Decizia nr. 201/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Ana Elena Tincu, Mihaela Lenuța Botos, Iacob Bura, Mariana Zoica Bura, Lia Dărăban, Angela Gavriș ș.a., prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în Dosarul nr. 1.460/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Daniela Alupei, Adriana Baltaru, Gabriela Bojescu, Ana Butnaru, Camelia Ciobanu, Olimpia Cobuz, Mihai Cojocariu Șchiopu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.627/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Mariana Atofanei, Livia Ciucalau, Lidia Macsiniuc, Cristian Dumitru Pricop, Dumitru Merticariu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.697/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Luminița Avădăni, Doina Acostinesă, Daniela Bărăncianu, Mirela Bilibău, Mihaela Adina Botizatu, Gabriela Luminița Cărămidă ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.699/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Daniela Leonte, Monica Florescu, Alina Bidica, Mălina Onofras și Alina Turinovici, prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.721/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Elena Mihaela Roșu, Marin Mihai Modrea, Alina Zambalic și Tinela Valentina Saviuc, prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.722/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Carmen Maria Chihulcă, Felicia Mirela Melinte, Mariana Gabi Bosoi, Mirela Crupinschi, Raluca Cucoșăl ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.804/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și, respectiv, de Alina Niță, Violeta Sandu, Nely Hanghicel, Elisabeta Sociu, Dana Galatanu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.806/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.446D/2014, nr. 77D/2015, nr. 78D/2015, nr. 79D/2015, nr. 80D/2015, nr. 81D/2015, nr. 82D/2015 și nr. 83D/2015.

2. Dosarele au fost conexate, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în ședința publică din 12 martie 2015, dată la care au avut loc dezbaterile în acest sens, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea apărătorului ales al autorilor excepției de neconstituționalitate din dosarele nr. 77D-83D/2015, prin care s-a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării, în temeiul dispozițiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat judecarea cauzei pentru data de 31 martie 2015, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

3. La apelul nominal în dosarele nr. 77D-83D/2015 se prezintă apărătorul ales al autorilor excepției, doamna avocat Camelia Mihaela Bobașu, având împuternicire avocațială depusă la dosar, și președintele Ligii Sindicatelor din Învățământ Botoșani, domnul Liviu Axinte, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul doamnei avocat Camelia Mihaela Bobașu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând, pe larg, motivele formulate în fața instanței de judecată, cuprinse în notele scrise ale autorilor excepției care au însoțit încheierea de sesizare a Curții, aflate la dosarul cauzei. În plus față de acestea arată că, în expunerea de motive la proiectul

Legii nr. 63/2011 , Guvernul justifică unificarea salarizării personalului didactic prin existența unei practici neunitare a instanțelor de judecată în această materie, deși sarcina interpretării și aplicării unitare a legii pentru uniformizarea salariilor revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum prevede art. 126 alin. (3) din Constituție. Susține că, încălcând dispozițiile constituționale citate și substituindu-se puterii judecătorești, respectiv competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, Guvernul nu a respectat supremația Legii fundamentale, încălcând astfel și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). Arată că susținerile Guvernului, potrivit cărora prin majoritatea sentințelor judecătorești au fost apreciate pretențiile personalului didactic ca fiind justificate, acest lucru ducând la depășirea anvelopei bugetare pentru salarii în valoare de 39 miliarde lei, negociată cu Fondul Monetar Internațional pentru anul 2011, nu pot motiva diminuarea salariilor exclusiv în învățământ. Și în acest caz Guvernul era obligat să respecte supremația legilor de salarizare din domeniul bugetar, iar încadrarea în anvelopa bugetară trebuia să se facă printr-o nouă lege de reducere a salariilor bugetarilor cu respectarea condițiilor prevăzute de

art. 53 din Constituție. Or, prin Legea nr. 63/2011

Guvernul a plasat sarcina încadrării în anvelopa bugetară negociată cu Fondul Monetar Internațional pentru anul 2011 exclusiv asupra personalului didactic din învățământ, cu încălcarea legii și a Constituției. Depune la dosar note scrise cu privire la susținerile orale din ședința publică.

5. Președintele Ligii Sindicatelor din Învățământ Botoșani, domnul Liviu Axinte, având cuvântul, arată că în județele Botoșani și Suceava salarizarea s-a făcut conform coeficienților de salarizare și valorilor rezultate din

Legea nr. 221/2008 , ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ale Curții de Apel Suceava, în temeiul cărora ordonatorii de credite au emis decizii de reîncadrare începând cu data de 1 iunie 2010. Așa încât, la data intrării în vigoare a

Legii nr. 63/2011 , personalul didactic și didactic auxiliar din județele Botoșani și Suceava era plătit potrivit

Legii nr. 221/2008 .

6. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că

Legea nr. 63/2011

a constituit obiect al controlului de constituționalitate a priori și a posteriori, considerentele jurisprudenței deja formate păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză. În plus, cât privește dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea nr. 63/2011 , care prevăd că prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor acestei legi, arată că această soluție legislativă se regăsește și în alte acte normative, respectiv

art. 12 din Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă, fiind supusă controlului de constituționalitate, iar printr-o jurisprudență concordantă Curtea a reținut că regimul juridic special al contractelor colective de muncă încheiate pentru salariații instituțiilor publice este determinat de situația deosebită a părților acestor contracte, de vreme ce cheltuielile necesare pentru funcționarea instituțiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariaților, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor. În acest sens, face referire la

deciziile Curții nr. 768/2007 ,

nr. 1.024/2010

și

nr. 1.010/2011 . În ceea ce privește dispozițiile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 63/2011

și anexele nr. 2 și nr. 3b la lege, arată că obiecțiile autorilor se referă la situația particulară în care prin hotărâri definitive și irevocabile s-a stabilit, pentru viitor, o anumită salarizare a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar, salarizare care s-a făcut până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 63/2011

pe baza valorii coeficientului de multiplicare 1,000 stabilit la nivelul de 400 lei prin

Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 ; după data de 13 mai 2011, data intrării în vigoare a

Legii nr. 63/2011 , salariile personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar aflate în plată au fost reduse față de cele pe care le-ar fi avut în temeiul

Legii nr. 221/2008 . Apreciază că se pune astfel în discuție restrângerea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat al hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, care funcționează doar atât timp cât norma juridică avută în vedere la pronunțarea lor este aceeași. Efectele hotărârilor judecătorești sunt, ca atare, adaptate efectelor pe care le produce intrarea în vigoare a unui nou act normativ de salarizare, fiind vorba de o limitare a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, construcție juridică pe care Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să soluționeze recursurile în interesul legii, a dezvoltat-o în

Decizia nr. 9/2013

în materia revizuirii pensiilor recalculate potrivit

Legii nr. 119/2010 , raționamentul menținându-și valabilitatea și în prezentele litigii. În final, apreciază că elementele noi puse în discuție de către părți nu sunt de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 4 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.460/83/2014 și, prin încheierile din 6 ianuarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 2.627/40/2014, nr. 2.697/40/2014, nr. 2.699/40/2014, nr. 2.721/40/2014, nr. 2.722/40/2014, nr. 2.804/40/2014 și nr. 2.806/40/2014, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă și, respectiv, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Ana Elena Tincu, Mihaela Lenuța Botos, Iacob Bura, Mariana Zoica Bura, Lia Dărăban, Angela Gavriș ș.a., prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, de Daniela Alupei, Adriana Baltaru, Gabriela Bojescu, Ana Butnaru, Camelia Ciobanu, Olimpia Cobuz, Mihai Cojocariu Șchiopu ș.a., de Mariana Atofanei, Livia Ciucalau, Lidia Macsiniuc, Cristian Dumitru Pricop, Dumitru Merticariu ș.a., de Luminița Avădăni, Doina Acostinesă, Daniela Bărăncianu, Mirela Bilibău, Mihaela Adina Botizatu, Gabriela Luminița Cărămidă ș.a., de Daniela Leonte, Monica Florescu, Alina Bidica, Mălina Onofras și Alina Turinovici, de Elena Mihaela Roșu, Marin Mihai Modrea, Alina Zambalic și Tinela Valentina Saviuc, de Carmen Maria Chihulcă, Felicia Mirela Melinte, Mariana Gabi Bosoi, Mirela Crupinschi, Raluca Cucoșăl ș.a. și, respectiv, de Alina Niță, Violeta Sandu, Nely Hanghicel, Elisabeta Sociu, Dana Galatanu ș.a., toți prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în cauze având ca obiect acordarea de drepturi bănești.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii fac referire la

Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 , și arată că actele normative care au modificat ulterior acest act normativ au fost declarate neconstituționale prin decizii succesive ale Curții Constituționale. De asemenea, fac referire la

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011 , pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reținut faptul că, urmare a deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului

nr. 136/2008 ,

nr. 151/2008

și

nr. 1/2009 , dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 , constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. Arată că, potrivit

art. 30 alin. (5) din Legea nr. 330/2009 , salariile de bază ale personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ au rămas la nivelul salariilor legale din luna decembrie 2009, respectiv la nivelul salariilor prevăzute de

