Plan din 27 iunie 2016

Ordinul nr. 1.187 din 27 iunie 2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 10 octombrie 2016

ANEXA

PLAN DE MANAGEMENT AL

REZERVAȚIEI NATURALE ȘI SITULUI NATURA 2000 ROSCI0032 CHEILE RUDĂRIEI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

1.7.

Procedura de implementare a planului de management

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2

Limitele ariei naturale protejate

2.1.3

Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.1.4

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1

Geologie

2.2.2

Geomorfologie

2.2.3

Hidrologie

2.2.4

Clima

2.2.5

Soluri

2.3.

Mediul biotic

2.3.1

Ecosisteme

2.3.2

Habitatele și speciile de plante de interes comunitar

2.3.3

Fauna de interes conservativ

2.4.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1

Comunitățile locale și factorii interesați

2.4.2

Utilizarea terenurilor

2.4.3

Situația juridică a terenurilor

2.4.4

Impactul antropic în aria naturală protejată

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și măsurile de conservare propuse

3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.2.1.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar

3.2.2.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

3.2.3.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile

3.2.4.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de pești

CAPITOLUL 4

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1.

Scopul planului de management

4.2.

Obiective generale și specifice

4.2.1.

Obiective generale

4.2.2.

Obiective specifice

CAPITOLUL 5

PLANUL DE ACTIVITĂȚI–ACȚIUNI ȘI MONITORIZAREA ACESTORA

5.1.

Planul de activități

5.2.

Resurse și buget

CAPITOLUL 6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ANEXE

Anexa nr. 1. Harta localizării ROSCI0032 Anexa nr. 2. Harta geologică

Anexa nr. 3. Harta hipsometrică Anexa nr. 4. Harta pantelor

Anexa nr. 5. Harta expoziției versanților Anexa nr. 6. Harta solurilor

Anexa nr. 7. Distribuția habitatelor de interes comunitar

Anexa nr. 8. Distribuția speciilor de nevertebrate de interes comunitar Anexa nr. 9. Distribuția speciilor de pești de interes comunitar

Anexa nr. 10. Distribuția speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar Anexa nr. 11. Distribuția speciilor de mamifere de interes comunitar

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

Realizarea planului de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 și al Rezervației Naturale Cheile Rudăriei este cerință obligatorie a convenției de custodie semnată de către custodele sitului Natura 2000, Centrul pentru Protecția Mediului și a Bunurilor Culturale din cadrul Universității Eftimie Murgu, și Ministerul Mediului și Pădurilor. Planul a fost elaborat în cadrul proiectului Elaborarea Planului de Management al ariei protejate Cheile Rudăriei, Cod SMIS – CSNUMĂR 36427.

Planul de management este un document oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat.

Obligativitatea elaborării planului de management, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, îi aparține custodelui. Planul de Management se avizează de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, respectiv de către structurile din subordinea acesteia, după caz, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul autorităților publice interesate.

În situația în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanțare națională/europeană, acestea pot fi elaborate și de către alte entități și însușite de către custozi. Prezentul plan de management a fost elaborat de către SC EPMC Consulting SRL în cadrul contractului Servicii de elaborare Plan de Management și realizare studii premergătoare: inventariere, evaluare, statut de conservare, elaborare măsuri de conservare.

Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile și habitatele de interes comunitar prezente în sit și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunității locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariei protejate, respectiv habitatele și speciile de interes comunitar preyente în sit, patrimoniul cultural local.

Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. Ulterior aprobării prezentului plan, autorităților administrației publice locale le revine obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, în sensul integrării prevederilor referitoare la aria naturală protejată de interes național și comunitar în cuprinsul acestora. Elaborarea și revizuirea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism se va face cu avizul custodelui ariei naturale protejate.

Având în vedere că teritoriul vizat este încadrat simultan în arii protejate de categorii diferite - sit de importanță comunitară, rezervație naturală - prezentul plan de management este integrat, urmărind asigurarea stării de conservare favorabile a obiectivelor de conservare ale tuturor celor trei categorii de arii naturale protejate.

Durata de implementare a prezentului PM este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală Cheile Rudăriei are statut de protecție atât la nivel național, cât și la nivel comunitar:



La nivel național: Rezervația naturală Cheile Rudăriei, cod 2303 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a - zone protejate;



La nivel comunitar: Sit Natura 2000 Cheile Rudăriei, cod ROSCI0032, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Aria protejată este în custodia Centrului pentru Protecția Mediului și a Bunurilor Culturale din cadrul Universității Eftimie Murgu din Reșița.

Din punct de vedere administrativ, aceasta aparține localității Eftimie Murgu, județul Caraș Severin.

Cât privește statutul juridic al terenului, acesta este în proprietatea statului român, 94% din teritoriu fiind administrat de RNP Romsilva – OS Bozovici, UP V Rudăria, parcelele 1-53, 144, 145, 152 și 154, respectiv 6% de către Primăria Eftimie Murgu, respectiv pășunile și pășunile împădurite.

Tabel nr. 1 Tipuri de habitate prezente în sit conform formularului standard Natura 2000, 2011

Cod

Denumire habitat

%

Observație

6110*

Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din

Alysso-Sedion albi

1

Neconfirmat în sit în anul 2014

9180*

Păduri de

Tilio-Acerion

pe versanți abrupți, grohotișuri, ravene

10

91K0

Păduri ilirice de Fagus sylvatica ( Aremonio- Fagion )

84

Neconfirmat în sit în anul 2014

8210

Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase

1

Neconfirmat în sit în anul 2014

Tabel nr. 2 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

Nr. crt.

Cod

Specie

1.

4066

Asplenium adulterinum

Tabel nr. 3 Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE

Nr. crt.

Cod

Specie

1.

1217

Testudo hermani

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE

Nr. crt.

Cod

Specie

1.

1138

Barbus meridionalis

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE

Tabel nr. 4

Tabel nr. 5

Nr. crt.

Cod

Specie

1.

1088

Cerambix cerdo

2.

1093

Austropotamobius torrentium

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

Elaborarea planului de management a ținut cont de prevederile actelor normative relevante, aflate în vigoare la data elaborării acestuia, respectiv:

a)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

e)

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

f)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

g)

Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

h)

Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

i)

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

j)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

k)

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.

a)

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;

e)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare.

f)

Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate.

a)

Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

a)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

a)

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

e)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare.

a)

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

a)

Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

e)

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

a)

Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

c)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

a)

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

b)

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare.

a)

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;

b)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului și a rezervației sunt influențate decisiv de acuratețea, complexitatea, relevanța și operaționalitatea planului de management realizat.

Prezentul planul de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului “Elaborarea Planului de management al ariei protejate Cheile Rudăriei ” . Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de managament:



Inventarierea și cartarea habitatelor;



Inventarierea și cartarea speciilor;



Inventarierea și cartarea factorilor antropici și de impact din aria protejată și din vecinătate;



Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor;



Elaborarea bazei de date GIS.

Planul de Management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenței și conservării, în condiții optime, ale habitatelor și speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca Sit de Interes Comunitar, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menționate anterior.

S-a urmărit ca acesta să furnizeze custodelui, administrațiilor publice interesate precum și altor factori interesați, indicații precise pentru un management sustenabil performant și pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate.

O atenție deosebită a fost acordată și individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor și speciilor protejate.

Pe toata durata elaborării Planului de Management, au existat consultări permanente cu factori interesați locali publici și privați, cu scopul de a prezenta și a face cunoscută activitatea și rezultatele etapizate ale elaborării Planului de Management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării problematicilor existente și informații referitoare la percepția și nevoile populației pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare și protecție.

Planul de Management a fost agreat de către factorii interesați datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării planului. Acordul factorilor interesați a fost obținut în cadrul consultărilor publice organizate.

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management

Până în prezent, pentru situl NATURA 2000 ROSCI0032 și pentru Rezervația Naturală Cheile Rudăriei nu a fost elaborat un plan de management.

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

Elaborarea Planului de management s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Revizuirea acestui Plan de management se va face la fiecare 5 ani de la aprobarea lui. Luând în considerare influența factorilor antropici și naturali, se impune adoptarea unui management adaptativ pentru a putea fi acceptate cu ușurință deciziile necesare în astfel de condiții.

Planul de management este conceput în vederea definirii principalelor direcții de acțiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective ale sitului Natura 2000. Acesta cuprinde prevederi care iau în considerare factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună de interes comunitar și/sau național.

1.7.

Procedura de implementare a planului de management

După elaborarea participativă și aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în planul de management și să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaborează de către custode și are drept scop punerea în practică a planului de management pentru fiecare acțiune în parte, precum și reanalizarea și actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorități sau termene.

Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesați, se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a planului de management, a oportunității unor modificări, respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituții pentru implementarea acțiunilor și atingerea obiectivelor.

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1

Localizarea ariei naturale protejate

Cheile Rudăriei reprezintă o parte integrantă a Munților Almăjului care la rândul lor sunt o unitate geologică și morfologică a Munților Banatului.

Prin denumirea de

Cheile Rudăriei

se înțelege de fapt un areal din spațiul montan al Almăjului care se suprapune cursului de apă al Pârâului Rudăriei acolo unde acesta debușează din spațiul montan spre Depresiunea Almăjului sau Bozovici.

Harta localizării generale a sitului este prezentată în Anexa nr. 1.

2.1.2

Limitele ariei naturale protejate

Limita ariei naturale poate fi urmărită de-a lungul unei linii neregulate ce unește o serie de interfluvii și vârfuri: din comuna Eftimie Murgu limita urcă pe versantul drept al cheilor până în vârful ce domină abruptul de la Fața Guniștii, apoi mai departe pe interfluviu văii până la vârful Rudina Mare, continuă mai apoi până în apropiere vârful Dealul Prislop, pe care nu îl atinge, coboară apoi pe valea de sub vârful amintit anterior până în albia pârâului Rudăria, continua cca 1 km în aval de-a lungul albiei, urcă apoi pe versantul drept până sub vârful Marinovacea, coboară apoi de-a lungul văii ce curge pe sub vârful Cioaca Mare de 710 m., iar pe sectorul abrupturilor din chei limita urcă pe interfluviul stâng al văii pe care îl urmărește până la intrarea în satul Eftimie Murgu unde arealul sitului se închide.

2.1.3

Zonarea internă a ariei naturale protejate

În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariția unor zone cu anumite restricții sau permisivități în ceea ce privește formele de utilizare a teritoriului cu scopul de conservare a habitatelor și speciilor protejate. În cazul ariei protejate analizate, suprafața redusă și morfologia fac aproape inaccesibil teritoriul în cea mai mare parte, cu excepția unei fîșii de 50 – 200 m de-a lungul drumului forestier, singurul vector de antropizare a zonei.

Restricțiile de accesibilitate fac deci ca impactul antropic în aria protejată să fie foarte redus, astfel încât nu se impune instituirea de zone de restricții pentru activitățile umane.

2.1.4

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl NATURA 2000 ROSCI0032 se suprapune parțial peste Rezervația Naturală Cheile Rudăriei.

Tabel nr. 6

Suprapunere cu alte arii naturale protejate

Număr

Denumire

Suprafață

totală

/

suprafață

de

suprapunere

1.

ROSCI0032 Cheile Rudăriei

290 ha / 279,3 ha

2.

Rezervația naturală 2303Cheile Rudăriei

298,7 ha / 279,3 ha

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1

Geologie

Geologia arealului studiat nu poate fi înțeleasă decât în contextul analizei în ansamblu a transformărilor structurale, petrografice și tectonice suferite Munții Banatului și mai exact de Munții Almăjului pe teritoriul cărora se integrează.

Evoluția geologică a acestui ansamblu a avut loc în strânsă legătură cu tectonica plăcilor și microplăcilor implicate aici care au condiționat formarea Autohtonului Danubian și a Pânzei Getice, unități geostructurale și tectonice în care se include tot spațiul geografic al Munților Banatului.

Atât din studiul hărții geologice cu scara 1:200.000, a hărților topografice cu scara 1:25.000, dar și în teren, se remarcă “discontinuitatea” tectonică Linia Rudăriei, numită și “accident” tectonic ce apare înspre Nord-Vest la contactul dintre formațiunile cristaline ale domeniului Danubian ce întră în componența Munților Almăj și formațiunile cristaline și sedimentare ale Pânzei Getice ce formează fundamentul Depresiunii Almăj. Acest contact este marcat de o discontinuitate geologică manifestată în relief printr-un abrupt al Munților Almăjului spre Depresiunea Bozovici de 300-400 metrii diferență de nivel. Așa cum se va vedea ulterior, în partea de analiză morfografică și morfometrică, acest fapt a avut un rol determinant în formarea sectorului de chei al văii Rudăria și în morfologia reliefului rezervației naturale pe ansamblu.

