Ordonanță de urgență · Guvernul

OUG nr. 81/2016

privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

prezumat în vigoare

Data actului
16 noiembrie 2016
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 943 din 23 noiembrie 2016
Aprobat
prin Legea nr. 82/2018
Citat de
4 acte
Citează
3 acte
Structură
4 articole · 40.085 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Aprobat prin 1

  • Legea nr. 82/2018 30 martie 2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și com…

Ce face acest act

Modifică 1

Are ca temei 1

Luând în considerare că, prin

Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, este definit cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învățătură, legea având ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate,

având în vedere că idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii,

luând în considerare că, din perspectiva asigurării acestor deziderate, precum și a nevoii de adaptare permanentă a învățământului românesc la cerințele pieței muncii, tot mai diversificată, aflată în creștere, este necesară îmbunătățirea reacției sistemului de educație și formare profesională la dinamica economică și socială din România,

având în vedere faptul că unele exemple de succes în organizarea/desfășurarea învățământului profesional cu elemente de sistem dual au demonstrat că atractivitatea unui astfel de învățământ pentru absolvenții clasei a VIII-a a crescut considerabil,

având în vedere că este necesar accesul la o gamă de oportunități de formare profesională de calitate pentru absolvenții învățământului gimnazial, pe care oferta locală, în special în localitățile mai mici, nu le poate acoperi,

ținând cont de faptul că învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ - operatorul economic și elev (respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului minor),

având în vedere faptul că la nivel național a fost demarat un amplu proces de consultare a partenerilor sociali, referitor la oportunitatea și premisele necesare organizării învățământului dual, prin derularea mai multor evenimente (lansarea în dezbatere publică a documentului de politică publică "Opțiunile de educație și formare profesională a absolvenților de clasa a VIII-a"; desfășurarea Conferinței naționale "Învățământul profesional dual - drumul de la idei la practică", iar la consultările prilejuite de aceste evenimente a participat o gamă largă de factori interesați, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ambasadelor, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, camerelor de comerț, sindicatelor, comitetelor sectoriale, companiilor, inspectoratelor școlare, unităților de învățământ și ai altor organizații și structuri implicate în educație),

având în vedere că formarea profesională pentru obținerea unei calificări se realizează în România astfel: inițial, prin învățământul profesional și tehnic, și continuu, prin formarea profesională a adulților, și luând în considerare că învățământul dual constituie o alternativă de formare profesională,

luând în considerare că, după aceste consultări, concluziile au pus în evidență necesitatea introducerii învățământului dual, ca parte a învățământului profesional și tehnic, asumarea de către operatorii economici a unor responsabilități și costuri pentru pregătirea practică a elevilor, crearea condițiilor pentru participarea operatorilor economici parteneri ai unităților de învățământ la deciziile consiliului de administrație al unității de învățământ prin prezența unor reprezentanți ai acestora, flexibilizarea duratei programelor de formare profesională, adaptarea curriculumului la nevoile pieței muncii locale și regionale,

că, totodată, în același context, operatorii economici au subliniat necesitatea partajării costurilor formării în stagiile de practică între operatorul economic și stat în condițiile acordării unor facilități fiscale operatorului economic,

ținând cont de faptul că prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2014

a fost introdusă posibilitatea de organizare a învățământului profesional în sistem dual, după învățământul obligatoriu (începând cu vârsta de 16 ani), desfășurat pe baza unui contract de muncă, și că aceste prevederi nu au fost agreate de marile companii (în special transnaționale), întrucât acestea nu doresc să încheie contracte de muncă datorită contribuțiilor pe care ar trebui să le plătească pentru salariile plătite cursanților; proiectul de ordonanță de urgență prevede ca învățământul dual să fie o alternativă a formării profesionale pentru absolvenții de gimnaziu (și cele mai multe companii consultate au fost de acord cu acest lucru), iar contractul pe care elevul îl încheie cu operatorul este un contract de pregătire practică (fără atragerea unor costuri suplimentare de tipul contribuțiilor și taxelor pe salarii pentru companii),

că învățământul dual combină învățarea la locul de muncă într-o companie cu educația și formarea profesională într-o unitate de învățământ, cu scopul de a obține o calificare profesională, concomitent cu oferirea posibilității continuării studiilor,

luând în considerare că preponderentă în acest caz, spre deosebire de învățarea bazată pe școală, este învățarea la locul de muncă, la operatorul economic, pe baza unui contract de parteneriat între operatorul economic și unitatea de învățământ, cu implicarea unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea școlară, și a unui contract individual de pregătire practică încheiat între operatorul economic, unitatea de învățământ și persoana care se formează,

