Ordin · Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului

Ordinul nr. 1048/2003

privind aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide

prezumat în vigoare

Data actului
12 decembrie 2003
Emitent
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 910 din 19 decembrie 2003
Citează
2 acte
Structură
19 articole, 2 anexe · 31.168 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Având în vedere prevederile

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 262/2000

privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale,

în baza

Hotărârii Guvernului nr. 739/2003

privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Metodele de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide, prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 2

Prelevarea de probe se face în baza unui proces-verbal întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Articolul 3

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 29/2001

pentru aprobarea Metodelor de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 aprilie 2001.

Articolul 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii,
pădurilor, apelor și mediului,
Ilie Sârbu
București, 12 decembrie 2003.
Nr. 1.048

Anexa 1 METODE

de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în

vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea

oficială a nivelului de reziduuri de pesticide

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Probele destinate analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide în și pe plante și produse vegetale se prelevează în conformitate cu metodele descrise mai jos.

(2)

Procedurile de prelevare permit obținerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat analizei, pentru a verifica dacă sunt respectate nivelurile maxime de reziduuri (NMA) de pesticide admise în actele normative în vigoare.

Articolul 2

Probele se prelevează de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare județene, respectiv a municipiului București.

Articolul 3

Nivelul maxim de reziduuri pentru o plantă sau un produs vegetal ia în considerare nivelul maxim care poate fi prezent într-o probă compozită, care a fost obținută din mai multe unități din produsul tratat și care trebuie să reprezinte nivelul mediu de reziduuri dintr-un lot. Nivelurile maxime admise se aplică la o probă vrac compusă, obținută din una până la zece probe primare.

Articolul 4

În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:

a) porțiunea de analizat - o cantitate reprezentativă, de mărime adecvată, din materialul extras din proba de analizat, care permite măsurarea concentrației reziduurilor. Pentru a extrage porțiunea de analizat se poate utiliza un instrument de prelevare;

b) proba analitică - materialul pregătit pentru analiză, obținut din proba de laborator prin separarea porțiunii din produs care trebuie analizată, urmată de amestecare, măcinare, tocare fină etc., în vederea extragerii porțiunii de analizat cu o eroare minimă de prelevare.

La pregătirea probei analitice se vor lua în considerare prevederile anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale, care specifică partea din produs pentru care se stabilesc niveluri maxime de reziduuri, astfel că porțiunea din produs care urmează să fie analizată poate include părți care, în mod normal, nu sunt consumate;

c) proba în vrac/proba reunită - proba reunită, combinată și bine omogenizată, obținută din probele primare prelevate dintr-un lot.

Probele primare trebuie să conțină suficient material pentru a permite extragerea tuturor probelor de laborator din proba în vrac.

În cazul în care în timpul colectării probei sau probelor primare se pregătesc probe de laborator separate, proba în vrac este suma probelor de laborator la momentul prelevării probelor din lot.

d) proba de laborator - proba expediată la laborator sau primită de laborator, constând într-o cantitate reprezentativă de material extrasă din proba în vrac. Proba de laborator poate fi constituită din întreaga probă în vrac sau o porțiune din aceasta. Pentru a obține probele de laborator unitățile nu vor fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat;

e) lotul - o cantitate din produsul alimentar livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare știe sau presupune că are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Dacă un transport de marfă este constituit din loturi care pot fi identificate ca provenind de la diferiți cultivatori, fiecare lot va fi tratat separat. Un transport de marfă poate fi constituit din unul sau mai multe loturi. Dacă nu se poate stabili cu certitudine mărimea sau marginile/limitele fiecărui lot dintr-un transport mare, atunci fiecare serie de vagoane, camioane, cale de vapor poate fi considerată un lot separat. Un lot poate fi amestecat prin procese de fabricare sau de sortare.