Șisturile cristaline care alcătuiesc partea de Nord-Vest a Munților Almăjului, unde se include și arealulul ariei protejate a Cheilor Rudăriei, aparțin Domeniului Danubian și sunt compuse în principal din șisturi cristaline prehercinice. Șisturile cristaline s-au format în diverse cicluri geotectonice dar nu întotdeauna și nu peste tot pot fi stabilite aceste cicluri. În cadrul Domeniului Danubian șisturile cristaline prehercinice au cea mai largă răspândire și aparțin la două grupe: grupa șisturilor cristaline mezometamorfice și grupa șisturilor cristaline epimetamorfice. Substratul arealului studiat este compus doar din cele care aparțin primei grupe și anume a șisturilor cristaline mezometamorfice. Formațiunile Autohtonului Danubian din zona Rudăria aparțin așa numitei zone de Ielova care este compusă aici din paragnaise micacee și șisturi micacee la care se adaugă gnaisele amfibolice și șisturile amfibolice.

Rolul contactului de pe linia tectonică a Rudăriei a fost deosebit implicând transformarea directă, prin metamorfism dinamic, și indirectă, prin metamorfism de contact, a rocilor cuprinse de aici. Șisturile cristaline din apropierea contactului cu linia tectonice au suferit în ansamblu un metamorfism retrogdad. Acesta este un proces metamorfic prin care șisturile cristaline se adaptează unor condiții de metamorfism mai puțin intens decât cel care a determinat formarea lor iar aceste condiții s-au realizat atunci când fruntea domeniului Danubian a intrat în contact cu formațiunile cristaline ale Pânzei Getice. Așadar avem de-a face aici cu un metamorfism dinamic, cauzat de stress intern localizat în roci). În urma comprimărilor și a stresului intern foarte puternic dezvoltat în roci acestea s-au transformat; în arealul cheilor Rudăriei, pe versantul drept apar serpentinitele care provin din transformarea amfibolitelor în cadrul metamorfismului dinamic.Amploarea și intensitatea comprimărilor poate fi observată în multe deschideri în versanți practicate de-a lungul cheilor atunci când a fost executate lucrări pentru modernizarea șoselei. Se poate observa intensitatea deosebită a comprimărilor și stresului la care au fost supuse rocile cristaline.

Mai mult, comprimările dintre cele două unități geotectonice și geostructurale au determinat aici apariția unei rețele de fracturi și fisuri care au afectat formațiunile cristaline pe mari adâncimi. Aceste fracturi au permis migrarea magmei din adânc spre suprafață. Pe altele au fost injectate filoane de cuarț și pegmantite feldspatice. Contactul dintre magma și rocile cristaline a determinat transformări ale acestora din urmă prin fenomenul de metamorfism de contact având ca rezultat formarea migmatitelor metablastice. Migmatitele metablastice au fost puse în evidență pe versantul drept al cheilor Rudăriei, pe o fâșie orientată Nord Est-Sud Vest localizată sub vârful Rudina Mare.

Formarea rețelei de văi din Munții Alamăjului și implicit și valea ce a dat naștere Cheilor Rudăriei este de vârstă relativ nouă, dar ordonarea în configurația actuală s-a făcut printr-o evoluție îndelungată. Studiile au pus în evidență câteva etape de evoluție importante. În timpul formării suprafeței de nivelare superioare, exista o rețea veche care a suferit modificări importante provocate de

fazele tectonice de mai tarziu. Cele mai multe sectoare de văi s-au conturat în timpul perfectării celei de-a doua suprafețe de nivelare, numită în Munții Almăjului platforma Cârja. Ca urmare a scufundărilor din Depresiunea Bozovici din apropiere, cea ce a creat pentru spațiul montan un potențial de eroziune, râurile au început să sculpteze puternic în șisturile cristaline în tendința de a se racorda la altitudinea noului nivel de bază al depresiunii. Eroziunea intensă a continuat în toată perioada ce a urmat creionând încet aspectul cheilor.

Cea mai importantă etapă în evoluția văilor și în modelarea cheilor s-a petrecut la finele Pliocenului și începutul Cuaternarului, în Villafranchian, când pe fondul unui climat de tip mediteranean are loc debutul fazei orogenetice valahe care a produs cele mai mari ridicări tectonice în Carpați. Chiar daca aici nu au fost înregistrate valori ale ridicărilor de 1000 m, cum s-a întâmplat în Meridionali, mișcările pe vertical de câtva sute de metrii au fost suficiente pentru activarea faliei Linia Rudăriei, mărirea distanței pe vertical între spațiul montan și depresiunea din apropiere și ca urmare pentru creerea unui nou potențial de eroziune al râurilor. Eroziunea deosebit de agresivă a ultimilor două milioane de ani a creat aspectul geomorfologic actual al văii cheilor Rudăriei.

Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 1.

2.2.2

Geomorfologie

Analiza aspectelor morfografice și morfologice reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru înțelegerea modului de formare și al evoluției peisajului actual al cheilor.

Privit în ansamblu relieful părții nord-vestice a Munților Almăj este puternic influențat de prezența accidentului tectonic Linia Rudăriei ce determină apariția la contactul cu depreziunea Bozovici a unor versanți destul de înclinați care domină depresiunea cu câteva sute de metrii diferență altimetrică.

Datorită acestei falii, morfologia bazinului hidrografic al văii Rudăria se modifică dinspre amonte spre aval. Dacă în partea superioară a bazinului indicatorii geomorfologici - hipsometria, energia reliefului, pantele versanților - au valori mai reduse pe măsura trecerii spre aval, în sectorul de chei, valorile cresc mult. Dacă în mod obișnuit în cadrul bazinelor hidrograficesectoarele din amonte sunt sectoarele cele mai dinamice în timp ce în aval spre zona de debușare a văilor dinamica aproape se stinge în cazul văii Rudăria din punct de vedere al proceselor geomorfologice sectorul de chei este în momentul de față cel mai dinamic sector al întregului bazin hidrografic depășind mult ca intensitate dinamica sectorului superior. Acest fapt se datorează aceleiași prezențe a liniei tectonice care induce potențialul ridicat de eroziune al râului aici la gura de debușare a văii înspre depresiune.

Dinamica văii influențează puternic dinamica versanților. În sectorul cheilor apar numeroase abrupturi structurale și petrografice naturale de menționat fiind cele de sub Fața Guniștei. Eroziunea determinată de apa din precipitații, eroziunea eoliană și procesele periglaciare au sculptat pe versanți forme de tipul stâlpilor, vâlcele scurte cu pantă mare și caracter torențial al scurgerii, cum ar fi sectorul de confluență a văii principale cu afluentul de dreapta înainte de localitatea Eftimie Murgu, precum și forme pitorești cu aspect antropomorfic cum sunt stâncile Adam și Eva.

Morfografic versanții văii în sectorul cheilor urmează același șablon; la partea superioară sunt mai slab înclinați deoarece interfluviile superioare ce mărginesc valea aparțin suprafeței de nivelare a Almăjului. Gradat, pe măsură ce se coboară spre cursul văii înclinarea versanților crește tot mai mult deoarece aceste suprafețe sunt supuse direct acțiunii cursului de apă. Putem distinge astfel în cazul versanților două părți cu o dinamică și intensitate a proceselor diferite: partea superioară care începe de la circa600 m și continuă până pe cele mai înalte culmi, are o intesitate mai redusă a proceselor geomorfologice și partea inferioară, sub 600 m, până în axul văii cu cea mai mare dinamică și intesitate a proceselor geomorfologice. Procesele periglaciare produc cantități importante de gelifracte care fie acoperă parțial versanții fie se acumulează la baza acestora sub forma trenelor de grohotiș. Gravitațional, multe dintre aceste fragmente de rocă, cu dimensiuni foarte variate – de la câțiva cm diamentru până la blocuri de 1-2 m, ajung în albia văii formând depozitele din albie.

În urma analizei hărții hipsometrice se constată prezența unor trepte de relief ce se încadrează între 334,4 m în zona de debușare a văii spre localitatea Eftimie Murgu și 898 m în extremitatea estică a arealului în Dealul Prislop. Analiza distribuția fâșiilor altimetrice arată o echilibrare din punct de vedere al extinderii în suprafață a acestor fâșii. Treapta albiei cursului de apă se dispune între altitudinea cea mai redusă 334,4 m. și 410 m. în acest ecart altimetric fiind cuprinsă suprafața albiei minore și, acolo unde apare și a albiei majore pe sectoare foarte restrânse. Următorul ecart este reprezentat de treaptă formelor de contact morfohidrodinamic acumulate la baza versanților și care se dispun între 410 și 430 m. Evidențiată sub forma unor umeri de vale apare treapa de 400-450 m altitudine corespunzătoare suprafeței de modelare numită în Munții Almăjului platforma Carașului. Resturile din această suprafață păstrate sub forma umerilor de vale apar în sectorul cheilor pe versantul drept, pe interfluviile de sub Fața Guniștii și pe interfluviile de pe versantul stang localizate aproximativ în același areal ca și cele de pe versantul drept. Cea mai extinsă treaptă altimetrică, între 550-800 m, corespunzătoare cu suprafața de nivelare Cârja se prezintă aici puternic fragmentată datorită eroziunii astfel că în afara unor interfluvii restrânse situate atât pe dreapta cât și pe stânga văii treapta este integrate versanților. Ultimul ecart altimetric cuprins între 800-1000 m corespunzător primei suprafețe de nivelare ocupă cele mai restrânse suprafețe comparative cu celelalte trepte fiind localizată doar pe

dreapta văii, pe interfluviul cuprins între vârful Rudina Mare și Dealul Prislop. Restrângerea acesteia se explică prin intensitatea eroziunii și dinamica deosebită pe care a avut-o valea în sectorul cheilor ceea ce a determinea o reducere în suprafață accentuate a interfluviilor unde apărea suprafața nivelată.

Se poate concluziona că treptele de relief se desfășoară în patru planuri: primul plan cel al albiei minore, apoi planul suprafețelor de contact morfohidrodinamic, urmează apoi planul versanților unde se localizează cele mai intense procese dinamice și în final planul suprafețelor de nivelare cu o funcționalitate și dinamică specific suprafețelor slab înclinate.

Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 3.

Un al doilea indicator geomorfologic cantitativ important este

energia reliefului,

care prezintă diferențele altimetrice pe verticală, rezultat al ratelor de adâncire a râului în timp. Cele mai mari valori îNumăregistrate, așa cum era de așteptat, se află de-a lungul axului văii Rudăriei; valorile absolute ale energiei reliefului sunt de 325 m, iar cele relative de cca 160-170 m fapt care susține dinamica accentuată a versanților în acest areal. Valori absolute mai reduse, în jurul a 250 m se îNumăregistrează spre extremitățile arealului studiat atât pe partea dreaptă și cât și pe stânga văii, acolo unde versanții intră în arealul suprafeței nivelate înalte și își reduc înclinarea.

Unul dintre indicatorii care reflectă cel mai bine intensitatea și dinamica proceselor geomorfologice îl reprezintă panta.

Din analiza hărții înclinării versanților se observă o distribuția a valorilor unghiurilor de pantă în corelație cu ceilalți indicatori geomorfologici; astfel cele mai mari valori se îNumăregistrează în partea inferioară a versanților, parte a cărui dinamică este în legatură aproape directă cu dinamica albiei. În partea inferioară a versantului drept pe ecartul altitudinal de 400-450 m, sunt cele mai mari valori ce depășesc 50 grade, fiind vorba de suprafețele abrupte create în urma adâncirii albiei. Valori între 35-50 grade pe versantul drept apar cu o frecvență mare pe fâșiile de versanți situate în intervalul altimetric 500-700 m, iar pe versantul stâng ocupă cu precădere intervalul altimetric 400-600 m. Comparativ cu versantul drept decalarea de pe versantul stâng apare ca urmare a înclinării generale mai reduse a întregii suprafețe de versant. Valorile de 35-15 grade apar cu o frecvența mai mare în treimea superioară a versanților acolo unde unghiurile de înclinare se reduc deoarece acestea fac tranziția spre suprafețele interfluviale suborizontale.Interfluviile superioare, resturi ale suprafețelor de nivelare au valori reduse, între 15-5 grade, pe anumite areale chiar <5 grade. Cele mai coborâte valori ale înclinării se găsesc în albia Pârâului Rudăria, albia minoră plasându-se în totalitate în intervalul 0,2-5 grade. Ca o remarcă, dacă pentru toate celelalte sectoare de versanți înclinarea determină și controlează dinamica și intensitatea proceselor geomorfologice, în albia văii dinamica este impusă de acțiunea fluviatilă

asigurând astfel o intensitate și o dinamică acentuată a proceselor chiar în contextul unor valori reduse ale pantelor.

Harta pantelor este prezentată în Anexa nr. 4.

Un alt indicator morfometric important în analiza calitativă a reliefului este expoziția versanților. Cu toate că este un indicator pur calitativ efectele expoziției au o importanță deosebită în declanșarea și întreținerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea și dinamica acestora. În plus dictează direct și/sau indirect alte elemente din mediu: tipurile de vegetație, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol, și altele asemenea.

Categoriile de expoziției țin cont de cantitatea de radiație solară care ajunge la suprafața versanților fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanților raportată la punctele cardinal; se disting: versanții însoriți, semiînsoriți , semiumbriți și umbriți.