luând în considerare faptul că formarea profesională prin învățământ dual va facilita accesul absolvenților, după finalizarea studiilor, la un loc pe piața forței de muncă,

având în vedere că, totodată, se impune adoptarea în regim de urgență a măsurilor legislative ce fac obiectul acestei ordonanțe de urgență, deoarece fundamentarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2017-2018 și a rețelei școlare, care se bazează și pe această ordonanță de urgență, are următorul calendar: luna noiembrie 2016, solicitarea din partea inspectoratelor școlare județene către unitățile administrativ-teritoriale locale și județene a proiectului privind reorganizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular, în vederea fundamentării proiectului planului de școlarizare, lunile noiembrie și decembrie 2016, emiterea avizelor conforme sau refuzul de a emite din partea unităților administrativ-teritoriale locale și județene, luna ianuarie 2017, transmiterea proiectului planului de școlarizare către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice de către inspectoratele școlare județene,

având în vedere că anterior aprobării cifrei de școlarizare se desfășoară, începând cu luna noiembrie a anului anterior (respectiv 2016), identificarea solicitărilor operatorilor economici, centralizarea acestora la nivelul inspectoratelor școlare, analiza propunerilor și a rețelei de unități de învățământ disponibile pentru furnizarea acelor calificări, stabilirea normelor cadrelor didactice, iar dacă prezenta ordonanță de urgență nu va fi aprobată imediat, efectele ei nu vor mai putea influența anul școlar 2017-2018, cu amânarea acestora încă 1 an,

având în vedere că întârzierea luării unei decizii poate conduce la relocarea unor companii care au participat la consultările desfășurate în ultimii ani și care solicită dezvoltarea învățământului dual pentru a putea influența calitatea formării profesionale și a deciziilor la nivelul unității de învățământ,

întrucât rata de abandon școlar din România este una dintre cele mai mari din Europa și una dintre cauzele principale este imposibilitatea familiilor de a susține financiar copiii să urmeze școala, iar proiectul de ordonanță de urgență prevede inclusiv implicarea suplimentară a companiilor cu burse cel puțin de nivelul bursei profesionale, dar și alte forme de sprijin pentru elevi; în lipsa promovării acestui act normativ crește riscul ca mulți absolvenți ai clasei a VIII-a să nu mai continue studiile și să constituie viitori beneficiari ai ajutoarelor sociale,

având în vedere că neluarea unei decizii va conduce la reducerea implicării operatorilor economici în formarea profesională, operatori care nu vor mai avea încredere în sistemul public, ca urmare a lipsei de reacție și de reglementare din partea statului, după consultări publice de anvergură; până la jumătatea anului 2016 au participat la consultările pentru modificarea cadrului legislativ:

- 846 de participanți prin întâlniri regionale și 918 respondenți la chestionar;

- consultarea on-line - 418 respondenți la chestionar;

- documente de poziție primite - 9;

- dintre participanți amintim 29 de camere de comerț, industrie și agricultură și 286 de operatori economici.

Toate categoriile instituționale au apreciat în procent de peste 79% cu calificativele "în mare și foarte mare măsură" oportunitatea programelor de formare în sistem profesional dual în România.

Având în vedere că modificările propuse, dacă nu sunt adoptate în această perioadă, vor produce efecte abia începând cu anul școlar 2018-2019, pierzând astfel oportunitatea de a ne îmbunătăți indicatorii de țară propuși și asumați, de exemplu: diminuarea abandonului școlar, creșterea gradului de angajabilitate etc.,

având în vedere că modificările propuse trebuie să susțină pregătirea practică prin implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calității în educație și formare profesională, accesul la educație și formare profesională, consolidarea competențelor-cheie și dezvoltarea profesională a profesorilor, conform obiectivelor asumate de statele membre ale Uniunii Europene la Riga în anul 2015, precum și de noua Agendă pentru competențe, adoptată la data de 10 iunie 2016,

având în vedere că, totodată, trebuie elaborate și aprobate metodologii specifice,

întrucât învățământul constituie prioritate națională,

deoarece toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 12, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

"(9) În cazul elevilor care frecventează învățământul dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, decontarea cheltuielilor de transport și facilitățile de cazare și masă gratuite prevăzute la alin. (8) se acordă, conform prevederilor prezentei legi, indiferent de oferta de educație și formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu."

2. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

"(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se pot organiza unități de învățământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puțin de 100 de elevi, care să ofere educație și formare profesională prin învățământul dual. În cazul în care nu se mai întrunesc caracteristicile învățământului dual prevăzute la art. 25 alin. (4) și cerințele pentru organizarea acestuia, prevăzute la art. 25 alin. (5), unitatea de învățământ intră în structura unei alte unități de învățământ cu personalitate juridică din localitate."

3. La articolul 25, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

"(4) Formarea profesională în scopul obținerii unei calificări se organizează prin învățământul profesional și tehnic, parte a sistemului național de învățământ preuniversitar, și prin formarea profesională a adulților. Învățământul dual este o formă de organizare atât a învățământului profesional și tehnic, cât și a formării profesionale a adulților, cu caracteristici specifice celor două tipuri de formare. Învățământul dual, ca parte a învățământului profesional și tehnic, reglementat prin prezenta lege, are următoarele caracteristici specifice:

a) este organizat la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică;

b) asigură oportunități sporite de educație și formare profesională pe baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorilor economici;

c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;

d) facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unității de învățământ partenere."

4. La articolul 25, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) și (6), cu următorul cuprins:

"(5) Învățământul dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (4) și îndeplinește următoarele cerințe:

a) existența contractului de parteneriat încheiat între unul sau mai mulți operatori economici sau între o asociație/un consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și costurile asumate de parteneri;

b) existența contractului individual de pregătire practică, încheiat între elev, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care stabilește drepturile și obligațiile părților;

c) existența autorizării/acreditării operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual. Autorizarea/Acreditarea operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual se reglementează prin metodologie specifică aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(6) Operaționalizarea caracteristicilor și cerințelor prevăzute la alin. (4) și (5), precum și aspectele specifice privind organizarea și funcționarea învățământului dual, admiterea în învățământul dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării, sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate."

5. La articolul 32, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

"(5) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ pot beneficia de facilități la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale."

6. La articolul 33, alineatele (2), (5), (7) și (7^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"(2) Pregătirea prin învățământul profesional și tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice la propunerea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și elaborate în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde ocupaționale actualizate.

..........................................................................

(5) Absolvenții învățământului profesional pot continua studiile în învățământul liceal.

..........................................................................

(7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), pot fi organizate prin unitățile de învățământ de stat și particulare sau confesionale acreditate și sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe organizate în învățământul de stat până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

(7^1) Unitățile de învățământ de stat în care se organizează învățământ profesional sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale privind învățământul profesional și tehnic, precum și la solicitările operatorilor economici interesați în formarea profesională prin învățământul profesional."

7. La articolul 33, alineatele (5^1)-(5^6) se abrogă.

8. La articolul 33, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

"(6) Absolvenții învățământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinși, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale."

9. La articolul 33, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

"(6^1) Pentru absolvenții de gimnaziu din seria curentă și din seriile anterioare care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei se pot organiza clase separate de învățământ profesional."

10. După articolul 33 se introduc două noi articole, articolele 33^1 și 33^2, cu următorul cuprins:

"Art. 33^1. - (1) Învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual, se organizează pentru dobândirea de cunoștințe, deprinderi și competențe preponderent pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5, conform Cadrului național al calificărilor.

(2) Absolvenții învățământului profesional și tehnic, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională pentru nivel 3, 4 sau 5, conform Cadrului național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

(3) Absolvenții învățământului profesional, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, pot continua studiile pentru dobândirea unei calificări de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

(4) Pot avea acces la o calificare profesională de nivel 5 al Cadrului național al calificărilor absolvenți ai învățământului liceal și/sau absolvenți cu certificat de calificare profesională de nivel 4 al Cadrului național al calificărilor, în condițiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

(5) Absolvenții de învățământ profesional și tehnic, inclusiv dual, care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinși în programe de pregătire pentru echivalarea nivelului de învățământ liceal. Condițiile de acces, conținutul și durata acestor programe de pregătire sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

Art. 33^2. - (1) Învățământul dual se organizează în unități de învățământ de stat, particulare sau confesionale în baza unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulți operatori economici sau asociație/consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară.

(2) Contractul-cadru de parteneriat se reglementează prin metodologie specifică elaborată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai operatorilor economici și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

(3) Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului minor încheie un contract de pregătire practică individual cu operatorul economic și unitatea de învățământ, reglementat prin metodologie specifică elaborată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai operatorilor economici și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice."

11. La articolul 63 alineatul (1), după litera e) se introduc trei noi litere, literele e^1)-e^3), cu următorul cuprins:

"e^1) învățământul profesional și tehnic dual: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 30;

e^2) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 10 elevi și maximum 15 elevi;

e^3) clasele din învățământul profesional și tehnic dual pot fi constituite din maximum trei grupe cu calificări diferite."

12. La articolul 65, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins:

"(5^1) Pentru învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional, curriculumul la decizia școlii este curriculum în dezvoltare locală (CDL) și constituie oferta educațională la nivel local, elaborată de unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii.

(5^2) În cazul învățământului dual, curriculumul în dezvoltare locală reprezintă maximum 30% din oferta educațională."

13. La articolul 68, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"(6) Învățământul profesional este orientat pe formarea competențelor specifice calificării profesionale și pe aprofundarea competențelor-cheie în contexte reale de muncă."

14. La articolul 76, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:

"(5) În cazul învățământului dual, la solicitarea operatorilor economici, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învățământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidați înscriși și de numărul de locuri disponibile.

(6) În cazul învățământului dual, tipul, numărul și conținutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de învățământ și operatorii economici. Probele de admitere pot viza cunoștințe din programele școlare din învățământul gimnazial și/sau motivația elevilor, testarea unor abilități/aptitudini și alte condiții de admitere stabilite prin procedurile de admitere adoptate de unitatea de învățământ în colaborare cu operatorii economici.

(7) Probele de admitere prevăzute la alin. (5) și (6) se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul dual, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice și dată publicității cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a."

15. La articolul 90, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

"(4) Pentru posturile didactice/catedrele vacante și rezervate din unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, candidaturile vor fi însoțite de avizul consiliului de administrație al unității de învățământ."

16. La articolul 96 alineatul (2), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

"a^1) în unitățile de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic, în cazul consiliului de administrație format din 7 membri, dintre aceștia 3 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinților și un reprezentant al operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici parteneri, aceștia vor desemna reprezentantul în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentantul operatorilor economici. Directorul unității de învățământ este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;".

17. La articolul 96 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:

"b^1) în unitățile de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic, în cazul consiliului de administrație format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinților și 2 reprezentanți ai operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici parteneri, aceștia vor desemna reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanții pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unității de învățământ este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;".

18. La articolul 96 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c^1), cu următorul cuprins:

"c^1) în unitățile de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic, în cazul consiliului de administrație format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local, un reprezentant al părinților și 3 reprezentanți ai operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici, aceștia vor desemna reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanții pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unității de învățământ este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;".

19. După articolul 96 se introduc două noi articole, articolele 96^1 și 96^2, cu următorul cuprins:

"Art. 96^1. - (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic cu o pondere majoritară a învățământului dual sunt conduse de un director, iar activitatea acestuia este monitorizată de un consiliu de administrație. Directorul unității de învățământ este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Președintele consiliului de administrație este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

(2) În unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic cu o pondere majoritară a învățământului dual, consiliul de administrație este constituit din 7, 9 sau 13 membri cu drept de vot, din care minimum 2 și maximum 5 membri din partea cadrelor didactice, minimum 2 și maximum 5 membri reprezentanți ai operatorilor economici, la paritate cu numărul de membri din partea cadrelor didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al părinților. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici, aceștia vor desemna reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanții pe locurile alocate operatorilor economici.

(3) În unitățile de învățământ particular și confesional, consiliul de administrație este constituit conform statutului aprobat de fondatori.

(4) În cazul unităților de învățământ prevăzute la alin. (1), consiliul de administrație exercită controlul asupra directorului, numește și revocă directorul, aprobă planificarea strategică a unității de învățământ elaborată de directorul unității de învățământ, avizează candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice și a postului de director.

(5) Președintele consiliului de administrație al unităților de învățământ prevăzute la alin. (1) are obligația de a convoca reprezentanții părinților și reprezentanții/sindicatului/salariaților din unitatea de învățământ la ședințele consiliului de administrație în care se dezbat relații de muncă, condiții de muncă și salarizare.

(6) La ședințele consiliului de administrație al unităților de învățământ prevăzute la alin. (1) în care se dezbat aspecte privind elevii, președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentantul elevilor care participă la ședință cu statut de observator.

(7) Consiliul de administrație al unităților de învățământ prevăzute la alin. (1) poate emite hotărâri în condițiile în care sunt prezenți minimum jumătate plus unu din totalul membrilor. Hotărârile consiliului de administrație cu privire la numirea/revocarea directorului se iau prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de administrație. Membrii consiliului de administrație care se află în conflict de interese, conform legii, nu participă la vot.

Art. 96^2. - Directorul unităților de învățământ prevăzute la art. 96^1 exercită managementul unității de învățământ și are următoarele atribuții:

a) este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;

b) este ordonatorul de credite al unității de învățământ;

c) își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ pe care o conduce;

d) propune regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ pentru discutarea și aprobarea în consiliul de administrație;

e) avizează proiectul de buget și raportul de execuție bugetară pentru discutarea și adoptarea în consiliul de administrație;

f) răspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învățământ;

g) elaborează planificarea strategică a unității de învățământ și o supune aprobării consiliului de administrație;

h) aprobă curriculumul în dezvoltare locală elaborat în parteneriat cu operatorii economici/autoritatea locală, la propunerea consiliului profesoral; curriculumul în dezvoltare locală (CDL) este o componentă a Curriculumului național, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unități de învățământ profesional și tehnic, ofertă realizată în parteneriat cu operatorii economici;

i) stabilește poziția școlii în relațiile cu terții;

j) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;

k) avizează programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, propuse de consiliului profesoral și aprobate în consiliului de administrație;

l) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;

m) aprobă comisiile pentru concursurile organizate la nivelul unității de învățământ și validează rezultatul concursurilor;

n) aprobă orarul unității de învățământ;

o) prezintă anual un raport asupra calității educației în unitatea de învățământ pe care o conduce. Raportul este prezentat în fața consiliului de administrație, comitetului de părinți și este adus la cunoștința autorităților administrației publice locale și a inspectoratului școlar județean/al municipiului București;

p) coordonează colectarea și transmite inspectoratului școlar datele statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația;

q) reprezintă unitatea de învățământ față de terți și angajează patrimonial unitatea de învățământ;

r) îndeplinește alte atribuții stabilite de către consiliul de administrație."

20. La articolul 102, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"(3) În cazul învățământului profesional și tehnic finanțarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, sunt:

a) cheltuieli cu organizarea procesului de învățământ, și anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse și premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecție, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilități oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea și sănătatea în muncă și analize medicale obligatorii (în funcție de domeniul de activitate), cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic etc., cheltuieli materiale pentru susținerea activităților desfășurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărți de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaționale, costuri legate de evaluarea și certificarea elevilor, materii prime și materiale consumabile și alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziției, punerii în funcțiune și exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a elevilor, cheltuieli aferente salarizării și pregătirii personalului propriu al operatorilor economici (tutori, formatori) pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii și sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învățământ parteneră, precum și sumele plătite direct cadrelor didactice în baza unor contracte încheiate în condițiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activități decât cele prevăzute în norma didactică;

b) cheltuieli de investiții în spații de învățământ existente sau nou-edificate, precum și în echipamente de natura mijloacelor fixe achiziționate și puse în funcțiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor realizate în unitatea de învățământ."

21. La articolul 254, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

"(2^1) Normarea posturilor didactice pentru activitățile de laborator și instruire practică din învățământul liceal tehnologic și din învățământul profesional se face pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu."

22. La articolul 254, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

"(3^1) În unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ, pe baza unor criterii specifice adoptate în consiliul de administrație al unității de învățământ, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice."

23. La articolul 254, după alineatul (19^1) se introduce un nou alineat, alineatul (19^2), cu următorul cuprins:

"(19^2) În unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, candidaturile pentru ocuparea, în condițiile prevăzute la alin. (19), a posturilor didactice/ catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului școlar vor fi însoțite de avizul consiliului de administrație al unității de învățământ."

24. La articolul 257, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

"(2^1) În unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct vor fi însoțite de avizul consiliului de administrație al unității de învățământ."

25. La articolul 361 alineatul (3), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

"h) cerința de autorizare/acreditare a operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual se va realiza conform prevederilor art. 25 alin. (5) lit. c)."

Articolul II

În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice elaborează metodologia specifică prevăzută la

art. 25 alin. (5) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul III

Prin derogare de la dispozițiile

art. 76 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, pentru admiterea în anul școlar 2017-2018, metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul dual este aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul IV

Prin derogare de la prevederile

art. 340 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, până la aprobarea Registrului național al calificărilor, pregătirea prin învățământ preuniversitar se organizează pe baza calificărilor incluse în Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se organizează pregătirea profesională prin învățământ preuniversitar, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:
p. Ministrul educației naționale și cercetării științifice,
Laurențiu Dănuț Vlad,
secretar de stat
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru,
ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul finanțelor publice
Anca Dana Dragu
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și
persoanelor vârstnice,
Dragoș-Nicolae Pîslaru
București, 16 noiembrie 2016.
Nr. 81.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.