f) proba primară/proba increment - una sau mai multe unități luate dintr-un singur loc al lotului. Este de preferat ca locul din care se prelevează o probă primară din lot să fie ales prin sondaj, dar dacă acest lucru nu este practic posibil, acesta se alege în mod aleatoriu din părțile accesibile ale lotului. Numărul de unități necesare pentru a constitui o probă primară depinde de mărimea și de numărul probelor de laborator cerute. Dacă se prelevează din lot mai mult de o probă primară, fiecare probă primară trebuie să contribuie în aceeași proporție la proba în vrac. Dacă unitățile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar amestecarea probei în vrac nu ar permite obținerea de probe de laborator reprezentative sau dacă unitățile (de exemplu, fructe moi) pot fi afectate prin amestecare, acestea pot fi împărțite aleatoriu, în momentul prelevării probelor primare, în probe de laborator duplicat. Dacă probele primare sunt prelevate la diferite intervale de timp în timpul încărcării sau descărcării unui lot, "poziția" de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care se realizează încărcarea sau descărcarea lotului. Pentru a obține probe primare unitățile nu vor fi tăiate sau divizate;

g) proba - una sau mai multe unități selectate dintr-o populație de unități ori o porțiune selectată dintr-o cantitate mai mare de material. Pentru ca o probă să fie reprezentativă pentru acel lot sau probă în vrac, se ia în considerare exclusiv conținutul de reziduuri de pesticide pe care îl poate avea aceasta;

h) prelevarea - procedură utilizată pentru a extrage și a constitui o probă;

i) instrumentul de prelevare - o lingură, un căuș și/sau o sondă, utilizate pentru a preleva o unitate dintr-un material în vrac sau din ambalaje care sunt prea mari pentru a fi utilizate ca probe primare.

Instrumentele specifice de prelevare sunt descrise de standardele internaționale ISO 950 privind prelevarea cerealelor (boabe), ISO 951 privind prelevarea leguminoaselor uscate ambalate în pungi și ISO 1839 privind prelevarea ceaiului.

Pentru materiale cum ar fi frunze în vrac poate fi considerată instrument de prelevare chiar mâna inspectorului care prelevează proba;

j) inspectorul de prelevare - o persoană instruită în procedurile de prelevare și autorizată, de către autoritățile competente, pentru a preleva probe.

Inspectorul este responsabil cu toate procedurile care duc la și care includ prepararea, ambalarea și expedierea probelor de laborator. Acesta trebuie să respecte procedurile de prelevare specificate, să furnizeze toate informațiile despre probe și să colaboreze cu laboratorul care efectuează analizele;

k) mărimea probei - numărul de unități sau cantitatea de material care constituie o probă;

l) unitatea - porțiunea cea mai mică dintr-un lot, care trebuie prelevată pentru a constitui proba primară sau o parte din aceasta.

Unitățile vor fi identificate astfel:

a) fructe și legume proaspete. Fiecare fruct sau legumă întreagă ori un grup din acestea (de exemplu, strugurii) va forma o unitate, exceptând cazurile în care acestea sunt mici. Unități de produse mici, ambalate, pot fi identificate conform lit. b). Dacă un instrument de prelevare poate fi utilizat fără a afecta materialul, acesta poate servi la constituirea de unități. Fructele sau legumele proaspete nu vor fi tăiate sau divizate pentru a obține unități;

b) produse ambalate. Cele mai mici ambalaje individuale vor fi considerate unități. Dacă cele mai mici ambalaje sunt prea voluminoase, atunci materialul va fi prelevat ca produse în vrac, conform lit. c). Dacă cele mai mici ambalaje sunt foarte mici, un pachet de ambalaje poate forma o unitate;

c) materiale în vrac și pachete mari care sunt prea voluminoase pentru a fi luate ca probe primare. În acest caz unitățile se obțin cu ajutorul unui instrument de prelevare.

Capitolul II Proceduri de prelevare*1)

Articolul 5

Din fiecare lot care urmează să fie verificat se vor preleva probe separat.

Articolul 6

În cursul prelevării și pregătirii probelor de laborator se iau măsuri pentru evitarea oricărei contaminări și deteriorări a acestora, care ar putea afecta rezultatele analitice.

Articolul 7

(1)

Numărul minim de probe primare care se prelevează dintr-un lot este stabilit în tabelul nr. 1.

(2)

Pe cât posibil, fiecare probă primară va fi prelevată dintr-un loc ales în mod aleatoriu din lot.

(3)

Probele primare trebuie să conțină suficient material pentru a constitui probele de laborator cerute din lotul respectiv.

Articolul 8

(1)

Procedurile pentru pregătirea probei în vrac sunt descrise în tabelul nr. 2.

(2)

Probele primare trebuie combinate și bine amestecate pentru a forma proba în vrac.