Analizând tipologia expoziție versanților pe teritoriul sitului, s-au constat următoarele:



la modul general există o “simetrie inversă” între expoziția versanților de pe dreapta văii și cei de pe stânga.Putem vorbi chiar de dispunere în oglindă dar în sens invers între cele două părți ale văii. Sectoarele de versant de pe dreapta văii se încadrează în proporție de 90% în categoriile de însoriți și semiînsoriți având orientare sudică, sud-vestică, estică și vestică în timp ce o proporție redusă din suprafață circa 10% au o orientare nordică, nord-estică și nord-vestică. În ceea ce privește doar versanții însoriți și semiînsoriți, pe dreapta văii aceștia ocupă o pondere relativ echilibrată în suprafață totuși cu o ușoară dominanță a versanților însoriți; raportul este de circa 55% versanți însoriți și 45% versanți semiînsoriți;



pe stânga văii, în schimb, versanții umbriți și semiumbriți ocupă cca 90% din suprafață în timp ce versanții semiînsoriți ocupă cca 9% air cei însoriți doar 1%. O analiză doar a versanților umbriți și semiumbriți arată un raport echilibrat între cele două categorii de circa 50% la 50%;



ca urmare versanții de pe dreapta cheilor au o dinamică mai accentuată a proceselor geomorfologice fapt ce se observă în teren;



influența în cadrul vegetației se remarcă în teren prin predominanța speciilor termofile, liliac sălbatic, mojdrean, cer, păiuș de livadă, pe partea dreaptă, în timp ce pe stânga văii apar speciile mai puțin pretențioase față de căldură, cum sunt fagul, alunul, carpenul, și altele asemenea.

Harta expoziției versanților este prezentată în Anexa nr. 5.

2.2.3

Hidrologie

Din punct de vedere hidrologic, situl este drenat de pârâul Rudărica, afluent al Nerei. Cele două izvoare ale pârâului, Rudărica Mare și Rudărica Mică, izvorăsc din Munții Sfinecei. Acestea se unesc în apropiere de Alânga Mare și formează pârâul Rudărica ce străbate Valea Rudăriei și intră în localitatea care nu până nu demult avea același nume. Pârâul este descris de debite minime de peste 1 mc/s, afluenții sunt temporari, formați în versanții stâncoși, în perioadele cu precipitații abundente.

2.2.4

Clima

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Eftimie Murgu este caracterizat de un climat continental, cu vădite influențe mediteraneene. Temperatura medie anuală este de 9

 C, cu maxima absolută de 39

 C, iar minima absolută de –21,5

 C, la stația meteorologică Bozovici. Prima zi de îngheț este situată în jurul datei de 1 octombrie, iar ultima, aproape de 1 mai.

Sumele anuale ale precipitațiilor căzute pe raza comunei Eftimie-Murgu ajung la valoarea de 700 - 750 mm, aceasta datorită în mare măsură frecvenței mari a maselor de aer umed de origine ciclonală. În semestrul cald, între 1 aprilie și 30 septembrie, cad în medie 450 mm de apă, ce reprezintă 65% din cantitatea anuală de precipitații. În semestrul rece cad restul de 300 - 350 mm, ca urmare a predominării regimului anticiclonic. Din prezentarea acestor valori, rezultă că precipitațiile au un caracter continental.

Cât privește mișcarea maselor de aer, sunt cunoscute patru vânturi locale:



Sebeșanul - vechiul nume al Caransebeșului, vânt rece dinspre Nord-Vest;



Bârzâșteanul - bate dinspre Berzasca;



Boarea - vânt secetos bate dinspre vest;



Vântul Mare - bate dinspre Est, iarna aduce zăpadă.

2.2.5

Soluri

Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiționarea factorilor din mediul natural.

În Munții Almăjului, varietatea petrografică deosebită, climatul cu influențe submediteraneene, o anumită expoziție a versanților și tipuri distincte de vegetație a generat creearea unor tipuri de soluri aparținând la mai multe clase.

Din analiza hărții solurilor 1:200.000, foaia Orșova, 1988, rezultă că în arealul Munților Almăj se observă o mare varietate de soluri împărțite în clase, tipuri și subtipuri.

Cambisolurile. Din această clasă în arealul rezervației naturale au fost identificate solurile brune acide tipice și un subtip al acestora, solurile brune acide litice.

Solurile brune acide tipice și solurile brune acide litice s-au format pe rocile acide de aici sau pe materiale rezultate din meteorizarea acestora. Chiar dacă sunt acoperite cu o vegetație ierboasă, apar frecvent pâlcuri sau masive de păduri de fag cu conifere. Caracteristicile edafice ale solurilor brune acide sunt condiționate de volumul lor edafic util redus, datorită poziționării superficiale a rocii dure în jur de 20-50 cm.

În arealele mai coborâte, se extind solurile brune acide tipice. În aceleași zone contactul litic superficial a reprezentat caracter de diagnoză pentru solurile brune acide litice. Aceste soluri sunt situate sub făgete pure sau în amestec cu rășinoase, cu activitate biologică relativ intensă cu formare de humus și argilizare activă.

Luvisolurile. Solurile din această clasă ce apar în rezervația naturală sunt soluri brune luvice tipice. Soluri brune luvice tipice sunt specifice arealelor cu umiditate și evapotranspirație echilibrate, materiale parentale moderat acide și o vegetație de foioase. Evoluează din regosoluri sau din cambisoluri, deci aici poate avea ca material parental ambele situații. Factorul principal care determină formarea orizonturilor îl reprezintă apa meteorică. Într-un mediu acid așa cum se întâmplă aici are loc o permanentă alterare și o distrucție parțială a materialului, cu formarea de minerale silicatice secundare

- argile.

Harta solurilor este prezentată în Anexa nr. 6.

2.3.

Mediul biotic

2.3.1

Ecosisteme

Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat în accepțiunea lui din Directiva 92/43/CEE. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii, constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoză, într-un mediu abiotic relativ unitar, biotop. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate.

Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/CEE ca: “areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale” și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.

Tabel nr. 7

Ecosisteme în ROSCI0032 Cheile Rudăriei

nr. crt.

Categorii de ecosisteme

1.

Ape curgătoare

2.

Tufărișuri și lande temperate

3.

Tufărișuri temperate și submediteraneene

4.

Pajiști naturale

5.

Versanți stâncoși cu vegetație casmofitică

6.

Alte habitate stâncoase

7.

Păduri temperate europene

2.3.2

Habitatele și speciile de plante de interes comunitar

Vegetația Cheilor Rudăriei prezintă un caracter submediteranean, cu numeroase specii termofile și asociații vegetale asemănătoare celor din Serbia și Bulgaria. Substratul acestora este alcătuit în general din roci calcaroase, însă în zona studiată domină șisturile cristaline. Vegetația se distribuie etajat iar unele categorii de habitate se pot observa cu ușurință: pădurea de luncă din apropierea râului Rudărica, tufărișurile termofilede peversanții stâncoși, pădurile mai mult sau mai puțin compacte, edificate de fag, carpen, tei, mojdrean, liliac, arțari, și pajiștile de pe culmi, folosite pentru pășunatul oilor.

Conform Formularului Standard al ROSCI0032 Cheile Rudăriei, în această arie naturală există 4 tipuri de habitate protejate:



6110* - Pajiști rupicole calcifile sau bazifile din

Alysso-Sedion albi;



8210- Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație casmofitică;



9180* - Păduri de

Tilio-Acerion

pe versanți, grohotișuri și ravene;



91K0- Păduri ilirice de

Fagus sylvatica .

Dintre speciile de plante, Formularul Standard al ROSCI 0032 Cheile Rudăriei cuprinde:



4066 -

Asplenium adulterinum

În urma studiilor de inventariere și cartare efectuate în procesul de elaborare a planului de management, corelate cu studiul geologic, rezultă că 3 dintre cele 4 habitate din Formularul Standard nu există sau au fost identificate eronat în această arie protejată:

-

6110* și 8210 sunt habitate caracteristice substraturilor calcaroase, însă majoritatea suprafețelor analizate sunt de natură silicioasă, astfel încât s-a constatat prezența habitatelor echivalente, 8220 și 8230, caracteristice substraturilor silicioase.

-

habitatul 91K0 nu există în aria protejată, chiar dacă este prezent în areale vecine, cu substrat calcaros; a fost identificat în teren însă habitatul 9110 – Păduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum , caracteristic pentru soluri mai acide, cu covor vegetal sărac în specii erbacee.

Pe de altă parte, au mai fost identificate alte 7 habitate Natura 2000, majoritatea reprezentative pentru această arie protejată. Prin urmare, numărul habitatelor inventariate și cartate este de 8:



9180* - Păduri de

Tilio-Acerion

pe versanți, grohotișuri și ravene. Habitatul se întâlnește pe versanți în general abrupți, cu expoziții variabile, dar preponderent sudice, cu grohotiș mobil sau rocă la suprafață. Pantele sunt greu accesibile. Acoperirea vegetației variază mult, de la 30% la 80-90%. Compoziția floristică este foarte variabilă, corelată cu particularitățile stațiunilor. Frecvent apar specii xero-termofile, submediteraneene, atât în stratul arborilor și arbuștilor -

Acer tataricum, Viburnum opulus, Rhamnus cathartica, Quercus cerris

-, cât și în cel erbaceu. Stratul arbuștilor este bine dezvoltat, cu

Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus . Stratul erbaceu cuprinde și numeroase specii caracteristice habitatelor învecinate. Datorită plantației existente, pinul invadează și porțiuni din acest tip de habitat. Suprafața ocupată de habitat este de circa 100 ha.



40A0* - Tufărișuri subcontinentale peripanonice. Habitatul se întâlnește pe versanții stâncoși care delimitează valea râului Rudărica, de la marginea drumului forestier până spre culmi, uneori în dispoziție mozaicată cu alte tipuri de habitate: 8210, 6110. Suprafața habitatului la nivelul ariei protejate este de circa 28 ha.



6190 - Pajiști panonice de stâncării ( Stipo-Festucetalia pallentis ). Acest tip de habitat găsește condiții optime pe soluri cu substrat calcaros. În Cheile Rudăriei, habitatul este slab reprezentat, ca suprafață și ca alcătuire floristică. Pajiștile sunt situate la limita ariei protejate, sunt pășunate și afectate de poteci pietonale, chiar dacă drumul de acces auto este în afara limitelor. Pantele sunt variabile, însorite, xerice. Habitatul se găsește pe platoul care continuă zona de stâncărie, în mozaic cu alte tipuri de habitate, respectiv 6110*, 40A0*. Suprafața habitatului în aria protejată este de 12 ha.



8220 - Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Habitatul este răspândit pe suprafețe relativ reduse, pe cheile râului Rudărica, pe versanți stâncoși cu pante mai mult sau mai puțin abrupte, cu un grad variabil al acoperirii cu vegetație. Frecvent este intercalat printre alte tipuri de habitate, inclusiv tufărișuri, 40A0*. Este asociat cu habitatul 8230 – stâncării silicatice cu vegetație pionieră. Suprafața habitatului în aria protejată este redusă, de circa 3 ha.



8230 - Stâncării silicatice cu vegetație pionieră din

Sedo-Sclerantion

sau

Sedo albi – Veronicion dillenii.

Habitatul se întâlnește pe suprafețe reduse, pe stâncării mai puțin abrupte: punctiform pe versanții care delimitează valea râului Rudărica și pe coama vestică a ariei protejate, intercalat cu habitatele 40A0*, 8220 și 6190. Suprafața habitatului în aria protejată este redusă, de circa 1 ha.



9110 - Păduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum.

Habitatul ocupă toată partea sud-vestică a ariei protejate, pe expoziții predominant nordice.Acesta este principalul corp de pădure care aparține la 9110, deși fragmente mai mult sau mai puțin reprezentative se întâlnesc și printre alte tipuri de habitate. Suprafața ocupată de habitat la nivelul ariei protejate este de circa 90 ha.



91E0* - Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior . Habitatul se întâlnește de- a lungul râului Rudărica, având aninul negru ca specie dominantă. La ieșirea din chei, spre sat, devin dominante speciile de salcie. Suprafața ocupată de habitat în sit este de circa 12 ha;



91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun. Habitatul este răspândit pe pante sudice, xerofile, pe substrat frecvent cu rocă sau grohotiș la suprafață, în estul ariei protejate, la altitudini mai scăzute. Suprafața habitatului în sit este de circa 64 ha.

Harta distribuției habitatelor de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 7.

Specia de feriguță,

Asplenium adulterinum , nu a fost identificată în teren. Datorită asemănării cu

Asplenium trichomanes , este posibil ca aceasta să fi fost citată greșit în literatură. Pe de altă parte, câteva dintre speciile observate în arie în ultimii 10 ani, nu au mai fost identificate în această perioadă. Întreg arealul este supus unui fenomen de aridizare, datorită modificărilor climatice.

