Decizia nr. 560/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Ion Adrian Milu în Dosarul nr. 8.188/105/2014 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.794D/2015 al Curții Constituționale.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public și în prezența avocatului Marina Georgescu, din cadrul Baroului București, pentru autorul excepției, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.188/105/2014, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Adrian Milu cu prilejul soluționării recursului împotriva Hotărârii nr. 1.339 din 10 iunie 2015, pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect anularea unei hotărâri a consiliului local privind schimbarea din funcție a viceprimarului.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece permit revocarea arbitrară, fără nicio motivare, a viceprimarului. Astfel, dreptul de acces la justiție este incontestabil lipsit de conținut, în cazul unei hotărâri a consiliului local de revocare din funcție a viceprimarului, în condițiile în care nu există obligația unei motivări justificate prin raportare la încălcarea atribuțiilor de viceprimar. În același timp, autorul susține că mandatul viceprimarului este unul reprezentativ, acesta exercitându-și atribuțiile funcției de autoritate publică în serviciul colectivității locale și fiind responsabil în fața acesteia, nu în fața consilierilor care l-au ales. De asemenea, viceprimarul nu îndeplinește atribuții stabilite de consilierii care l-au ales, ci doar pe acelea stabilite prin lege. În acest context, apreciază că dispozițiile

art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 , care prevăd posibilitatea schimbării discreționare din funcție, înainte de expirarea mandatului, reprezintă, în realitate, o aplicare a mandatului imperativ, interzis prin art. 69 alin. (2) din Constituție.

5. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 , în forma avută la data Hotărârii nr. 42 din 30 septembrie 2014 adoptată de Consiliul Local Șotrile, județul Prahova, este neîntemeiată, sens în care invocă

Deciziile Curții Constituționale nr. 1.227 din 5 octombrie 2010

și nr. 1.374 din 18 octombrie 2011. Reține că schimbarea din funcția de viceprimar reprezintă, în fapt, o revocare din funcția de demnitate publică, având în vedere schimbarea configurației politice la nivelul consiliului local și "nu poate fi vorba de o sancțiune atunci când persoana în cauză comite anumite abateri care îl fac incompatibil cu funcția de viceprimar". Demnitatea de viceprimar este o funcție eminamente politică, cei care ocupă aceste funcții fiind consilieri locali agreați de majoritatea politică constituită în cadrul consiliilor locale, care le acordă votul pe criterii preponderent de natură politică. Consiliul local poate revoca sau retrage încrederea acordată viceprimarului în funcție, printr-un act juridic administrativ simetric, de valoare juridică egală, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea unui text din Constituție. Instanța judecătorească apreciază că prevederile de lege criticate sunt clare și concise.

6. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă

Deciziile Curții Constituționale nr. 1.227 din 5 octombrie 2010

și nr. 164 din 22 martie 2005. Reține că dispozițiile art. 53 și art. 69 alin. (2) din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale ori încălcarea dispozițiilor privind mandatul reprezentativ.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

11. Curtea observă că prevederile

art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001

au fost modificate prin

art. 137 pct. 4 din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție". Însă, având în vedere că, în cauza dedusă judecății instanței judecătorești, produc efecte juridice dispozițiile

art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 , în forma anterioară modificării prin

art. 137 pct. 4 din Legea nr. 115/2015 , Curtea, în lumina

Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a soluționa excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi de lege, având următorul cuprins: "Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție."

12. În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 69 alin. (2) potrivit căruia "Orice mandat imperativ este nul" și art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 1.227 din 5 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 23 noiembrie 2010 și

Decizia nr. 1.374 din 18 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 16 decembrie 2011).

14. Astfel, Curtea a statuat că actele consiliilor locale pot fi contestate, inclusiv sub aspectul lipsei motivării, la instanțele de contencios administrativ competente. Cu prilejul soluționării acțiunilor introduse pentru anularea acestora, contestatorul își va putea exercita dreptul la apărare, având posibilitatea de a utiliza toate mijloacele procedurale pe care legea le oferă în acest scop. Referitor la susținerea privind nemotivarea hotărârii consiliului local de schimbare din funcție a viceprimarului, Curtea a precizat că o astfel de susținere poate fi invocată în fața instanței de contencios administrativ, care are competența deplină de a examina, sub toate aspectele, atât legalitatea, cât și temeinicia actului administrativ menționat, în condițiile unui proces care să respecte toate garanțiile specifice procesului echitabil, astfel cum acestea sunt definite în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15. Cu privire la critica prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, reprezentată de

Decizia nr. 164 din 22 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005, a statuat că invocarea ca temei al criticilor de neconstituționalitate a prevederilor din Legea fundamentală referitoare la principiul statului de drept nu poate constitui un criteriu de referință decât mediat, din cauza gradului mare de generalitate a acestor dispoziții din Legea fundamentală, iar eventuala încălcare a acestora poate fi consecința încălcării unor norme constituționale cu domeniu precis determinat, ceea ce în speța de față nu este aplicabil.

16. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

17. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală, care consacră principiului egalității cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, Curtea observă că autorul excepției nu relevă nicio contradicție între norma legală criticată și dispozițiile constituționale menționate.

18. În final, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin, sub niciun aspect, norme contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 53 și art. 69 din Constituție.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Adrian Milu în Dosarul nr. 8.188/105/2014 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.