe ale statului cu competențe pe teritoriu (poliție, protecția civilă,autorități de mediu), patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exercițiul funcțiunii, sau care nu au altă posibilitate de tranzitare, cum ar fi cele implicate în activități economice din zona adiacentă, acestea doar pe bază de delegație.
d.
Pe teritoriul ariei protejate este interzisă practicarea sporturilor cu mijloace motorizate, care utilizează carburanți fosili, precum si folosirea armelor de orice fel, cu excepția personalului cu funcții de pază si protecție aflat în misiune sau care participă la acțiuni de management cinegetic.
e.
Proprietarii sau deținătorii de alte drepturi pe terenurile agricole, pot tranzita și utiliza mijloace motorizate necesare desfăsurării activitățiilor tradiționale.
Articolul 22
Vizitarea ariei protejate este permisă numai pe căiile de acces special amenajate.
Articolul 23
Camparea pe teritoriul ariei protejate este interzis.
Articolul 24
Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei protejate se reglementează astfel:
1.
Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei protejate.
2.
Vizitatorii au obligația de a depune deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei protejate în locuri special amenajate și indicate de către custode.
Articolul 25
Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți datorită
fenomenelor naturale sau de către alte persoane.
Articolul 26
Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor sau a animalelor de orice fel din rezervație.
Excepție la Art. 26
a.
colectarea speciilor de interes medical și alimentar se poate face în conformitate cu legislația de mediu în vigoare.
b.
colectarea de specii de floră și faună cu scop științific se poate face în conformitate cu legislația de mediu în vigoare, cu acordul custodelui
Articolul 27
Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Excepție fac câinii de vânătoare folosiți în timpul acțiunilor de vânătoare Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării. Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.
Articolul 28
Perturbarea liniștii în rezervație este strict interzisă.
Articolul 29
Este strict interzisă distrugerea sau degradarea amenajărilor din rezervație (panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj, etc.) de pe suprafața ariei protejate.
Articolul 30
Folosirea ambarcațiunilor de orice tip pe lacuri și bălți, cu excepția celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetări științifice, este interzisă.
Articolul 31
Scăldatul și utilizarea de substanțe chimice (detergenți) pentru spălare în apele de suprafață din rezervație sunt interzise.
Articolul 32
Custodele monitorizează accesul pe teritoriul ariei protejate, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din rezervație și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv acelor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.
3.
Finanțarea activităților
Articolul 33
Finanțarea activităților legate de ariei protejate se asigură din fonduri provenite:
a.
de la consiliile locale;
b.
din proiecte derulate cu organisme interne și internaționale;
c.
subvenții, donații, sponsorizări.
4.
Sancțiuni
Articolul 34
a. Încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și a prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.
b.
Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenții dacă faptele nu au fost săvârsite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.
c.
Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin prevederile legale în vigoare, cu toate modificările ulterioare.
d.
Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform OUG nr. 57/2007, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.
e.
Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.
5.
Dispoziții finale
Articolul 35
Aplicarea prezentului Regulament se face de către personalul custodelui. Personalul împuternicit să aplice regulamentul își va dovedi identitatea cu legitimații al căror format va fi popularizat în mass-media și pe panourile informative de la intrările în rezervație.
Articolul 36
Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor și habitatelor din aria protejata și din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către custode, conform legislației în vigoare.
Articolul 37
Constatarea și sancționarea contravențiilor legate de fondul forestier și protecția mediului se face de către personalul GF, custodelui și GNM.
Articolul 38
Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui.
Articolul 39
Prezentul Regulament va fi adus la cunoștiința publicului.
Articolul 40
Prezentul Regulament este valabil până la modificări semnificative apărute în statutul ariei naturale protejate.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.