Decizia nr. 520/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.635D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o întâmpinare prin care menționează că "depune contractul autentificat la notar" și prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În realitate, autorul excepției de neconstituționalitate fiind nemulțumit de cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit în sarcina sa de către instanța de apel, dorește adoptarea unei noi soluții legislative, urmărind extinderea regimului de taxare prevăzut de dispozițiile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

și la situația sa.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din de 23 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Szabo Levente într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, sens în care apreciază că reprezintă o scăpare a legiuitorului necuprinderea în prevederile criticate a posibilității achitării unei taxe fixe (de 50 lei) și în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce conduce la încălcarea accesului liber la justiție.

7. Tribunalul Mureș - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Neincluderea în cuprinsul prevederilor criticate a ipotezei vizate de petent, aceea a hotărârii judecătorești prin care cererea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale a pârâtului, este o opțiune a legiuitorului, nefiind posibilă completarea textului de către instanța constituțională. Prin restrângerea ipotezelor în care modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru este aceea a indicării unei sume nu se împiedică accesul liber la justiție.

8. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul arată că autorul excepției consideră că motivul greșitei decizii a instanței de timbrare a apelului își află cauza în neconstituționalitatea normei legale. În realitate, în mod corect, petentul critică modul în care instanța i-a stabilit taxa judiciară de timbru pentru cererea de apel. Art. 32 din Codul de procedură civilă stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea acțiunii civile: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes. Fiecare dintre acestea reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii civile. Lipsa calității procesuale pasive justifică respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate (art. 40 din Codul de procedură civilă). Or,

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , referindu-se la "hotărâri prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă" are în vedere, printr-o exprimare generică, tocmai situațiile în care acțiunea este respinsă pentru neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile de admisibilitate, adică a acelor condiții care o califică spre a fi supusă controlului judecătoresc pe fond, sub aspectul pretențiilor formulate. Or, intenția legiuitorului de a scuti, de la o taxă judiciară de timbru stabilită la valoare, cererile pentru exercitarea căilor de atac în situațiile în care instanța a cărei hotărâre se atacă nu a ajuns să se pronunțe asupra fondului, este evidentă; în aceste situații, cererea este taxabilă potrivit

art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , iar nu potrivit regulii generale stabilite în art. 23 din același act normativ. Prin urmare, opinează că, deși criticile petentului sunt întemeiate, stabilirea greșită a taxei judiciare de timbru nu își are cauza într-un viciu de constituționalitate al textului legal, ci în modul de aplicare a prevederilor legale. Față de cele expuse, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

10. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin critica de neconstituționalitate, autorul excepției solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluții legislative. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, aspect ce ar contraveni prevederilor constituționale și legale.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești:

a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;".

14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate stabilesc faptul că cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat se taxează cu 50 lei. Față de aceste prevederi legale, nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din motivarea acesteia, pornește de la faptul că la

art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pe lângă situațiile enumerate concret și limitativ, nu este prevăzută și situația în care se exercită o cale de atac ce este utilizată împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce, în opinia acestuia, ar conduce la încălcarea accesului liber la justiție.

16. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar aspectele care determină stabilirea, în concret, a taxei judiciare de timbru ce se datorează, într-o anumită cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată, sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularitățile fiecărei cauze și nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

17. De asemenea, Curtea constată că prin critica de neconstituționalitate este vizată o omisiune legislativă, respectiv neconstituționalitatea este dedusă prin necuprinderea în prevederile criticate a posibilității achitării unei taxe fixe (de 50 lei) și în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea și completarea dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, verificarea omisiunii de reglementare, a caracterului incomplet al acesteia nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, în condițiile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.

18. De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă opțiunea legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea

Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). De asemenea, Curtea a mai statuat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea

Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, paragraful 17). Plata taxelor și a impozitelor fiind o obligație constituțională a cetățenilor, legiuitorul a instituit, prin dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Toate aceste aspecte constituie o garanție a accesului liberul la justiție.

19. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.