2.3.3

Fauna de interes conservativ

2.3.3.1

Nevertebrate

În aria protejată ROSCI0032 Cheile Rudăriei, conform Formularului Standard Natura 2000, ar fi prezente următoarele specii de nevertebrate:



Cerambyx cerdo

- croitorul mare al stejarului;



Austropotamobius torrentium

- racul de ponoare; Studiile efectuate au relevat o prezență certă în sit a speciei

Austropotamobius torrentium,

identificată atât în jumătatea superioară din sit a râului Rudăria, cât și în torentul situat la limita nord-estică a sitului. Specia este prezentă prin efective reduse, numărul maxim de exemplare capturate fiind de două/capcană. Densitatea redusă a speciei se datorează morfologiei faciesului râului Rudăria, turbidității ridicate, nivelului scăzut de oxigen în apă vara, temperaturii ridicate a apei râului și nu în ultimul rând cauzelor antropice. Din informațiile culese de la localnici specia nu a prezentat efective însemnate în sit nici în trecut, prezența sa fiind cunoscută de către localnici doar în torentul de la limita sitului. Analizând locurile de captură, specia a fost identificată în porțiuni de râu cu maluri verticale umbrite.

Cât privește specia

Cerambyx cerdo,

aceasta nu a fost identificată în sit, însă prezența sa este posibilă în sit dat fiind faptul că habitatul caracteristic speciei este prezent în sit. Pentru identificarea speciei s-au făcut observații directe și au fost amplasate capcane aeriene cu sucuri dulci. Dată fiind menționarea sa pe formularul standard și prezența habitatului caracteristic propunem menționarea sa în sit ca prezență posibilă.

Analiza a relevat și prezența altor specii prezente în sit și nemenționate în formularul standard.

Tabel nr. 8

Alte specii de nevertebrate identificate

nr. crt.

Cod. Natura 2000

Denumire științifică

Denumire populară

Directiva Habitate (92/43/CEE)

Convenția Berna

IUCN

Europe

II

IV

V

II

III

Red List

1

1086

Cucujus cinnaberinus

Gândac de scoarță roșu

x

x

X

NT

2

4039

Nymphalis vaualbum

Fluture țestos

x

x

LC

3

1089

Morimus funereus

Croitor cenușiu, croitor de piatră

x

x

VU

4

1078

Callimorpha quadripunctaria

Fluture vărgat, fluturele tigru de Jersey

x

-

5

4046

Cordulegaster heros

Calul dracului

x

x

NT

6

4014

Carabus variolosus

Carab

x

x

-

Harta distribuției speciilor de nevertebrate de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 8.

2.3.3.2

Ihtiofaună

Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei integrează o singură specie din „tabloul” ihtiofaunistic și anume

Barbus meridionalis -

mreana vânătă/moioagă.

Interogarea științifică a sitului a permis inventarierea a 3 specii noi de organisme acvatice care la această oră beneficiază de statut de protecție la nivel național și comunitar. În acest context propunem ca

speciile

identificate/inventariate

Eudontomyzon

danfordi ,

Cottus

gobio ,

respectiv

Gobio albipinnatus vladykovi

să fie integrate Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei.

Barbus meridionalis -

moioagă .

Populația de

Barbus meridionalis

este bine reprezentată la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere și iernare. Această specie populează tot sectorul de ecosistem acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafața habitatului

speciei în aria naturală protejată este de 2-3 ha. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 5.000-10.000 de indivizi, iar tendința actuală a mărimii populației este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioadele de reproducere - mai-august, respectiv perioada de predezvoltare - iunie-septembrie.

Eudontomyzon danfordi -

chișcar. Populația de

Eudontomyzon danfordi

este prezentă la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere și iernare. Specia populează sectorul inferior al ecosistemului acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată este de 0,5-1 ha. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 500-1.000 de indivizi, iar tendința actuală a mărimii populației este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, aprilie-august, respectiv perioada de predezvoltare, mai-septembrie.

Cottus gobio -

zglăvoc. Populația de zglăvoc este bine reprezentată la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere și iernare. Specia populează tot sectorul de ecosistem acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată este de 1,5-2 ha. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 1.000-5.000 de indivizi, iar tendința actuală a mărimii populației este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, mai-august, respectiv perioada de predezvoltare, iunie-septembrie.

Gobio albipinnatus vladykovi –

porcușorul de șes. Populația de porcușor de șes este prezentă în vecinătatea Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere și iernare. Mărimea populației speciei este/a fost estimată la 50.000-1.000.000 de indivizi, iar tendința actuală a mărimii populației este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, mai-iunie, perioada de predezvoltare, iunie-iulie, respectiv perioada de migrare în gropile de iernare, octombrie-noiembrie.

Harta distribuției speciilor de pești de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 9.

2.3.3.3

Amfibieni și reptile

În aria protejată ROSCI0032 Cheile Rudăriei, conform Formularului Standard Natura 2000, sunt prezente următoarele specii de amfibieni și reptile de interes comunitar:



Testudo hermanni

- țestoasa lui Herman, țestoasa de uscat bănățeană. Cercetările efectuate au relevat că specia

Testudo hermanni

este absentă în sit. Nu au fost găsite nici date

bibliografice care să menționeze prezența speciei în sit, absența acesteia fiind confirmată și de către localnici. Mențiunea din formularul standard al sitului ca specie rezidentă este cel mai probabil eronată.

Analiza a relevat și prezența altor specii de interes comunitar prezente în sit și nemenționate în formularul standard.

Tabel nr. 9

Alte specii de amfibieni și reptile prezente în sit

nr. crt.

Cod. Natura 2000

Denumire științifică

Denumire populară

Directiva Habitate 92/43/CEE

Convenția Berna

IUCN

Europe

II

IV

V

II

III

Red List

1

1193

Bombina variegata

Buhai de balta cu burta galbena

x

x

x

LC

nr. 10.

Harta distribuției speciilor de amfiebini și reptile de interes comunitar este prezentată în Anexa

2.3.3.4

Mamifere

Din cele 20 de specii de mamifere terestre identificate la nivelul ROSCI0032 Cheile Rudăriei,

una singură este de interes comunitar și anume

Canis lupus.

Canis lupus

Linnaeus 1758 – lupul. Pe data de 28 martie 2013, în inima sitului, într-o zonă de grohotișuri, a fost filmat un exemplar solitar. De pe filmul de 1 minut exemplarul se observă timp de circa 10 secunde coborând din culme spre valea Rudăriei într-un loc cu grohotișuri, vegetație abundentă și numeroase urme și culcușuri de mistreți și căprior. În urma analizării imaginilor, a masurătorilor efectuate în teren ce au luat în calcul poziția camerei, a potecii și a animalului a reieșit faptul că exemplarul era un adult cu o înălțime la greabăn de circa 65 cm, mult mai mare decât a vulpii, circa 35-40 cm la greabăn, sau a șacalului, 35-45 cm la grebăn. În ceea ce privește statutul speciei în sit, studiile ulterioare cu ajutorul camerelor automate nu au mai surprins acel exemplar sau altele ceea ce poate însemna că specimenul era doar în trecere prin zonă. Totuși prezența speciei

Canis lupus

în sit, chiar și temporară, reafirmă valoarea conservativă ridicată a acestuia și calitatea deosebită a habitatelor protejate de aici.

Harta distribuției speciilor de mamifere de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 11.

2.4.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1

Comunitățile locale și factorii interesați

Factorii interesați

Tabel nr. 10

Factorul interesat și principalele sale caracteristici

Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme

Capacitatea și motivația de a face schimbări

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Guvern și entități subordonate acestuia

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar

si

internațional

Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate

Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate

Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști

Promovarea posibilitatilor de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Responsabilă pentru conservarea biodiversității

Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizeaza implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activitatilor specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

Autorități locale și entități subordonate

Consiliul Județean Caraș Severin,

Primăria Eftimie Murgu

Crearea infrastructurii - de transport, turisitică - poate afecta starea de conservare a habitatelor și speciilor protejate

Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție

Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin

Responsabile pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinatatea acestora.

Responsabile pentru conservarea biodiversității

Informarea comunităților locale asupra statului de protecție

Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

Garda Națională de Mediu Caraș Severin

Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management.

Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii

Constată faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul protectiei mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului

Direcția Silvică Bihor / Garda Forestieră Caraș Severin / Ocolul Silvic Bozovici

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea raționala a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilitățiilor de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Direcția Agricolă

Posibila impunere a unor restrictii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resureslor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Instituții academice

Universitatea

Eftimie

Murgu

Activitatea de cercetare

practică în domeniul

Aceste instituții dețin

specialiști valoroși în

Specialiștii acestor instituții

dețin un rol determinant în

Reșița, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, USAMVBT

Timișoara

conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implica și practică în astfel de zone

domeniul protecției mediului,

direct

interesați

de

promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate

realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate

Organizații non-guvernamentale

Protecția mediului

Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor non-guvernamentale care activeaza în domeniul protecției mediului

Sunt principalele organizații implicate pana în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate prin preluarea în custodie dar, planurile de management întocmite până în prezent au deficiențe majore astfel că nu au fost aprobate de către instituțiile abilitate în acest sens

Sunt potențiali parteneri ai custodelui

în

implementarea unor măsuri din planul de management

Dezvoltare umană, cultură și drepturi

Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție

Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate

Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor natural

Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Reteaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resureslor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Sectorul privat

Asociații ale fermierilor

Posibilă

impunere

a

unor restricții de exploatare pe terenuri

Utilizarea eficientă a

resurselor naturale și tendința europeană de

Promovarea posibilităților de

utilizare

durabilă

a

agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

promovare a produselor ecologice

resurselor naturale și a mărcilor locale

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale

Proprietari

și

utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Camera de comerț, Grupuri din sectorul de industrie, Afaceri individuale și antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea industrială din anumite sectoare de activitate

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale

2.4.2

Utilizarea terenurilor

Tabel nr. 11

Utilizarea terenurilor

Număr

Mod de utilizare

%

Ha

1.

Pădure

93

269,7

2.

Drumuri forestiere

1

2,9

3.

Cursuri de apă

0,13

0,4

4.

Construcții - bazine de apă,

construcții mori

0,34

1

5.

Pășuni și pășuni împădurite

5,53

16

2.4.3

Situația juridică a terenurilor

Cât privește statutul juridic al terenului, acesta este în proprietatea statului român, 94% din teritoriu fiind administrat de RNP Romsilva – OS Bozovici, UP V Rudăria, unitățile de amenajare 1-3, 144, 145, 152 și 154, respectiv 6% de către Primăria Eftimie Murgu, respectiv pășunile și pășunile împădurite.

2.4.5 Infrastructură și construcții

Teritoriul rezervației este relativ izolat. Singurele elemente de infrastructură sunt:



Drumul forestier, asfaltat, care străbate rezervația;



Clădirile morilor, situate pe cursul râului Rudărica;



Rezervoarele de apă potabilă ce deservesc localitatea.

2.4.6 Informații socio-economice. Patrimoniu cultural

Locuind într-o regiune izolată, formată din dealuri și înconjurată de munți, locuitorii Almăjului au fost obligați multă vreme să-și asigure traiul printr-o muncă susținută depusă într-un cadru economic patriarhal.

De la începutul secolului și până la ultimul război mondial, în economia Almăjului s-a încercat o oarecare diversificare prin începerea unei industrii forestiere la Poneasca, sau a unor lucrări miniere: aur la Bozovici, cărbuni la Bozovici, Rudăria, Dolboșeț, fier la Rudăria și Gârbovăț.

Preponderentă a rămas tot agricultura cu accent pe zootehnie și pomicultură, industria laptelui și fabricarea țuicii.

Comuna Eftimie-Murgu, cu o populație de 1628 locuitori, are, în linii generale, caracteristicile economice specifice întregii zone. Suprafața totală cuprinsă în perimetru ei cadastral este de 9.902 ha, din care suprafața agricolă este de 4.533 ha., iar suprafața împădurită de 5.104 ha. Funcția dominantă a comunei este cea agricola în sector individual cu profil zootehnic. Potențialul comunei oferă condiții pentru dezvoltarea unităților de producție proprii, a sectorului forestier, a pomiculturii și a turismului.

Pe Valea Rudăriei s-au păstrat în mod miraculos 22 de mori cu ciutură, din cele peste 40 câte ar fi existat, după spusele localnicilor. Așezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în sat și în afara satului, morile valorifică potențialul energetic, relativ modest, al râului Rudaria, datorat unei diferențe de nivel nesemnificative.

Exploatând la maximum avantajele terenului, corectând ingenios aspectele dezavantajoase - prin străpungeri de tunele în stânca dură, prin acumulări în spatele unor baraje din trunchiuri de arbori, prin instalarea morilor pe ambele maluri și realizarea admisiei pe ambele părți ale axului hidraulic vertical al roților de apă, pe partea dreaptă, tradițională, obișnuită, ca și pe partea stângă, netradițională și chiar nerituală, ceea ce le-a dat numele de mori îndărătnice, țăranii din Rudăria au păstrat, generație după generație, un complex mulinologic monumental și pitoresc, ingenios și eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câtorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localității.

Pe fondul transformărilor post revoluționare, mai multe mori au fost abandonate, ruina amenințând întregul sit mulinologic. Pericolul dispariției acestor veritabile monumente de tehnică populară milenară a crescut. Puterea financiară a proprietarilor pentru repararea și întreținerea lor în stare de funcțiune a scăzut aproape de cota zero -

www.astra.museum.com/rudaria. Pentru salvarea morilor a intervenit Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu prin restaurarea lor, permițând acum funcționarea eficientă a majorității acestora.

