Procedura din 29 aprilie 2015

Prevederile prezentei proceduri se aplică de către operatorii de rețea în activitatea de măsurare a energiei electrice.

Prezenta procedură nu se aplică pentru determinarea energiei electrice tranzitate între:

a) rețeaua electrică de transport și rețelele electrice de distribuție;

b) rețelele electrice de distribuție și instalațiile de utilizare ale utilizatorilor casnici racordați la nivelul de joasă tensiune, cu puteri aprobate mai mici sau egale cu 30 kW.

Termenii utilizați în prezenta procedură sunt definiți în

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, și în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013 , cu modificările și completările ulterioare.

În prezenta procedură, termenii și abrevierile de mai jos au următoarele semnificații:
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
Termen sau
│
Definiție
│
│
abreviere
│
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Corecție de
│Cantitate de energie electrică, reprezentând pierderea de
│
│energie
│energie electrică într-un echipament energetic denumit
│
│electrică
│element cu pierderi, situat între punctul de măsurare și
│
│
│punctul de delimitare, care trebuie adăugată la/scăzută din
│
│
│energia electrică măsurată de contor, în intervalul de calcul│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Corecție de
│Cantitate de putere electrică, reprezentând pierderea de
│
│putere
│putere electrică într-un echipament energetic denumit
│
│electrică
│element cu pierderi, situat între punctul de măsurare și
│
│
│punctul de delimitare, care trebuie adăugată la/scăzută din
│
│
│puterea maximă măsurată de contor, în intervalul de calcul
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Curbă de
│Set de indecși de energie electrică activă sau reactivă,
│
│sarcină
│memorați la intervale de timp consecutive și egale
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Durată
│Interval de timp convențional în care tranzitarea sarcinii
│
│echivalentă de│(curent/putere electrică) la valoarea maximă, constantă,
│
│calcul al
│printr-o rețea electrică ar produce în elementele acesteia
│
│pierderilor
│aceleași pierderi de energie electrică ca și în cazul
│
│(tau)
│funcționării conform curbei de sarcină realizate
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Durată de
│Interval de timp convențional în care, printr-o rețea
│
│utilizare a
│încărcată constant la sarcina (curent/putere electrică)
│
│sarcinii
│maximă, s-ar transmite aceeași cantitate de energie ca și în │
│maxime (Tsm)
│cazul funcționării conform curbei de sarcină realizate
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Element cu
│Echipament energetic, de regulă transformator electric și/sau│
│pierderi
│linie electrică aeriană sau în cablu pentru care se
│
│
│calculează pierderi
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Energie
│Energia electrică înregistrată de contor
│
│electrică
│
│
│măsurată
│
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Interval de
│Interval de o oră pentru utilizatorii care dețin contoare cu │
│calcul al
│înregistrare orară, respectiv interval de o lună pentru
│
│corecției
│utilizatorii care dețin contoare fără înregistrare orară.
│
│
│Pentru utilizatorii pentru care intervalul de citire a
│
│
│contoarelor este mai mare de o lună, intervalul de calcul al │
│
│corecției este intervalul de citire, cu posibilitatea
│
│
│facturării eșalonate a corecțiilor și cu regularizare
│
│
│corespunzătoare a valorilor citite, în conformitate cu
│
│
│prevederile reglementărilor în vigoare
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Operator de
│După caz, operatorul de transport și de sistem sau un
│
│rețea
│operator de distribuție
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pierderi
│Pierderile care se produc:
│
│constante de
│● în transformatoare electrice, datorită magnetizării
│
│energie
│miezului magnetic, circulației curenților turbionari și
│
│electrică/
│fenomenului de histerezis;
│
│putere
│● în liniile electrice, datorită efectului corona și
│
│
│curenților de scurgere prin izolatoare și dielectric.
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pierderi
│Pierderile care se produc la funcționarea în regim de sarcină│
│variabile de
│în înfășurările transformatoarelor electrice și în
│
│energie
│conductoarele liniilor electrice
│
│electrică/
│
│
│putere
│
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Punct de
│Locul în care instalațiile utilizatorului se delimitează ca
│
│delimitare
│proprietate de instalațiile operatorului de rețea
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Punct de
│Locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la
│
│măsurare
│care este conectată aparatura și ansamblul instalațiilor care│
│
│servesc la măsurarea puterii și energiei electrice
│
│
│tranzacționate
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Regim de
│Regim în care un echipament electric (transformator, linie)
│
│funcționare în│este parcurs de un curent electric de sarcină
│
│sarcină
│
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Regim de
│Regim în care un echipament electric (linie, transformator,
│
│funcționare în│generator) este menținut sub tensiune, fără sarcină
│
│gol
│
│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Regim de
│Regim în care un echipament electric (linie, transformator,
│
│rezervă
│generator) este deconectat de la rețea
│
└──────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘

Calculul corecției de energie electrică/putere activă se realizează pe baza:

a) schemei electrice ce include elementele cu pierderi situate între punctul/punctele de măsurare și punctul/punctele de delimitare, pentru toate căile de alimentare;

b) regimului de funcționare realizat al elementelor cu pierderi;

c) parametrilor tehnici ai fiecărui element cu pierderi din schema electrică preluați, după caz, din avizul tehnic/certificatul de racordare, relevee, buletine de fabrică, cataloage de produs, tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, buletine de încercări. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, se pot utiliza valorile parametrilor tehnici ai elementelor cu pierderi din anexele nr. 1, 2 și 3 care fac parte integrantă din prezenta procedură;

d) datelor de măsurare a energiei electrice consumate sau livrate.

În exploatarea instalațiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcționare:

a) în sarcină, situație în care se calculează pierderi constante și pierderi variabile de energie electrică activă și reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi;

b) în gol, situație în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă și reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi;

c) în rezervă, situație în care nu se calculează pierderi în elementele menționate.

Calculul corecției de energie electrică/putere activă se realizează utilizând, după caz, următoarele mărimi: energia electrică activă măsurată E(a) (kWh), energia electrică reactivă măsurată E(r) (kVArh), timpul de menținere sub tensiune a instalației T(f) (h) (care include timpul de funcționare în sarcină și timpul de funcționare în gol), timpul de funcționare în sarcină a instalației T(fs) (h), puterea maximă activă măsurată P(max).

Mărimile precizate la alin. (1) sunt aferente intervalului de calcul.

Pentru calculul corecțiilor se determină următoarele mărimi:

a) factorul de putere, pe baza uneia dintre relațiile:

cos phi = 1/radical din (1 + [E(r)/E(a)]^2)

(1a)

cos phi = cos [arctg E(r)/E(a)]

(1b)

b) puterea medie activă:

P(med) = E(a)/T(fs)

[kW]

(2)

c) puterea maximă aparentă:

S(max) = P(max)/cos phi

[kVA]

(3)

d) puterea medie aparentă:

S(med) = P(med)/cos phi

[kVA]

e) durata de utilizare a sarcinii maxime:

T(sm) = E(a)/P(m)

[h]

f)durata echivalentă de calcul al pierderilor:

tau = T(f) * (p*k(u) + (1-p)*[k(u)]^2)

[h]

unde:
k(u) = S(med)/S(max) este coeficientul de umplere a graficului de sarcină;
p = (0,15 ÷ 0,30); în calcule se utilizează valoarea p = 0,2.
(4) În situația în care contorul utilizat la un loc de consum/de producere/de consum și producere este fără măsurare orară și nu înregistrează P(max), la calculul corecțiilor de energie electrică/putere activă se utilizează datele din tabelul 1.
Tabelul 1
┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────┐
│
Tip activitate
│T(sm)
[ore/lună]│tau
[ore/lună]│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate cu un schimb de 8 ore
│
164
│
75
│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate în două schimburi de câte 8 ore│
330
│
156
│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate în trei schimburi de câte 8 ore│
430
│
203
│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate cu un schimb de 10 ore
│
230
│
106
│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate cu un schimb de 12 ore
│
270
│
124
│
├──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Activitate în două schimburi de câte 12
│
440
│
218
│
│ore
│
│
│
└──────────────────────────────────────────┴─────────────────┴───────────────┘

În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) puterea nominală, S(n) [kVa];

b) pierderile de mers în gol, P(0) [kW];

c) pierderile în scurtcircuit, P(sc) [kW];

d) curentul de mers în gol, i(0) [%];

e) tensiunea de scurtcircuit, u(sc) [%].

În plus față de cele prevăzute la alin. (1), se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite, conform prevederilor de la art. 9 și 10.

În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t(j) = 1 h se determină:

a) pierderile constante de energie electrică, cu relațiile (7), respectiv (8), considerând în formule în locul timpului total de funcționare T(f) intervalul de timp unitar t(j)

b) pierderile variabile de energie electrică, cu relațiile:

(i) pierderile de energie electrică activă:

j=T(fs)

Delta E(av) = P(sc) *

Σ

([P(j)]^2 + [Q(j)]^2)/[S(n)]^2 * t(j) [kWh]

(20)

j=1

unde:

- t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1 h);

- P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor active și reactive măsurate, exprimate în kW, respectiv în kvar; în locul acestor mărimi se pot utiliza valorile energiilor orare măsurate, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri;

(ii) pierderile variabile de energie electrică reactivă:

j=T(fs)

Delta E(rv) = [u(sc)/100] *

Σ

([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/S(n) * t(j) [kVArh] (21)

j=1

c) corecția totală de energie electrică se determină cu relațiile (13), respectiv (14).

Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și pierderile de energie activă corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h.

În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică aeriană, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) lungimea liniei în porțiunea considerată, l [km];

b) tensiunea nominală a liniei, U(n) [kV];

c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r(0) [Ω/km];

d) reactanța specifică a liniei x(0) [Ω/km].

Pentru lungimea porțiunii de linie cuprinsă între punctul de măsurare și punctul de delimitare se determină rezistența ohmică R [Ω], respectiv reactanța inductivă X [Ω].

În plus față de cele prevăzute la alin. (1) și (2) se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 și 10.

Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină, se calculează doar pierderile variabile de energie/putere activă cu relațiile:

a) pierderile de energie electrică activă:

Delta E(a) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau [kWh] (22)

b) pierderile de energie electrică reactivă:

Delta E(r) = 10^(-3)*X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau [kVArh] (23)

c) pierderile de putere activă:

Delta P = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2

[kW]

(24)

Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se calculează doar pierderi variabile cu relațiile:

a) pierderile de energie electrică activă:

Delta E(av) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) [kWh] (25)

b) pierderile de energie electrică reactivă:

Delta E(rv) = 10^(-3) *X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) [kVArh]

(26)

c) pierderile de putere activă:

Delta P(v) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(fs)]^2

[kW]

(27)

Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile variabile de energie activă/putere activă, calculate în conformitate cu prevederile art. 17, se adaugă pierderile constante corona de energie electrică activă/putere activă.

Pentru pierderile constante unitare corona DeltaP(0cor) se recomandă să se adopte o valoare de 4-6 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 220 kV, respectiv 10-15 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 400 kV.

Pierderile constante corona de energie electrică activă se determină cu relația:

Delta E(ac) = Delta P(0cor) * l * T(f)

[kWh]

(28)

Pierderile constante corona de putere activă se determină cu relația:

Delta P(c) = Delta P(0cor) * l

[kW]

(29)

Corecția totală de energie electrică activă se determină cu relația (13), iar corecția totală de putere activă se determină cu relația (15).

Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t(j) = 1 h se calculează doar pierderi variabile cu relațiile:

a) pierderile variabile de energie electrică activă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV:

j=T(fs)

Delta E(av) = 10^(-3)*R*

Σ

([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) [kWh]

(30)

j=1

unde:

- t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1 h)

- P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate, exprimate în kW, respectiv în kVAr; în locul acestora se pot utiliza valorile energiilor orare, care, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri.

Acolo unde este posibil, în locul tensiunii nominale U(n) se utilizează valoarea tensiunii medii pe linie, U(m), determinată prin măsurători orare;

b) pierderile variabile de energie electrică reactivă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV:

j=T(fs)

Delta E(rv) = 10^(-3)*X*

Σ

([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) [kVArh] (31)

j=1

Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv 400 kV, și în punctul de măsurare se află montat un contor cu măsurare orară, pierderile constante corona se determină conform prevederilor art. 18 și cu relația (28), considerând în locul timpului total de funcționare T(f) intervalul de timp unitar t(j).

Corecția totală de energie electrică se stabilește cu relațiile (13), respectiv (14).

Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h.

În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) lungimea liniei în porțiunea considerată, l [km];

b) tensiunea nominală a liniei, U(n) [kV];

c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r(0) [Ω/km];

d) reactanța specifică a conductoarelor, x(0) [Ω/km];

e) capacitatea specifică a cablurilor c(0) [м F/km];

f) susceptanța specifică a cablurilor B(0) [м S/km];

g) pierderile specifice în dielectric DeltaP(d) [kW/km];

h) pulsația mărimilor alternative omega (omega = 100pi în Europa).

În plus față de cele prevăzute la alin. (1) se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 și 10.

În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană și în punctul de măsurare este montat un contor cu măsurare orară, pentru calculul corecției se determină:

a) pierderile constante de energie activă, cu relația (32);

b) pierderile constante de energie reactivă generată prin efect capacitiv, cu una dintre relațiile (34a) sau (34b), considerând în locul timpului total de funcționare T(f) intervalul de timp unitar t(j);

c) corecția totală de energie electrică activă, cu relația (13);

d) corecția totală de energie reactivă, cu relația (35).

Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h.

Operatorii de rețea includ în baza de date de măsurare, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de delimitare, valorile corecțiilor și ale datelor de măsurare corectate.

Operatorii de rețea pun la dispoziția utilizatorilor informațiile precizate la alin. (1) pentru justificarea facturilor emise, pentru perioada de derulare a contractului.