(3)

Dacă prin procesul de amestecare sau subdivizare a probei în vrac unitățile se pot deteriora și astfel vor fi afectate reziduurile ori dacă unitățile mari nu pot fi amestecate pentru a da o distribuție a reziduurilor mai uniformă, atunci, în momentul prelevării probelor primare, unitățile trebuie repartizate aleatoriu în probe de laborator duplicat.

(4)

În acest caz, rezultatul care se va utiliza va reprezenta media rezultatelor valabile obținute din probele de laborator analizate.

Articolul 9

(1)

Dacă proba în vrac este mai mare decât a fi necesar pentru o probă de laborator, aceasta va fi divizată pentru a obține o porțiune reprezentativă.

(2)

Se poate utiliza un instrument de prelevare, împărțirea în sferturi sau alt proces corespunzător de reducere a volumului, însă unitățile de produse vegetale proaspete nu vor fi tăiate sau divizate.

(3)

Dacă este necesar, în această etapă se vor preleva probe de laborator duplicat sau acestea pot fi pregătite prin procedura descrisă mai sus.

(4)

Dimensiunile minime ale probelor de laborator sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Articolul 10

(1)

Prelevarea de probe se efectuează în baza unui proces-verbal prin care se identifică natura și originea lotului, proprietarul, furnizorul sau transportatorul acestuia, data și locul prelevării și orice alte informații relevante.

(2)

Se va înregistra orice deviere de la metoda de prelevare recomandată.

(3)

Fiecare probă de laborator va fi însoțită de un exemplar semnat al procesului-verbal de prelevare, un alt exemplar va fi păstrat de inspectorul de prelevare, iar un al treilea exemplar va fi înmânat proprietarului lotului sau unui reprezentant al acestuia, indiferent dacă acesta va primi sau nu o probă de laborator.

(4)

Dacă procesele-verbale de prelevare sunt în format electronic, acestea vor fi distribuite acelorași persoane menționate mai sus și se va păstra o copie verificabilă pentru audit.

Articolul 11

(1)

Fiecare probă de laborator va fi introdusă într-un container curat și inert, care să ofere o protecție adecvată împotriva contaminării, deteriorării și scurgerilor în timpul transportului și al depozitării. Se va evita orice deteriorare a probelor în timpul transportului: fructele și legumele în stare proaspătă vor fi păstrate la rece, iar cele congelate trebuie să rămână ca atare.

(2)

Containerul va fi etichetat și sigilat astfel încât să nu poată fi deschis sau să nu se poată îndepărta eticheta fără a se deteriora sigiliul și va fi însoțit de un proces-verbal de prelevare.

(3)

Eticheta aplicată pe container conține următoarele date:

a) felul probei;

b) data și locul prelevării probei;

c) numele și prenumele persoanei care a făcut prelevarea;

d) scopul prelevării probei;

e) destinația probei.

(4)

Proba trebuie să ajungă la laborator cât mai curând posibil.

Articolul 12

(1)

Proba de laborator va primi un cod de identificare unic care va fi trecut în fișa probei, împreună cu data recepției și greutatea probei.

(2)

Partea din produs care urmează să fie analizată*2) (proba analitică) trebuie separată cât mai curând posibil.

(3)

Dacă nivelul de reziduuri trebuie calculat astfel încât să includă părțile care nu sunt analizate*3), se va înregistra greutatea părților separate.

______________

*1) Dacă este necesar, pot fi adoptate recomandările ISO pentru prelevarea cerealelor (ISO 950 din 1979 - prelevarea cerealelor) sau a altor produse transportate în vrac.

*2) Partea din produs la care se aplică limita maximă prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 și 608 bis din 27 august 2003.

*3) De exemplu, sâmburii fructelor sâmburoase nu sunt analizați, dar nivelul de reziduuri se calculează presupunând că aceștia sunt incluși în proba de analizat, dar nu conțin reziduuri.

Articolul 13

(1)

Dacă este cazul, proba analitică se va mărunți și se va amesteca pentru a permite extragerea porțiunilor analitice reprezentative.

(2)

Mărimea porțiunii analitice se va determina în funcție de metoda de analiză și de eficacitatea amestecării.

(3)

Metodele de mărunțire și amestecare vor fi înregistrate și nu trebuie să afecteze reziduurile prezente în proba analitică.