2.4.4 Impactul antropic în aria naturală protejată

În cadrul ariei protejate Cheile Rudăriei, activitățile antropice sunt de intensitate redusă, datorită în primul rând izolării și accesului dificil. Activitatea umană în zonă este reprezentată de:



Activități forestiere. Pe teritoriul ariei naturale nu se exploatează efectiv masă lemnoasă, activitatea umană în această direcție fiind prezentă prin: lucrări de întreținere a pădurii; tranzit pe drumul forestier existent amenajat de-a lungul pârâului. De asemenea, exploatările forestiere ce au loc amonte de rezervație își pot răsfrânge efectele și asupra teritoriului cu regim de protecție;



Activități agro-pastorale. În aria protejată se desfășoară de fapt activități agropastorale de tranzit, drumul existent fiind utilizat pentru deplasarea turmelor dinspre vatra localității înspre pășunile din amonte, iar teoretic, pot determina impacturi specifice asupra obiectivelor de conservare;



Activități turistice. Spațiul montan analizat dispune de un potențial turistic deosebit, datorită gradului ridicat de naturalitate în asociere cu peisaje umane tradiționale, la care se adaugă moștenirea culturală a unei civilizații autentice.

Exploatarea turistică a potențialului local este susținută de următoarele elemente:



dezvoltarea reliefului de tip defileu;



prezența unor habitate și specii protejate foarte valoroase;



existența unor întinse suprafețe acoperite cu păduri, printre care sunt dispersate enclave ierboase, conferind astfel un caracter reconfortant peisajului;



accesul facil către obiective turistice remarcabile din proximitate: Cheile Rudăriei, Morile de apă, Cheile Nerei, Cascada Bigăr și altele asemenea;



lipsa surselor de poluare industrială, cu excepția siturilor de prelucrare primară a lemnului;



traversarea regiunii de drumul național 57B Oravita-Bozovici-Băile Herculane, care facilitează accesul turiștilor;



desfășurarea unor evenimente de mare amploare cu caracter tradițional: Rugile, Festivalul Liliacului de la Eftmie Murgu;



existența unor obiective cu caracter istoric: Complexul muzeal mulinologic, casa memorială Eftimie Murgu, Casa Memorială Ioan Sârbu.

Aceste premise favorabile nu au favorizat însă dezvoltarea unei circulații turistice intense prin lipsa dotărilor de infrastructură, în principal de cazare și transport, a acțiunilor de promovare și a unui anumit grad de izolare față de centrele urbane majore. În ultima perioadă însă afluxul turistic îNumăregistrează creșteri substanțiale datorită extinderii foarte rapide a unei rețele de spații de cazare, pensiuni agroturistice acreditate prin organizația ANTREC, dar și moteluri și cabane, din păcate nu însă în localitatea Eftimie Murgu, ci în altele limitrofe, ca urmare a promovării unor obiective precum Cascada Bigăr și Cheile Nerei, dar și a complexului mulinologic Rudăria.

Extinderea activităților turistice reprezintă o alternativă viabilă a dezvoltării durabile a arealului, dar acest deziderat este realizabil în condițiile aplicării unui management adecvat care să mențină caracteristicile de mediu ce determină însăși valoarea turistică a acestuia, atât componente fizice și biotice naturale, cât și componente antropice valoroase: construcții, folclor, modele de viață și cultură caracteristice. Amploarea activităților turistice poate atrage după sine două modalități contradictorii de interacțiune cu resursele de mediu: (1) degradarea ireversibilă a fizionomiei și funcționalității environmentale preexistente, limitarea impacturilor putându-se realiza numai prin conștientizarea, cunoașterea și adoptarea unor măsuri preventive; (2) stimularea interesului general pentru acest tip de activități, determinând regresul ocupațiilor anterioare ale populației cu implicații negative asupra calității mediului.

Alături de impacturile preponderent pozitive asupra componentelor naturale ale mediului, derivate din abandonarea vechilor practici, activitățile turistice desfășurate în acest teritoriu determină o serie de impacturi cu un caracter mai pronunțat de specificitate:



impacturi asupra structurilor sociale și asupra comportamentului uman, prin interacțiunea cu populația turistică, pe de o parte și cu specificul „noilor îndeletniciri”, pe de altă parte, înlesnindu-se un contact puternic cu civilizația urbană; aceasta atrage după sine un nou mod de viață, mai puțin dependent de resurse și tradiții, dar conștient de valoarea acestora;



impacturi asupra demografiei exprimate prin modificări ale migrațiilor populației tinere în special înspre areale mai „ofertante” sub aspect ocupațional și cultural;



impacturi asupra tradițiilor, a căror revigorare este strâns legată de apariția unei „piețe consumatoare”;



impacturi asupra peisajului prin punerea în valoare a resurselor estetice ale acestuia, păstrarea intactă a specificului și mai puțin prin măsuri arhitectonice corective, dar și asezonarea lor cu construcții mai mult sau mai puțin conforme cu specificul local;



impacturi asupra arealelor protejate existente și asupra altora care ar putea primi acest statut, prin orientarea fondurilor generate chiar de vizitarea lor către acțiuni de amenajare și punere în valoare;



impacturi asupra percepției exterioare a arealului, turismul făcând parte din categoria activităților umane înțelese ca fiind „prietenoase” față de starea și calitatea mediului, fiind ușor asociate cu conceptul de dezvoltare durabilă;



impacturi de ordin politico-administrativ, prin schimbarea statutului de zonă defavorizată odată cu reechilibrarea balanței dintre potențialul resurselor și exploatarea lor antropică.

Astfel că se poate concluziona că principalele forme de impact antropic asociate turismului și efectele generate sunt:

Pozitive: un număr mai mare de turiști poate aduce venituri comunităților locale prin diversele servicii de cazare, masă sau alte facilități oferite, dar și custodelui ariei protejate pentru a putea susține în continuare ecoturismul și dezvoltarea durabilă.

Negative:



cantități mari de deșeuri menajere lăsate de turiști, inclusiv în rezervație, ce duc la poluarea solului, apei și la poluarea vizuală;



creșterea necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creșterea cantităților de deșeuri;



circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în zone nepermise cauzează deteriorarea unor habitate și specii fragile;



culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră și faună;



camparea și crearea de vetre de foc în locuri neamenajate;



poluarea aerului, în special în zona cheilor, datorită gazelor de eșapament și a prafului produs de autovehicule care afectează flora și fauna;



circulația turiștilor în zone nepermise, zgomotele produse de aceștia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere;



traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase și afectează flora din aceste zone;



activitatea de cățărare poate fi dăunătoare prin deschiderea de noi zone și noi trasee în zone în care pot afecta habitate și specii prin amenajările realizate și prin utilizarea traseelor peste capacitatea de suport a acestora.

40

Tabel nr. 12

Presiuni actuale

Denumire

Tip

Habitate/specii afectate

Estimarea intensității

presiunii

Descriere

B02- Gestionarea și utilizarea pădurii

Presiune actuală

/ amenințare viitoare

Habitat 40A0*, Habitat 9180*

Medie

Pinul negru din plantația existentă invadează habitatul de tufărișuri,

determinând reducerea suprafeței acestuia și modificarea compoziției floristice.

I01 - Specii invazive non-native

Presiune actuală

/ amenințare viitoare

Habitat 40A0*, Habitat 9180*

Medie

Pinul negru, din plantația existentă, invadează habitatul de tufărișuri, determinând reducerea suprafeței acestuia și modificarea compoziției

floristice.

K02 - Evoluție biocenotică, succesiune

Presiune actuală

/ amenințare viitoare

Habitat 40A0*, Habitat 9180*

Medie

Succesiunea naturală a vegetației și terenul accidentat nu permite ușor intervenții pentru controlul extinderii pinului negru.

A04 – Pășunatul

Presiune actuală

Habitat 6190

Scăzută

Pajiștile sunt situate la limita ariei protejate, sunt pășunate și afectate de poteci pietonale, chiar dacă drumul de acces auto este în afara limitelor. Chiar și în condițiile acestor presiuni, habitatul are perspective bune de conservare în viitor.

D01.01 - Poteci, trasee,

trasee pentru ciclism

Presiune actuală

Habitat 6190

Scăzută

G02.08 - locuri de campare si zone de

parcare pentru rulote

Presiune actuală

Habitat 91E0*

Scăzută

Chiar dacă impactul antropic este evident, el afectează în special zona de campare și nu pune în pericol habitatul propriu-zis.

G01.03.02 - conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate - scăzută

Presiune actuală

Habitat 91E0*,

Canis lupus,

Scăzută

Chiar dacă impactul antropic este evident, el afectează în special zona de campare și nu pune în pericol habitatul propriu-zis.

G01 - Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative G01.03.02 - conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate G05.04 – vandalism H05.01 - gunoiul și deșeurile solide H06.01.01 - poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată

Presiune actuală

Toate speciile de mamifere, habitat 91E0*

Medie

Activitățile umane de diferite tipuri: recreative, petrecerea sfârșitului de săptămână în aer liber, pescuit sportiv, drumeții la picior sau cu mijloace motorizate sau economice: exploatările forestiere din amonte, transportul materialului lemnos și a lucrătorilor, lucrările de întreținere a drumului forestier și a amenajărilor hidro de pe cursul râului Rudăria sunt tot atâtea motive de poluare fonică și perturbare a animalelor sălbatice, care sunt extrem de sensibile în special în perioada de primăvară când de regulă își cresc puii.

Rezultatele perturbărilor multiple - câini liberi, activitate umană zilnică pe valea Rudăriei și pe culmile ce o străjuiesc - împing speciile sălbatice să folosească cele mai inaccesibile și inospitaliere habitate din cadrul sitului. Acest fapt a fost constatat cu ajutorul camerelor automate care au surprins majoritatea speciilor în habitatele

stâncoase și în șibliacuri. Urmele negative ale acestor presiuni s-au

41

observat cel mai bine la căpriori care prezentau răni serioase la

nivelul membrelor.

B01 - plantarea de pădure pe teren deschis

Presiune actuală

Toate habitatele și speciile prezente în sit

Medie

O altă activitate care a dus la pierderea calității habitatelor din cadrul sitului a fost înlocuirea pădurii originare bogate în specii vegetale cu monocultura de pin, habitat sărac în ceea ce privește oferta de hrană conferită speciilor de animale ierbivore sau omnivore. De exemplu este știut faptul că

Sus scrofa ,

Glis glis ,

Muscardinus avellanarius , diverse alte specii de rozătoare depind mult de fructificația stejarilor și a fagilor ale căror fructe sunt vitale în timpul sezonului autumnal. Înlocuirea fagaceelor cu pini a dus la degradarea din punct de vedere trofic a habitatului din cadrul sitului și implicit la scăderea numărului speciilor dependente de fructificația acestora. Odată cu acestea a fost

afectat și numărul de prădători.

F05.04 Braconaj

Presiune actuală

Toate speciile

de pești

Medie

Braconajul și pescuitul induce un declin galopant pentru toate

speciile acvatice.

J02.06 Captarea apelor de suprafață

Presiune actuală

Toate speciile de pești

Medie

Amenajările hidrotehnice reduc semnificativ, mai ales în sezonul

cald, adâncimea medie a apei în sectorul din aval, fapt ce alterează habitatul acvatic din toate punctele de vedere.

42

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

Starea de conservare a unui habitat/specii este definită în art. 1e, respectiv și din Directiva Habitate. Criteriile pe baza cărora este stabilită starea de conservare sunt definite de asemenea în Directiva Habitate: pentru habitate – suprafața ocupată în sit, structura și funcțiile, perspectivele; pentru specii: mărimea populației în sit, starea habitatului speciei și perspectivele. Valorile atributelor din fiecare categorie conduc, printr-o combinație algoritmică completată de aprecieri ale experților, la definirea stării de conservare pentru categoria respectivă, iar combinarea celor trei stări, la definirea stării globale a habitatului, respectiv a speciei, în sit.

Suprafețele de referință pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate suprafețele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate de chorologie a fiecărui habitat.

În cazurile speciilor și grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice și ecologice, respectiv suprafețe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului etc.

Perspectivele speciei / habitatului depind de tipul și intensitatea impacturilor trecute și prezente, presiuni, și viitoare, amenințări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenții antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă și vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenței și intensității / magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experți, pe o scară simplă, cu următoarele calificative: „S” = slabă, „M” = medie, „R” = ridicată. Atât pentru specii, cât și pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variații în intensitatea amenințării / presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafața habitatului / habitatului speciei în sit.

Deoarece atât în cazul habitatelor, cât și al speciilor, a trebuit să se aleagă o singură stare de conservare din cele patru: favorabilă, nefavorabilă inadecvată, nefavorabilă rea și necunoscută, fără stări intermediare, starea de conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafață în sit, a fost extrapolată pentru situația globală a habitatului. La fel, în cazul

speciilor, starea de conservare a populației majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit.

3.1.

Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și măsurile de conservare propuse

40A0* - Tufărișuri subcontinentale peripanonice. Habitatul, cu o suprafață de circa 28 de ha în sit, se află într-o stare de conservare nefavorabilă-rea, din cauza reducerii suprafeței, comparativ cu datele noastre din ultimii 10 ani. Reducerea suprafeței habitatului se datorează succesiunii naturale a vegetației, pe de o parte, și invadării de către

Pinus nigra

– pinul negru specie inițial plantată de către silvicultori pe versantul nordic al ariei protejate. Pentru menținerea habitatului într-o stare de conservare acceptabilă sunt necesare monitorizarea și controlul extinderii pinului negru, eventual chiar intervenții de eliminare a acestei specii de pe suprafețele cele mai reprezentative ale acestui tip de habitat. Totuși, din cauza terenului accidentat, care nu permite ușor astfel de intervenții și datorită succesiunii naturale a vegetației, este previzibilă reducerea suprafeței habitatului, cel puțin până la un punct. Este posibil ca habitatul să se conserve bine, însă doar în acele zone în care nu se pot instala alte specii decât cele caracteristice acestui tip de habitat, cum sunt versanții foarte abrupți.

6190 - Pajiști panonice de stâncării

(Stipo - Festucetalia pallentis).

Acest tip de habitat găsește condiții optime pe soluri cu substrat calcaros. În Cheile Rudăriei, pe substrat silicatic, habitatul este slab reprezentat, ca suprafață și ca alcătuire floristică și se află în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată. Suprafața acestuia în sit este de circa 12 ha. Pajiștile sunt situate la limita ariei protejate, sunt pășunate și afectate de poteci pietonale, chiar dacă drumul de acces auto este în afara limitelor. Pantele sunt variabile, însorite, xerice. Habitatul se găsește pe platoul care continuă zona de stâncărie, în mozaic cu alte tipuri de habitate, respectiv 6110*, 40A0*. Habitatul este slab reprezentat, ca suprafață și ca alcătuire floristică, având relevanță scăzută, la nivelul ariei protejate și la nivel național. Principalele presiuni/amenințări sunt pășunatul excesiv, accesul auto, eroziunea solurilor. Măsurile generale de conservare trebuie să urmărească doar limitarea activităților antropice menționate. Chiar și în condițiile prezente, habitatul are perspective bune de conservare în viitor.

8220 - Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Habitatul este răspândit pe suprafețe relativ reduse, de circa 3 ha, pe cheile râului Rudărica, pe versanți stâncoși cu pante mai mult sau mai puțin abrupte, cu un grad variabil al acoperirii cu vegetație. Frecvent este intercalat printre alte tipuri de habitate, inclusiv tufărișuri - 40A0*. Este asociat cu habitatul 8230 – stâncării silicatice cu vegetație pionieră. Habitatul este întâlnit pe suprafețe abrupte, greu accesibile, fiind

descris de o stare de conservare favorabilă. Menținerea statutului de arie protejată este suficientă pentru conservarea habitatului.

8230 - Stâncării silicatice cu vegetație pionieră din

Sedo-Sclerantion

sau

Sedo albi – Veronicion dillenii.

Habitatul se întâlnește pe suprafețe reduse, de circa 1 ha, pe stâncării mai puțin abrupte: punctiform pe versanții care delimitează valea râului Rudărica și pe coama vestică a ariei protejate, intercalat cu habitatele 40A0*, 8220 și 6190. La contactul cu pajiștea din habitatul 6190, aceste comunități pioniere pot fi influențate negativ prin pășunat sau acces auto/pietonal. Habitatul este întâlnit pe suprafețe pietroase, mai izolate și uneori greu accesibile, astfel că se autoconservă, găsindu-se în stare de conservare favorabilă. Controlul activităților de pășunat și al celor turistice vor contribui la conservarea habitatului.

9110 - Păduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum.

Habitat natural, bine reprezentat, cu stare de conservare favorabilă. Suprafața habitatului în sit este de circa 90 ha. Pădurea este compactă, uniformă, cu covor vegetal redus ca număr de specii, caracteristic acestui tip de habitat:

Festuca altissima, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa . Fagul este monodominant pe cea mai mare parte a suprafeței. Măsuri generale de conservare: menținerea nealterată a ecosistemelor existente. Pentru protecția unor specii importante de nevertebrate, se recomandă lăsarea lemnului mort în pădure. Menținerea statutului de arie protejată, cu promovarea non-intervenției silvice sau de altă natură, este suficientă pentru conservarea habitatului.

9180* - Păduri de

Tilio-Acerion

pe versanți, grohotișuri și ravene .

Distribuit pe pante mai greu accesibile, cu o suprafață de circ a 31 ha, habitatul se autoconservă, pe termen scurt și mediu. Este însă invadat de pinul negru din plantația vecină, fapt care a determinat încadrarea sa la stare de conservare nefavorabilă-inadecvată. este influențat de particularitățile stațiunilor: suprafețe golașe, cu multă rocă la suprafață, porțiuni cu grohotiș mobil sau evident xerice, datorită versanților foarte abrupți. Habitatul este prezent în forma lui mai xerică, distribuit mai ales pe pante sudice, cu grohotiș și stânci la suprafață și pante uneori abrupte. Datorită acestor factori de biotop, habitatul prezintă adesea o combinație de specii, cu prezența unor taxoni din habitatele învecinate, de exemplu tufărișuri. Efectul invadării cu pin negru necesită o monitorizare constantă, de câțiva ani, astfel încât să se stabilească mai exact impactul acestui factor perturbator, pe termen lung.

91E0* - Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) . Habitatul este în stare de conservare favorabilă și se întâlnește de-a lungul râului Rudărica, având aninul negru ca specie dominantă. Supprafața acestuia în sit este de

circa 12 ha. La ieșirea din chei spre sat devin dominante speciile de salcie. Chiar dacă nu este extins ca suprafață, habitatul este în general bine conservat, ocupând doar imediata apropiere a râului. Cursul acestuia este amenajat, în mod tradițional, pentru captările necesare morilor de apă, conferind zonei un peisaj caracteristic. Spre zona centrală a ariei protejate, la Poiană, există o zonă de campare, aglomerată vara. Activitățile turistice afectează această suprafață, prin tasarea solului, vetre de foc și depozitarea gunoaielor. Ceea ce îngrijorează, este tăierea arborilor din jurul poienii sau de la distanțe mai mari, pentru foc. Turismul trebuie încurajat, însă sunt necesare panouri și alte acțiuni pentru conștientizarea vizitatorilor, chiar dacă primăria se îngrijește de starea acestui loc de campare. Monitorizarea turismului și conștientizarea vizitatorilor pot produce efecte pozitive în privința conservării habitatului, pe termen lung. Chiar dacă suprafața habitatului în aria protejată este redusă la valea râului Rudărica, în condițiile menținerii stării actuale, habitatul este protejat pe termen lung. Comparativ cu alte arii naturale protejate, habitatul are aici suprafețe reduse, având relevanță scăzută la nivel național. Însă, datorită amenajărilor cu vechile mori de apă, habitatul dobândește valori cultural-istorice de interes național și european.

91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun . Habitatul este răspândit pe pante sudice, xerofile, pe substrat frecvent cu rocă sau grohotiș la suprafață, în estul ariei protejate, la altitudini mai scăzute. Suprafața acestuia în sit este de circa 64 ha. Compoziția floristică și acoperirea vegetației diferă în funcție de condițiile de biotop. Starea de conservare este favorabilă. Există însă și suprafețe care au fost exploatate silvic; alături de sectoarele dezvoltate pe pante mai instabile, cu mult grohotiș, în care devine dominantă cărpinița, acestea au o stare de conservare medie. Menținerea statutului de arie protejată, cu promovarea non-intervenției silvice sau de altă natură, poate asigura conservarea pe termen lung a habitatului.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.2.1.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar

Starea de conservare a speciei de mamifere de interes comunitar din sit,

Canis lupus , este necunoscută, având în vedere că cercetarea de teren a relevat doar prezența sporadică, a unui singur exemplar, în sit. Au fost identificate însă o serie de amenințări și au fost propuse măsuri de conservare, descrise în cele ce urmează.

La adresa speciei

Canis lupus

principalele amenințări sunt reprezentate de:



Activitățile umane de diferite tipuri: recreative, petrecerea sfârșitului de săptămână în aer liber, pescuit sportiv, drumeții la picior sau cu mijloace motorizate sau economice: exploatările

forestiere din amonte, transportul materialului lemnos și al lucrătorilor, lucrările de întreținere a drumului forestier și a amenajărilor hidro de pe cursul râului.

Măsuri de conservare: reglementarea acestor activități în perioada 1 aprilie- 30 iunie.



Deteriorarea calității trofice a habitatului.

Măsuri de conservare: atragerea căpriorilor și mistreților pe teritoriul sitului mai ales în perioada de iarnă prin mijloace specifice: hrană suplimentară; precum și prin activități de descurajare a braconajului în zonele limitrofe sitului. Această activitate o vedem ca o strânsă conlucrare cu administratorii fordurilor de vânătoare învecinate.



Un risc mare pentru speciile de carnivore și pentru cele care constituie hrana acestora este reprezentat de unii agenți patogeni precum cei ai rabiei, al tuberculozei, diferiți paraziți precum trichinela, ascaris, taenia, și altele asemenea.

Măsuri de conservare: Controlul veterinar riguros al animalelor domestice din zonă: câini, pisici, vaci, cai, oi, deoarece speciile domestice pot constitui vectori în transmiterea unor boli grave de la sau spre speciile sălbatice. Una dintre cele mai grave în special în rândul carnivorelor de talie mică, mijlocie și mare este turbarea, boală mortală și extrem de contagioasă. În rândul ierbivorelor, dintre bolile deosebit de grave menționăm tuberculoza, dar și o serie de paraziți. Deocamdată nu am constatat prezența unor asemenea maladii grave la animalele sălbatice din sit. Nu excludem evident semnalarea de către personalul fondurilor de vânătoare a cazurilor de animale sălbatice bolnave constatate/observate pe raza suprafețelor pe care le administrează și evident luarea de măsuri specifice: extragerea animalelor bolnave, administrarea de medicamente.



Activitățile comunității locale.

Măsuri de conservare: orice plan de conservare este sortit eșecului în lipsa unui suport din partea localnicilor. Ca atare aceștia trebuie informați asupra importanței speciei în habitatele naturale dar mai ales trebuie ajutați în cazul unor eventuale pagube în rândul animalelor domestice. În acest sens, în cazul unor situații ”nefericite” localnicii ar trebui despăgubiți material și totodată încurajați să își ia măsuri de precauție: pe timpul nopții protejarea animalelor domestice prin aducerea lor în țarcuri sau gospodării. De asemenea trebuie să li se explice clar avantajele economice pe care le pot avea din prezența sitului și a speciilor protejate de animale la nivelul acestuia. Mai concret faptul că pot comercializa produse cu eticheta BIO sau produse agricole care au fost realizate în zone ce protejează marile carnivore ale Europei. Acest fapt combinat cu un management eficient poate conduce la o creștere a veniturilor lor.

3.2.2.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

Tabel nr. 13 Starea de conservare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar din sit

Cod. Natura 2000

Denumire științifică

Populație

Stare de conservare

1093

Austropotamobius torrentium

10-15 indivizi

Nefavorabilă-inadecvată

1086

Cucujus cinnaberinus

Specie cu populație nesemnificativă în raport cu populația națională, a fost identificată într-un singur punct

Stare de conservare neevaluată

4039

Nymphalis vaualbum

0-10 indivizi

Favorabilă

1089

Morimus funereus

Specie cu populație nesemnificativă în raport cu populația națională.

Stare de conservare neevaluată

1078

Callimorpha quadripunctaria

100-500 indivizi

Favorabilă

4046

Cordulegaster heros

0-10 indivizi

0-10 indivizi

4014

Carabus variolosus

10-15 indivizi

Favorabilă

Următoarele amenințări au fost identificate ca periclitând starea de conservare a speciilor de nevertebrate din sit:



Silvicultură: plantare artificială, pe teren deschis, replantarea pădurii: arbori nenativi, curățarea pădurii, îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare;



Minerit, extracția de materiale și de producție de energie : extragere de nisip si pietriș, extragere de piatră ;



Urbanizare, dezvoltare rezidențială și turism: depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement;



Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura: pescuit și recoltarea resurselor acvatice, colectare de animale: insecte,reptile,amfibieni;



Activități umane: sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative;



Modificări ale sistemului natural: incendii, umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor, canalizare și deviere de apă, modificarea structurii cursurilor de apa continentale, captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat, reducerea disponibilității prăda;

În vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile, se impun următoarele măsuri:

Măsuri pentru specii acvatice sau cu dezvoltare acvatică -

Austropotamobius torrentium, Cordulegaster heros:



controlul activităților care pot aduce modificări parametrilor fizici și chimici ai apei râului sau afluenților acestuia;



evitarea construcțiilor hidrotehnice suplimentare;



management conservativ al vegetației din lunca râului;



interzicerea pescuitului;



interzicerea introducerii de noi specii;



redimensionarea ariei protejate prin includerea în sit cel puțin a cursului superior al râului.

Măsuri pentru specii xilofage -

Cucujus cinnaberinus, Morimus funereus, Cerambyx cerdo :



conservarea in situ, pe picior sau căzuți, a arborilor bătrâni, a trunchiurilor putrede și a unei cantități cât mai ridicate de lemn mort;



conservarea arborilor izolați din zonele deschise;



reducerea suprafețelor de rășinoase și înlocuirea lor treptată cu specii native de foioase.

