Decizia nr. 569/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 77 din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.855D/2015 al Curții Constituționale.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public și în prezența reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, Dragoș Vaida, șef serviciu în cadrul Direcției Generale Juridice, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Încheierea din 14 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 403/46/2015, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 77 din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurel Costache într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unui raport de evaluare prin care Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 77 din Legea nr. 393/2004

contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile de previzibilitate și claritate ale normelor legale. Astfel, textul de lege criticat este deficitar, lipsit de claritate și precizie, deoarece nu face distincția între interesul patrimonial și un interes de altă natură și nu stabilește clar în ce constă interesul personal. Așadar, este necesară clarificarea noțiunii "interes personal", pentru a stabili dacă acesta este sau nu unul de natură patrimonială. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, sunt invocate dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind principiul securității raporturilor juridice și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 .

5. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că "examenul de constituționalitate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și cu argumentele aduse de părți, se impune a fi analizat, având în vedere și cele două soluții contradictorii date de Agenția Națională de Integritate în rapoartele încheiate pentru colegii reclamantului, aflați în aceeași situație cu acesta".

6. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Precizează că norma legală criticată este suficient de clară și precisă, aspectele semnalate de autorul excepției vizând doar modul său de interpretare, ceea ce constituie atributul exclusiv al instanței de judecată. Invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 3 iulie 2014 .

8. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Precizează că noțiunea de "interes personal" din cuprinsul

art. 77 din Legea nr. 393/2004

este clarificată de prevederile art. 75 din aceeași lege, care definesc într-un mod clar "interesul personal", persoanele interesate având posibilitatea să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea, subliniază că motivarea autorului excepției ține, mai degrabă, de modul de interpretare și aplicare a legii; or, un astfel de context nu poate constitui temei pentru ridicarea unei excepții de neconstituționalitate și excedează competenței Curții Constituționale, fiind de resortul instanței de judecată care se pronunță asupra fondului cauzei și care este în măsură să aprecieze în privința normei juridice aplicabile fiecărei spețe deduse judecății, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 77 din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, prevederi legale care au următorul cuprins:

"(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței."

12. În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 77 din Legea nr. 393/2004

fac parte din Capitolul VIII al legii, intitulat "Registrul de interese" și stabilesc, pentru consilierii locali și județeni, interdicția de a lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, precum și obligația de a anunța, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

14. Referitor la noțiunea de "interes personal", la care textul de lege supus controlului de constituționalitate face referire, Curtea reține că aceasta este clarificată prin prevederile

art. 75 din Legea nr. 393/2004 , care stabilesc că: "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociație sau fundație din care fac parte."

15. Potrivit

art. 1 din Legea nr. 393/2004 , aceasta "are ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligaților ce le revin în baza mandatului încredințat". În acest sens, art. 74 din aceeași lege reglementează obligația aleșilor locali de a-și face publice interesele personale printr-o declarație pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, orașului, municipiului, sectorului municipiului București, respectiv la secretarul general al județului sau al municipiului București, după caz. Un exemplar al declarației privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar al declarației de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care îl va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. Potrivit

art. 78 din Legea nr. 393/2004 , "Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condițiile prevăzute de

Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public."

16. În acest context, art. 77 alin. (1) din aceeași lege reglementează o interdicție specifică pentru consilierii județeni și cei locali, și anume "Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii", în timp ce, potrivit art. 81 din aceeași lege, "Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispozițiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispozițiilor

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

(devenit art. 46, în urma republicării legii), cu modificările și completările ulterioare".

17. De altfel, Curtea observă că noțiunea de "interes patrimonial", la care autorul excepției face referire, se regăsește în cuprinsul altei norme juridice, și anume

art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care stabilește că "Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local."

18. Curtea reiterează că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre exigențele principiului obligativității respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,

Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011,

Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau

Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

19. Or, în cauza de față, Curtea reține că prevederile de lege criticate au un conținut suficient de clar și precis pentru a putea fi interpretat și aplicat. În aceste condiții, Curtea constată că susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală sunt neîntemeiate.

20. În același timp, Curtea observă că celelalte aspecte invocate de autorul excepției se referă, cu precădere, la modul de interpretare și aplicare a legii în cauza dedusă judecății; or, acestea excedează competenței Curții Constituționale, fiind de resortul instanței judecătorești care se pronunță asupra fondului cauzei, competentă să aprecieze în privința normei juridice aplicabile fiecărei spețe deduse judecății, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar.

21. În final, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție privind trăsăturile statului român nu au incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 77 din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.