Moțiune nr. 3

O persoană necunoscută ajunge într-un guvern de tehnocrați să hotărască destinele celei mai deosebite activități, cea în care se decide asupra drepturilor fundamentale ale oamenilor.

Încă de la instalare, după ce a afirmat că "a participat la încheierea capitolului 24: JAI", Raluca Prună a demonstrat nu numai că nu cunoaște principiile care guvernează în orice țară democratică justiția, dar aproape fiecare apariție adâncește și mai mult prăpastia dintre pretențiile guvernului tehnocrat și realitatea de zi cu zi.

La data de 22.01.2016, printr-o notă de informare a unor direcții din Ministerul Justiției, se atrage atenția asupra necesității prezentării la CEDO a unui document în care, pe de o parte, să se detalieze progresele înregistrate cu privire la condițiile din penitenciare, precum și angajamentul ferm al României de îmbunătățire a condițiilor de detenție și de dezvoltare a măsurilor alternative.

În acest sens, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice urmau să întocmească un calendar în care să se includă și un plan bugetar, act normativ ce urma să fie adoptat de Guvern și prezentat CEDO.

În acest context, la data de 14.06.2016, ministrul justiției, Raluca Prună, se prezintă în fața CEDO, unde susține și depune un act privind măsurile care au fost luate și cele care urmau a fi luate în vederea îmbunătățirii condițiilor din penitenciare.

Despre această prezentare, ministrul justiției face afirmații în plenul CSM din data de 6.10.2016, susținând "eu m-am dus și am mințit la CEDO, și spun bine mințit la CEDO că eu am crezut că, dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român... deci EU AM MINȚIT ACOLO spunând că noi am asigurat buget pentru șapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, aproape un miliard de euro, dar astea erau niște bune intenții, pentru că, în realitate, în buget, noi nu avem acești bani".

Reproșurile asociațiilor profesionale ale magistraților cu referire la condițiile concrete în care își desfășoară aceștia activitatea, refuzul de a identifica magistrații care au desfășurat poliție politică au culminat cu revolta privind declarația ministrului justiției.

Declarația doamnei Prună este mincinoasă sub două aspecte: unul privește "minciuna cu hârtia sub semnătura cuiva din statul român"; cel de-al doilea, că un înalt demnitar al statului român a mințit în fața unui organism internațional.

Cu privire la primul aspect: prin bugetul de stat aprobat de Parlamentul României pentru anul 2016 pentru Administrația Națională a Penitenciarelor a fost alocată suma de 1.157.699.000 lei iar suma de 71.855.000 lei reprezenta venituri proprii.

De la aprobarea bugetului și până în luna iunie 2016 nu au mai fost adoptate alte acte normative care să suplimenteze fondurile alocate.

Dacă întreg bugetul era de 1.269.554.000 lei, cum putea să susțină Raluca Prună că a semnat fără să știe informarea către CEDO că pentru anul 2016 se vor aloca peste 1 miliard, nu aproape un miliard ? (7 X 150 milioane = 1,050 miliarde)

Dar, atunci când a semnat nu avea obligația să verifice care era bugetul integral al Administrației Naționale a Penitenciarelor?

Cum puteau să se aloce într-un an peste un miliard lei pentru construcția a 7 penitenciare, când nu existau studii de fezabilitate?

Cine a autorizat-o pe Raluca Prună să se prezinte la CEDO cu un act ce cuprindea informații false?

Ce măsuri a luat prim-ministrul atunci când a luat la cunoștință de susținerile false ale ministrului justiției din 14 iunie 2016? Nu poate să pretindă că nu a știut, fiind vorba despre un act ce se înainta unui organism internațional, într-o speță care afecta România.

A fost obligat ministrul justiției să revină la CEDO cu informațiile corecte?

Ce măsuri trebuia să luați, domnule prim-ministru, vineri, când toate publicațiile au menționat despre declarația dată de ministrul justiției în plenul CSM?

Ce măsuri ați luat, domnule prim-ministru, atunci când lucrătorii din penitenciare au înțeles să își exprime nemulțumirile față de condițiile de muncă și refuzul doamnei ministru al justiției de a-i primi și a încerca să rezolve parțial problemele ridicate?

De ce nu ați luat măsuri împotriva ministrului justiției atunci când acesta a afirmat "Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic"?

I-ați solicitat, domnule prim-ministru, un punct de vedere ministrului justiției cu privire la inserările din Raportul Departamentului de Stat SUA privind situația din penitenciare?

Prin neluarea vreunei măsuri împotriva ministrului justiției sunteți parte, domnule prim-ministru, la afirmațiile mincinoase care pun într-o situație greu de acceptat, într-un stat de drept, aceea că instituțiile publice și demnitarii pot, fără niciun fel de jenă, să mintă, să întocmească acte false, cu care, apoi, să se prezinte în fața instituțiilor internaționale?

Credeți că, în aceste condiții, se poate vorbi, domnule prim-ministru, de dezinformări de natură a aduce atingere relațiilor internaționale ale României?

Această moțiune simplă a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, și ale art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaților.