Decizia nr. 58/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ionel Grădinaru în Dosarul nr. 3.548/63/2015 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.454D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 653 din 11 noiembrie 2014

și nr. 178 din 19 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 2 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.548/63/2015, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Ionel Grădinaru într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației privind drepturi de asigurări sociale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece este discriminat în raport cu consilierii locali sau județeni care sunt aleși prin vot, așa cum a fost ales și autorul excepției- în calitate de membru în comitetul executiv al asociației de proprietari. Or, spre deosebire de membrii comitetului executiv al asociației de proprietari care nu pot cumula pensia de invaliditate de gradul I sau II cu alte venituri, consilierii locali sau județeni sunt privilegiați, întrucât aceștia pot cumula pensia de invaliditate de gradul I sau II cu indemnizația de consilier.

6. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum a constatat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 178 din 19 martie 2015 .

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, precizând că își menține punctul de vedere reținut în

Decizia Curții Constituționale nr. 653 din 11 noiembrie 2014 .

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora: "În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni."

12. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, constatând constituționalitatea acestora, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate ca cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 21, și prin

Decizia nr. 178 din 19 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, paragraful 13, în ceea ce privește critica referitoare la caracterul discriminator al dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit celor statuate prin

Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, "art. 16 alin. (1) din Constituție impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situații obiectiv identice. Împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situații obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității în drepturi." Curtea a amintit că "în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări." Curtea a mai reținut că, în ceea ce privește textul de lege criticat, justificarea instituirii unui tratament juridic diferit pentru consilierii locali sau județeni se regăsește în expunerea de motive a

Legii nr. 209/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009, care a introdus această soluție legislativă în cuprinsul

art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, prevăzând că "pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: [...] pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau consilier județean." Cu acel prilej, legiuitorul a arătat că activitatea desfășurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfășurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestația consilierilor în folosul comunității nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la ședințele de consiliu și comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore. De asemenea, o astfel de asimilare ar îngrădi, într-un anumit sens, dreptul de a fi ales, întrucât ar afecta statutul de pensionar, determinat, în general, de condiții obiective, independente de voința persoanei. Astfel, potențialul ales este pus în situația de a opta între calitatea de consilier (reprezentant al comunității) și calitatea de pensionar, fiind influențat în opțiunea sa de repercusiunile pe care trebuie să le suporte.

14. Referindu-se la aceeași soluție legislativă cuprinsă în legislația anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010 , Curtea, prin

Decizia nr. 176 din 19 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 14 mai 2015, paragraful 14, a reținut că "lit. f) a

art. 94 alin. (1) a fost introdusă prin Legea nr. 209/2009 , după admiterea recursului în interesul legii, prin

Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 , prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că «persoanele alese în funcție de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective». În argumentarea acestei soluții, instanța supremă a reținut că activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul dispozițiilor

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , deoarece activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public. Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri. Pe de altă parte, indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia."

15. În consecință, prin aceeași decizie, paragraful 15, Curtea a constatat că pensionarii de invaliditate de gradul II care obțin venituri din activități profesionale și pensionarii de invaliditate de gradul II care exercită funcția de consilier local sau consilier județean nu sunt în situații juridice identice, astfel că tratamentul juridic prevăzut de dispozițiile de lege criticate - sub aspectul cumulului pensiei de invaliditate cu veniturile realizate - este diferit. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție.

16. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aceleași aspecte cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Grădinaru în Dosarul nr. 3.548/63/2015 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2016.