(4)

Dacă este cazul, proba analitică va fi prelucrată în condiții speciale, de exemplu la temperaturi sub zero grade, pentru a reduce la minimum efectele adverse.

(5)

În cazul în care prelucrarea ar afecta reziduurile și dacă nu există proceduri practice alternative, porțiunea analitică poate fi constituită din unități întregi sau segmente îndepărtate din unități întregi.

(6)

Dacă porțiunea analitică constă în câteva unități sau segmente, este puțin probabil să fie reprezentativă pentru proba analitică și este necesar să se analizeze un număr suficient de porțiuni similare pentru a putea indica gradul de incertitudine a valorii medii.

(7)

Dacă porțiunile analitice urmează să fie depozitate înainte de efectuarea analizei, metoda și perioada de depozitare nu trebuie să afecteze nivelul de reziduuri prezente.

(8)

Dacă este necesar, trebuie extrase porțiuni suplimentare pentru confirmare.

Articolul 14

(1)

Rezultatele analitice trebuie să fie obținute pornind de la una sau mai multe probe de laborator prelevate dintr-un lot și care sunt recepționate într-o stare corespunzătoare pentru analiză.

(2)

Rezultatele trebuie să fie însoțite de date acceptabile privind controlul calității.

(3)

Dacă un reziduu depășește nivelul maxim admis, se va confirma identitatea acestuia, iar concentrația sa va fi verificată prin analizarea uneia sau mai multor porțiuni analitice suplimentare, prelevate din proba sau din probele de laborator inițiale.

(4)

Nivelurile maxime admise se aplică la proba în vrac.

(5)

Lotul respectă nivelurile maxime admise de reziduuri numai dacă rezultatele analitice nu depășesc valorile stabilite.