Măsuri pentru specii de zone umede -

Carabus variolosus :



menținerea umidității și a regimului de umbrire pe cursurile temporare, torenți și văi prin evitarea lucrărilor de modificare/captare a apelor și tăierilor.

Măsuri pentru alte specii -

Nymphalis vaualbum, Callimorpha quadripunctaria:



limitarea pășunatului și activităților cu impact asupra vegetației de lizieră.

3.2.3.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile

Singura specie menționată în formularul standard este Testudo hermanni, care nu a fost însă identificată în sit și prin urmare starea de conservare a acesteia este necunoscută.

Pentru specia

Bombina variegata,

care a fost identificată în sit suplimentar față de formularul standard, au fost identificate presiunile/amenințările și au fost propuse măsuri de conservare. Stare de conservare a speciei nu a fost evaluată, deoarece specia are un habitat extrem de redus în sit, a fost identificată în doar un singur punct în sit și un altul la marginea acestuia.

Următoarele amenințări au fost identificate ca periclitând starea de conservare a speciilor de amfibieni și reptile din sit:



Urbanizare, dezvoltare rezidențială și turism: depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement;



Activități umane: sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative;



Modificări ale sistemului natural: incendii, umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor, canalizare și deviere de apă, modificarea structurii cursurilor de apa continentale, captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat, reducerea disponibilității prăda.

În vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile, se impun următoarele măsuri:



monitorizarea populațiilor speciilor și a habitatelor acestora;



consultarea și informarea periodică a obiectivelor de conservare în rândul populației și locale;



lucrările de întreținere, reparații, modernizare a infrastructurii din aria protejată se va face strict în limita zonei de intervenție fără deteriorarea habitatelor limitrofe;



vor fi folosite doar drumurile și potecile existente limitându-se accesul publicului înafara căilor de acces amenajate în acest scop;



camparea, focul și activitățile de agrement vor fi permise doar în locuri amenajate;



asigurarea unităților de colectare a deșeurilor în zonele de agrement, respectiv indicarea sancțiunilor pentru abandonarea deșeurilor.

3.2.4.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de pești

Starea de conservare a speciilor de pești de interes comunitar

Tabel nr. 14

Cod. Natura 2000

Denumire științifică

Populație

Stare de conservare

1138

Barbus meridionalis

5000-10000 indivizi

Favorabilă

4123

Eudontomyzon danfordi

500-1000 indivizi

Favorabilă

1163

Cottus gobio

1000-5000 indivizi

Favorabilă

1124

Gobio albippinatus vladykovi

100-500 indivizi

Favorabilă

Activități cu potențial impact asupra organismelor acvatice sunt/au fost:



Amenajările hidrotehnice temporare sau permanente fără aviz științific împiedică speciile de pești să efectueze migrații specifice; apariția consangvinizării datorită izolării artificiale;



Deversări accidentale de elemente chimice în pârâul Rudărica: deces instantaneu a poulațiilor de pești în punctual de deversare; deces indus de bioacumularea substanțelor chimice în țesuturi, respectiv organe;



Captarea apei de suprafață: se reduce volumul mediului abiotic; scade productivitatea naturală; scade biomasa ihtiofaunei;



Depozitarea de deșeuri rezultate pe malul pârâul Rudărica: se schimbă compoziția chimică și fizică a apei: scade transparența apei; crește turbiditatea apei; decesul embrionilor datorită faptului că suspensile fine aderă de suprafața icrei/icrelor; decesul alevinilor de pește deoarece nu reușesc să-și umple vezica gazoasă ca urmare a faptului că pelicula de tensiune superficială conține suspensii fine;



Turismul necontrolat: depozitarea de deșeuri pe malul și în albia pârâului Rudărica;



Braconajul și pescuitul excesiv: induce un declin galopant pentru toate speciile acvatice;



Barări naturale: împedică speciile de pești să efectuieze migrații specifice; aparițaia consangvinizării datorită izolării; degradarea genetică a populațiilor de pești datorită consangvinizări.

Măsurile de reducere a activităților cu potențial impact propuse pentru a menține starea de conservare la un nivel favorabil sunt:



Reducerea cu 50% a volumului de apă captat pentru apa menajeră. Deficitul de 50% se poate compensa prin utilizarea apei din puțuri forate;



Combaterea/prevenirea braconajul și a pescuitul excesiv;



Sunt interzise orice tip de activitate în albia minoră a pârâului Rudărica, în perioadele de migrație, reproducere, predezvoltare și iernare a organismelor acvatice: februarie-iulie, octombrie-ianuarie;



Instituirea unui regim special de pescuit în cadrul sitului;



În cadrul sitului nu se vor organiza concursuri/competiții de pescuit sportiv;



Se va menține un nivel al apei cât mai constant;



Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul sitului se va desfășoara cu avizul/acordul custodelui;



Cercetarea științifică pe teritoriul sitului va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar și de protecție;



Elaborarea unui plan local de mnagement turistic, respectiv implementarea acestuia;



Eliminarea amenajărilor hidrotehnice care nu dețin aviz tehnic și știițific;



Eliminarea amenajărilor hidrotehnice care nu au importanță muzeală.

CAPITOLUL 4

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1.

Scopul planului de management

Pe baza informațiilor prezentate în capitolele anterioare și a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura și conținutul componentei operaționale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare și promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte. Obiectivele generale sunt apoi împărțite în obiective specifice – SMART - și lista acțiunilor care trebuiesc implementate în vederea atingerii obiectivelor specifice de conservare. Mai jos este prezentată structura planului operațional.

Scopul managementului integrat al ROSCI 0031 Cheile Rudăriei îl constituie conservarea habitatelor și speciilor de interes comunitar prezente aici și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism.

4.2.

Obiective generale și specifice

4.2.1.

Obiective generale

Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management se vor aborda 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt:

Tema 1- Managementul biodiversității ;

Tema 2 – Dezvoltare durabilă ;

Tema 3 - Conștientizare și educație;

Tema 4 - Administrarea și managementul efectiv al sitului.

Tabel nr. 15

Obiective generale

Teme

Obiective generale

Tema 1. Managementul biodiversității

Obiectiv general 1 - Menținerea/ameliorarea stării de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar identificate în cadrul sitului

Obiectiv general 2 - Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar și a stării de conservare a acestora

Tema 2. Dezvoltare durabilă

Obiectiv general 3 - Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților tradiționale și stimularea activităților turistice

Tema 3. Conștientizare și educație

Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora.

Tema 4. Administrarea și managementul efectiv al sitului

Obiectiv general 5– Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management.

4.2.2.

Obiective specifice

Următorul tabel include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activități distincte sau maăsuri restrictive în funcție de complexitatea obiectivului specific.

Tabel nr. 16.

Obiective specifice

Obiective generale

Obiective specifice

Obiectiv general 1 – Menținerea sau ameliorarea stării de conservare pentru habitatele și speciile de

Obiectiv specific 1. Aplicarea măsurilor specifice pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar

interes comunitar identificate în cadrul sitului

Obiectiv general 2 – Evaluarea periodică a speciilor și habitatelor de interes comunitar și a stării de conservare a acestora

Obiectiv specific 2. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar și a statutului de conservare a acestora

Obiectiv general 3 – Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism

Obiectiv specific 3. Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000

Obiectiv specific 4. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului

Obiectiv specific 5. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor și terenurilor umede

Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și activitățile cu impact negativ asupra acestora

Obiectiv specific 6. Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii

Obiectiv specific 7. Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare și conștientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului Natura 2000

Obiectiv general 5 - Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management

Obiectiv specific 8. Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiunilor custodelui

Obiectiv specific 9. Asigurarea integrității sitului și a respectării planului de management prin controale periodice

Obiectiv specific 10. Asigurarea finanțarii/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 11. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei sitului

Obiectiv specific 12. Realizarea raportărilor necesare către autorităților competente din domeniul protecției mediului

CAPITOLUL 5

PLANUL DE ACTIVITĂȚI–ACȚIUNI ȘI MONITORIZAREA ACESTORA

Activitățile sunt cele mai simple și explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acțiuni în funcție de complexitate.

Următoarele tabele includ planurile de acțiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale și specifice ale planului de management.

La fiecare acțiune de management se regăsesc următoarele informații:

-

Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată.

-

Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmeză:



Prioritatea 1: Acțiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acțiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acțiuni



Prioritatea 2: Acțiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acțiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eșuarea realizării acesteia.



Prioritatea 3: Acțiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea țintei și a obiectivelor planului. Investiții pentru realizarea acestor acțiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acțiunile prioritate 1 și 2 vor fi realizate.

-

Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acțiunea.

-

Asumare a responsabilităților: include organizația responsabilă de implementare și partenerii esențiali pentru aceasta.

5.1.

Planul de activități

Acțiuni/măsuri

Indicatori de cuantificare

Prioritate

Activitatea la nivel de semestru

Responsabil pentru implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Obiectiv general 1. Menținerea sau ameliorarea stării de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar identificate în cadrul sitului

Obiectiv specific 1: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de interes comunitar: 9110, 91E0*, 91M0, 9180*

1.1. Controlul extragerii de material lemnos din habitatele forestiere, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă

Număr de contravenții aplicate

Număr de ha pe care este distribuit habitatul în sit.

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Direcția Silvică, Garda de Mediu

1.2. Controlul speciilor invazive

Număr de ha reabilitate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații non- guvernamentale , voluntari

1.3. Reconstrucția ecologică a malurilor degradate, folosind

Studiu de fezabilitate elaborat

1

x

x

x

x

x

x

x

x

Primării locale, Administrația

60

speciile edificatoare ale habitatului 91E0*

Număr de ha pe care habitatul este reconstruit ecologic.

Națională Apele Române, custode, voluntari, Organizații non- guvernamentale

1.4. Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă

Raport anual privind lucrările silvice din sit

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Direcția Silvică, Garda de Mediu

1.5. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale și a unei structuri a arboretelor care să mențină habitatul, atât ca structură și funcții, cât și ca suprafață.

Număr de amenajamente silvice care au inclus măsurile pentru conservarea habitatelor naturale propuse prin plan

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Ocoale silvice

1.6. Interzicerea plantării sau completării cu specii aflate în afara arealului lor natural în zonele

neregenerate din habitatele

Număr de amenajamente silvice care au inclus măsurile

pentru conservarea

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Ocoale silvice

61

forestiere și a substituirii speciilor native cu specii “repede crescătoare”, chiar și în cazul în care acest lucru se face în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului.

habitatelor naturale propuse prin plan

1.7. Informarea celor care intră în pădure asupra posibilității declanșării unor incendii, respectiv elaborarea unor planuri de intervenție rapidă în caz de incendiu și asigurarea unei baze de echipare corespunzătoare stingerii incendiilor la construcțiile silvice din sit

Număr de panouri de avertizare amplasate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, localnici

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de tufărișuri: 40A0*

1.8. Monitorizarea evoluției plantației de pin negru și adoptarea unor măsuri de stopare a invaziei acesteia în defavoarea habitatului

Număr de ha de extindere / restrângere a plantației de pin negru.

1

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Custode

Specialiști

62

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de pajiște: 6190

1.9. Limitarea și controlul activităților antropice în zona de dezvoltare a acestui habitat: pășunat, turism

Număr de ha de teren ocupate de habitatul 6190

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consilul Județean, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Administrația Bazinală a Apelor, Agenția Națională de Imbunătățiri Funciare

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de interes comunitar:

Canis lupus

1.10. Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere: antropizare, circulație motorizată, poluare, pășunat, turism, construcție de drumuri

Număr de ha de teren adecvate ocupate de habitatul speciilor

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consilul Județean, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar:

Bombina variegata

63

1.11. Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni și reptile: antropizare, circulație motorizată, poluare, pescuit, construcție de drumuri

Număr de ha de teren adecvate ocupate de habitatul speciilor

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consilul Județean, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu

1.12. Menținerea sau construirea hibernaculelor, respectiv grămezi de bolovani, cioate, buturugi, crengi, în apropierea habitatelor de reproducere și în zona de ecoton a habitatelor de hrănire din perioada terestră

Număr de ha de habitat favorabil pentru speciile

Bombina variegata.