(6)
În cazul în care rezultatele pentru proba în vrac depășesc nivelurile maxime admise, constatarea faptului că lotul nu respectă nivelurile maxime admise se face ținând seama de rezultatele obținute pornind de la una sau mai multe probe de laborator și de acuratețea și precizia analizei, indicate de datele privind controlul calității.
Tabelul nr. 1
Numărul minim de probe primare ce trebuie prelevate dintr-un lot
┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│
│ Numărul minim de probe primare│
│
│
ce trebuie prelevate
│
│
│
din lot
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ Produse ambalate sau în vrac, care
│
1 (un lot poate fi amestecat │
│ pot fi considerate ca fiind bine amestecate
│
prin sortare sau prin
│
│ sau omogene
│
procesul de fabricație)
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Produse ambalate sau în vrac, care pot
│
Pentru produsele alimentare
│
│să nu fie bine amestecate ori omogene
│
primare constituite din
│
│
│
unități mari, numărul minim
│
│
│
de probe primare trebuie să
│
│
│
respecte numărul minim de
│
│
│
unități cerute pentru proba
│
│
│
de laborator (a se vedea
│
│
│
tabelul nr. 2).
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Greutatea lotului în kg
│
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│< 50
│
3
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│50-500
│
5
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│> 500
│
10
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│sau:
│
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Numărul de cutii, cartoane sau alte
│
│
│recipiente din lot
│
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│1-25
│
1
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│26-100
│
5
│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│> 100
│
10
│
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Tabelul nr. 2
Descrierea probelor primare și greutatea minimă a probelor de laborator
┌──┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┐
│Nr│
│
│
Natura probei
│ Greutatea
│
│c │
│
│
primare
│ minimă a
│
│r │
Clasificarea produsului │Exemple
│
care trebuie
│ fiecărei
│
│t │
│
│
prelevată
│ probe de
│
│
│
│
│
│ laborator
│
├──┴───────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│Produse alimentare primare
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Toate fructele proaspete
│
│
Toate legumele proaspete, inclusiv cartofi și sfeclă de zahăr,
│
│
fără plante aromate
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│1.1 Produse proaspete de
│Bace, mazăre, │Unități întregi
│
1 kg
│
│
dimensiuni mici
│măsline
│sau produse
│
│
│
În general,
│
│ambalate ori
│
│
│
unități < 25 g
│
│unități prelevate │
│
│
│
│cu un instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│1.2.Produse proaspete de
│Mere,
│Unități întregi
│1 kg (cel
│
│
dimensiuni medii,
│portocale
│
│puțin 10
│
│
în general unități
│
│
│unități)
│
│
de 25-250 g
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│1.3.Produse proaspete de
│Varză,
│Unități întregi
│2 kg (cel
│
│
dimensiuni mari,
│castraveți,
│
│puțin
│
│
în general > 250 g
│struguri
│
│5 unități)
│
│
│(ciorchini)
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│2.
Leguminoase
│Fasole uscată,│
│1 kg
│
│
│mazăre uscată │
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
Cereale boabe
│Orez, grâu
│
│1 kg
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
Nuci
│Cu excepția
│
│
│
│
│nucilor de
│
│1 kg
│
│
│de cocos
│
│
│
│
├──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
│Nuci de cocos │
│5 unități
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│Semințe oleaginoase
│Arahide
│
│0,5 kg
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│Semințe pentru băuturi și
│Boabe de cafea│
│0,5 kg
│
│dulciuri
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│3. Plante aromate proaspete
│Pătrunjel
│Unități întregi
│0,5 kg
│
│
├──────────────┤
├────────────┤
│
│Altele
│
│0,2 kg
│
├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│
(pentru plante aromate uscate a se vedea secțiunea a 4-a din tabel)
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│
Condimente
│Condimente
│Unități întregi
│0,1 kg
│
│
│uscate
│sau unități
│
│
│
│
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│Alimente procesate
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Produse alimentare secundare de origine vegetală, fructe, legume,
│
│
verdețuri uscate, produse cerealiere măcinate
│
│
Produse derivate de origine vegetală, ceai, plante pentru ceai, uleiuri
│
│
vegetale, sucuri și produse diverse, de exemplu măsline prelucrate și
│
│
melasă de citrice
│
│
Alimente de origine vegetală fabricate (un singur ingredient), cu sau fără│
│
agenți de condiționare sau ingrediente secundare ca agenți de aromatizare,│
│
condimente și plante aromate, care sunt în mod normal preambalate și
│
│
gata de consum, gătite sau ca atare
│
│
Alimente de origine vegetală fabricate (din mai multe ingrediente),
│
│
inclusiv produse cu ingrediente de origine animală, în care predomină
│
│
ingredientele de origine vegetală, pâine și alte produse preparate din
│
│
cereale
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│4.1.Produse cu valoare mare
│
│Pachete sau
│
│
│
pe unitate
│
│unități prelevate │ 0,1 kg*)
│
│
│
│cu un instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.2.Produse solide cu
│Hamei, ceai,
│Unități ambalate
│0,2 kg
│
│
densitate mică în vrac
│plante pentru │sau unități
│
│
│
│ceai
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.3.Alte produse solide
│Pâine, făină, │Ambalaje sau alte │0,5 kg
│
│
│fructe uscate │unități întregi
│
│
│
│
│ori unități
│
│
│
│
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.4. Produse lichide
│Uleiuri,
│Unități ambalate
│0,5 l sau
│
│
│vegetale,
│sau unități
│0,5 kg
│
│
│sucuri
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┘
Notă
*) Poate fi prelevată o probă de laborator mai mică dintr-un produs cu valoare excepțional de mare. În acest caz motivul va fi specificat în procesul-verbal de prelevare.

Anexa 2 - model -

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI
PROCES - VERBAL
de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea
efectuării analizelor de laborator pentru determinarea nivelului
de reziduuri de pesticide
nr. ...... din ......., localitatea ..........
Subsemnatul ......., în calitate de inspector fitosanitar din cadrul ......., atest că în ziua de ......., ora ......, s-a realizat prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în conformitate cu legislația în vigoare, dintr-un lot de ......, în cantitate de ...... . Datele de identificare a lotului: .................. .
Cantitatea de probe prelevate a fost de ................... .
Prelevarea probelor a fost făcută de la agentul economic ....., cu sediul în ..........., înmatriculat la Oficiul registrului comerțului ....... sub nr. ....., codul fiscal ........, reprezentat de domnul/doamna ......, născut/născută la data de .... .., în localitatea ......., județul/sectorul ......., domiciliat/domiciliată în localitatea ....., str. ..... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., județul/sectorul ........, cu reședința în ........, legitimat/legitimată cu actul de identitate ..... seria ...... nr. ........, eliberat de ....... la data de .............. .
Mențiuni: ................................................. .
Inspector fitosanitar,
.........................
Reprezentantul agentului economic,
..................................
────────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.