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații non- guvernamentale, voluntari

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de pești de interes comunitar:

Barbus meridionalis, Cottus gobio, Gobio albippinatus vladykovi, Eudontomyzon danfordi

1.13. Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv

Număr de contravenții aplicate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română,

Poliția,

Garda de Mediu

64

1.14. Eliberarea speciilor de pești de interes comunitar capturate sau prelevate intenționat sau accidental

Număr de contravenții aplicate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română,

Poliția,

Garda de Mediu

1.15. Reglementarea lucrărilor de amenajare în albia minoră și majoră a ecosistemelor reofile

Număr de contravenții aplicate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română,

Poliția,

Garda de Mediu

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

1.16. În activitatea de curățare a pajiștilor, se recomandă păstrarea a 20% din suprafață acoperită cu tufișuri

Ha de pajiște curățate adecvat

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

APIA, localnici

1.17. Păstrarea în habitatele forestiere a unor arbori căzuți sau pe picior, preferabil din specii diferite și aflați în diverse

nr. De arbori bătrâni/căzuți păstrați în habitatele forestiere

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Ocolul Silvic Bozovici

65

stadii de descompunere a lemnului

Obiectiv general 2. Evaluarea periodică a speciilor și habitatelor de interes comunitar și a stăriide conservare a acestora

Obiectiv specific 2: Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului

2.1. Actualizarea permanentă a inventarelor/bazei de date privind speciile și habitatele de interes comunitar

1 inventar de monitorizare a speciilor și habitatelor

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Institute de cercetare și academice, specialiști în domeniu

2.2. Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

Număr de situații actualizate privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

1

x

x

x

x

x

x

Custode

Institute de cercetare și academice, specialiști în domeniu

Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice

66

Obiectiv specific 3. Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale siturilor

3.1. Realizarea de infrastructură de vizitare

Număr de elemente de infrastructură proiectate

Număr de elemente de infrastructură realizate

3

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, Organizații non- guvernamentale, primării

3.2. Amenajarea și întreținerea unor puncte cheie de observare a biodiversității

Număr de puncte de observare proiectate

Număr de puncte de observare realizate

2

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, Organizații non- guvernamentale, primării

3.3. Crearea și întreținerea unor trasee ecoturistice

Număr de trasee proiectate

Număr de trasee realizate/ marcate în teren

2

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, Organizații non- guvernamentale

3.4. Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Număr panouri și indicatoare montate

2

x

x

Custode

Voluntari, Organizații non- guvernamentale

67

3.5. Realizarea unor hărți ecoturistice

Număr harți realizate

2

x

x

Custode

Firme de Sisteme Informaționale Geografice

3.6. Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

Număr de întâlniri, minim 2 pe an

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice

Obiectiv specific 4. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla siturilor

3.7. Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale

Sigla concepută

2

x

x

Custode

Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

3.8. Promovarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului

Număr de produse tradiționale produse

3

x

x

x

x

Custode

Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

68

Număr de evenimente la care sunt promovate produse locale

Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice

Obiectiv specific 5. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe

3.9. Încurajarea practicilor tradiționale de cosire manuală acolo unde suprafețele de teren permit acest lucru

Inventar al proprietarilor de terenuri agricole în sit

Număr de discuții/întâlniri de conștientizare a importanței cositului pentru obiectivele de conservare ale sitului

Număr de proiecte de obținere de fonduri pentru stimularea activităților tradiționale

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Proprietari de teren, primării,

69

3.10. Realizarea unui tip de pășunat în acord cu practicile dezvoltării durabile și în conformitate cu practicile tradiționale locale prin:

Număr turme de ovine/caprine

Număr turme de bovine

Studiu privind bonitatea pajiștilor și intensitatea pășunatului

Valoare încărcare de animale/ha

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Comunități locale, proprietari de animale/proprietari de stâne, primării, Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice, universități în domeniul științelor agricole.

3.11. Inițierea unor acțiuni de informare/conștientizare asupra regulilor de gestionare durabilă

Număr de întâlniri, minim 1/an

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Comunități locale, primării, asociații de fermieri,

Direcția Agricolă,

-

favorizarea pășunatului cu bovine în dauna pășunatului cu ovine sau caprine

-

realizarea unui studiu privind bonitatea pajiștilor și stabilirea capacității de suport a acestora în ceea ce privește încărcătura

-

realizarea unor monitorizări privind intensitatea pășunatului și a numărului de animale pășunate

70

a pajiștilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora

Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură

Obiectiv General 4. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora

Obiectiv specific 6. Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii

4.1. Prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe sitului

1 prezentare/an

2

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Inspectoratul Școlar Județean, școli

Obiectiv General 4. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora

Obiectiv specific 7. Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare și conștientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA 2000

4.2. Întâlniri cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul siturilor

1 prezentare anual cu ocazia unor zile tematice

2

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Comunități locale, Inspectoratul Școlar Județean, școli

71

4.3. Proiectarea și montarea panourilor informative și de avertizare

Număr panouri montate în teren

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari

4.4. Promovarea sitului și a acțiunilor de management în mass – media

Număr articole în presă, emisiuni TV

3

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Instituții media

Obiectiv general 5. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 8. Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor custodelui

5.1. Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observații și monitorizări: binocluri, GPS, aparate foto, echipamente de pescuit electric mijloace auto

Inventar al echipamentelor de teren

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 9. Asigurarea integrității siturilor și a respectării planului de management prin controale periodice

72

5.2. Monitorizarea implementării planului de management

Număr de acțiuni din plan realizate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

5.3. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmărirea respectării activităților de mai sus și a regulamentului/ planului de management

Număr de rangeri Rapoarte de patrulare

Număr contravenții/ avertismente aplicate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

5.4. Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an și întocmirea noului plan

Raport de evaluare al implementării planului

Plan de management versiunea 2

1

x

x

Custode

Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 10. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

73

5.5. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

Plan de lucru anual și buget

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

5.6. Identificarea și accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului

Număr cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări

Număr de proiecte câștigate

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Firme de consultanță, Experți individuali, institute de cercetare

Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 11. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea siturilor

5.7. Evaluarea nevoilor de formare a personalului

Raport de evaluare

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

5.8. Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

1 curs/an/membru

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Experți individuali, institute de cercetare

74

5.9. Participarea la conferințe de specialitate

1 participare /an / colectiv

3

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Experți individuali, institute de cercetare

Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management

Obiectiv specific 12. Realizarea raportărilor necesare către autoritățile competente în domeniul protecției mediului

5.10. Rapoarte către autorități

Raport anual privind custodia

Raport anual privind starea sitului

1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Autorități publice de reglementare și control în domeniul mediului

5.2.

Resurse și buget

75

Bugetul alcătuit și prezentat în tabelul de mai jos este unul estimativ și nu incumbă nicio responsabilitate custodelul ariei naturale protejate.

BUGET PLAN DE MANAGEMENT

ROSCI0032 Cheile Rudăriei

Programe și sub-programe

NECESAR DE FINANȚARE

Scenariu critic*

Scenariu optim**

Ore lucru

Fonduri

Ore lucru

Fonduri

P1 Managementul biodiversității

1.1. Monitorizare stării de conservare

3808

43,128

4760

53910.00

1.2. Pază, implementare reglementări și măsuri specifice de protecție

10400

66780

13000

83475.00

1.3. Reconstrucție ecologică

13525.00

Subtotal P1 costuri operaționale anuale

14208

109908

17760

150910.00

Investitii P1 - 5 ani

P2 Turism

2.1. Infrastructură de vizitare

512

8192

640

10240.00

2.2. Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului

256

4096

320

5120.00

2.3. Managementul vizitatorilor

1024

16384

1280

20480.00

Subtotal P2 costuri operaționale anuale

1792

28672

2240

35840.00

Investitii P2 - 5 ani

1350000.00

P3 Conștientizare, conservare tradiții și comunități locale

76

3.1. Tradiții și comunități

832

16080

1040

20100.00

3.2. Conștientizare și comunicare

640

13840

800

17300.00

3.3. Educație ecologică

1280

21840

1600

27300.00

P3 Subtotal costuri operaționale anuale

2752

51760

3440

64700.00

Investitii P3 - 5 ani

P4 Management și Administrare

4.1. Echipament și infrastructură de funcționare

101120

126400.00

4.2. Personal conducere, coordonare, administrare

23360

178340

29200

222925.00

4.3. Documente strategice și de planificare

768

12288

960

15360.00

4.4. Instruire personal

480

21600

600

27000.00

P4 Subtotal costuri operaționale anuale

24608

313348

30760

391685.00

Investiții P4 - 5 ani

Total costuri operaționale anuale - EUR

43360

503688

54200

643135

Investiții totale - 5 ani

1080000

1350000

77

TOTAL FINANȚARE PLAN DE MANAGEMENT - RON

3598440

4565675

78

*Scenariu critic = Nivelul de finantare pentru misiunea critica este acela care permite atingerea cerintelor de baza pentru functionarea ariei protejate. Functiile misiunii critice sunt acele activitati care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru indeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experienta placuta și in siguranta a vizitatorilor in aria protejata; obligatorii pentru a asigura protectia resurselor naturale și culturale la un nivel de baza.

**Scenariu optim = Nivelul de finatare pentru misiunea optima este acela care permite atingerea in intregime a scopurilor și obiectivelor fiecarui program. Trebuie sa fie scopuri și obiective realiste care sa se poata atinge in conditiile in care fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie sa reflecte starea ideala care depaseste cerintele minime impuse legal, se ridica la nivelul asteptarilor finantatorilor, imbunatatesc starea resurselor naturale și culturale in AP și ating pe deplin obiectivele arie protejate.

CAPITOLUL 6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Almăjan, I. M., (1994),

În afara gloriei , Ed. Renașterea, Timișoara.

Balintoni, Ioan (1997), Geotectonica terenurilor metamorfice din România, Editura Carpatica, Cluj-Napoca.

Băcilă Coșa, S., (2001),

Țara Almăjului – Monografie , Ed. Marineasa, Timișoara

Borza , Al., (1943),

Vegetația Banatului în timpul romanilor , Bul. Grăd. bot. Cluj, 23, 3-4, Cluj. Borza, Al., Boșcaiu N., (1965),

Introducere în studiul covorului vegetal , București.

Boșcaiu, N., (1971),

Flora și vegetația munților Țarcu – Godeanu și Cernei , București.

Botoșăneanu L., Negrea Șt. (1976)

Drumețind prin Munții Banatului , Ed. Sport – Turism, București.

Corpade, C. (2002),

Funcțiile pădurii și managamentul forestier diferențiat . Studia UBB, seria Geographia, 1/2002, Cluj-Napoca.

Corpade, C., Muntean, O. L. (2005),

Eficacitate și precauție în planificarea environmentală , Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p. 119-126.

Corpade, C., Corpade, A. M., Bodea, C., Muntean O. L. (2005),

Impactul activităților umane asupra mediului. Studiu de caz: bazinul superior al Arieșului , Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p. 111-118.

Corpade, C., Deac, C., Muntean, O. L., Biriș I. (2006),

Abordări tematice în știinta mediului: suport de seminar , Editura UTPress, Cluj-Napoca.

Grigoriu Alma L., Imbrea Ilinca M., Alda Natalia R., (2005),

Vegetation of Cheile Rudăriei (Rudăriei Gorge), south-west of Romania , Scientific Conference „State-of-the-Art and Problems

of Agricultural Science and Education”, 19-20 October 2005 – Agricultural University - Plovdiv, Scientific Works, vol. L, book 6, 2005, Bulgaria, p. 345-350.

Goudie, A., (1990),

The human impact on the natural environment , Ed. Longman, New York.

Imbrea Ilinca, Nicolin Alma, (2006),

Aspecte privind flora (de stâncărie) a rezervației naturale Cheile Rudăriei , Simpozionul internațional „Agricultura durabilă – Agricultura viitorului”, Ediția a II-a, 23-24 noiembrie 2006, Craiova, ISSN – 1582-9391, p. 132-136.

Kearey, Philip (1996), Dictionary of Geology, Published by Penguin Books, London. Gridan, Teofil (1983), Petrologia – știință a rocilor, Editura Albatros, București.

Ianoș, Gheorghe (1999), Pedogeografie, Editura Mirton, Timișoara. Meszaros, Nicolae, Mac, Ioan (1995), Paleogeografia României, Cluj Napoca.

Mutihac, Vasile (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică, București.

Olaru M., (1996 ),

Munții Banatului – resursele turistice, naturale și antropice , Ed. Hestia, Timișoara.

Peia, P., (1979),

Flora vasculară a Depresiunii Almăjului

(Jud. Caraș-Severin), Teză de doctorat, Univ. Babes - Bolyai Cluj – Napoca.

Posea, Grigore, Popescu, Nicolae, Ielenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura Științifică, București.

Puia, M., (1983),

Flora spontană din „Cheile Rudăriei”

(Lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului I), Univ. București.

Săndulescu, Mircea (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București.

Schrott, L., (1972),

Flora și vegetația rezervației naturale Beușnița – Cheile Nerei (Munții Aninei) , Teză de doctorat, Univ. București.

Whittow, John (1984), Dictionary of Physical Geography, Published by Penguin Books, London.

***1983, Geografia României, Geografia Fizică, vol I, Editura Acad. R.S.R., București.

***1987, Geografia României, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol III, Editura Acad. R.S.R., București.

***1968, Harta Geologică 1:200 000, foaia Baia de Aramă, L-34-XXIX, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, București.

***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Orșova, nr. 32, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București.

ANEXE

Anexa nr. 1. Harta localizării ROSCI0032

Anexa nr. 2. Harta geologică

Anexa nr. 3. Harta hipsometrică

Anexa nr. 4. Harta pantelor

Anexa nr. 5. Harta expoziției versanților

Anexa nr. 6. Harta solurilor

Anexa nr. 7. Distribuția habitatelor de interes comunitar

89

Anexa nr. 9. Distribuția speciilor de pești de interes comunitar

91

92

Anexa nr. 11. Distribuția speciilor de mamifere de interes comunitar