Legea nr. 221/2008 , însă aplicarea textului de lege menționat a fost blocată de prevederile

art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 . Invocă atât

Decizia Curții Constituționale nr. 877/2011

prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile

art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , cât și

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2012 , pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010

și ale

art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 , și arată că dreptul personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ la salarizarea conform

Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 , s-a perpetuat și după data de 1 ianuarie 2010. Totodată, arată că, începând cu data de 3 iulie 2010, a intrat în vigoare

Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin care s-a prevăzut, potrivit art. 16, pentru perioada iulie-decembrie 2010, diminuarea veniturilor brute pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, dar fără modificarea coeficienților de calculare a salariilor de bază stabiliți prin

Legea nr. 221/2008

și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 . De asemenea, arată că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, au intrat în vigoare prevederile

Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care a majorat salariile diminuate în temeiul

Legii nr. 118/2010 , cu 15%, fără a se aduce modificări coeficienților de calculare a salariilor de bază, prevăzând în art. 1 că salarizarea în anul 2011 pornește de la salariile de referință stabilite în luna octombrie 2010. În continuare, arată că, până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a

Deciziei nr. 877/2011 , ordonatorii de credit au fost în confuzie, salarizarea în învățământul preuniversitar fiind făcută neuniform, majoritatea ordonatorilor de credite efectuând salarizarea conform coeficienților de ierarhizare și valorilor rezultate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , impusă de

art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , în vreme ce în județele Botoșani, Suceava, Buzău, Galați - comuna Liești salarizarea s-a făcut conform coeficienților de salarizare și valorilor rezultate din

Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 . În acest context, arată că în data de 14 mai 2011 a intrat în vigoare

Legea nr. 63/2011

care a uniformizat salarizarea din învățământ și a eliminat coeficienții de ierarhizare și de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulțirea celor doi coeficienți. Susțin că Guvernul, prin

Legea nr. 63/2011 , a uniformizat salariile personalului didactic din învățământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienții de multiplicare și de ierarhizare din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu

Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată și modificată prin

Legea nr. 221/2008 , fără ca în expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile

art. 53 din Constituție. În concluzie, susțin că Legea nr. 63/2011

contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât "perpetuează prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , neconstituțională, chiar dacă introduce în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul înmulțirii acestora". În opinia autorilor excepției soluția constituțională era aceea a uniformizării salariilor din învățământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile

Legii nr. 221/2008 .

9. Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă apreciază că

Legea nr. 63/2011

este constituțională.

10. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate arătând că

Legea nr. 63/2011

nu contravine Constituției, acest lucru fiind stabilit prin

Decizia Curții Constituționale nr. 575/2011

pronunțată în soluționarea obiecției de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.

11. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorilor excepției, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.

15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

Legea nr. 63/2011

a constituit obiect al controlului de constituționalitate a priori prin

Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea constatând că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată în raport cu criticile formulate.

17. Totodată, actul normativ criticat, în ansamblu, a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, a posteriori, exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt

Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012,

Decizia nr. 158 din 23 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012,

Decizia nr. 170 din 28 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012,

Decizia nr. 220 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 28 mai 2012,

Decizia nr. 264 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 5 iunie 2012,

Decizia nr. 322 din 29 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2012,

Decizia nr. 526 din 15 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 16 iulie 2012,

Decizia nr. 574 din 29 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012,

Decizia nr. 577 din 29 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 14 august 2012, și

Decizia nr. 593 din 5 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate, constatând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

18. În jurisprudența precitată, Curtea a reținut, în esență, faptul că legea supusă controlului de constituționalitate stabilește drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare, așadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Din examinarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie Curtea a constatat, de asemenea, că dreptul la anumite foloase bănești în calitate de salariat a fost asimilat, în anumite condiții, unui drept de proprietate și analizat din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În această privință însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a distins între dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. Astfel, prin Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu cu un anumit cuantum. Reluând aceste considerente în Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Lelas împotriva Croației, paragraful 58, Curtea a reținut că nu este consacrat prin Convenție dreptul de a continua să fii plătit cu un salariu într-un anumit cuantum; venitul care a fost câștigat reprezintă însă un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în același sens, Hotărârea din 13 iulie 2006, pronunțată în Cauza Bahgeyaka împotriva Turciei, Hotărârea din 24 martie 2005, pronunțată în Cauza Erkan împotriva Turciei, Hotărârea din 9 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Schetini și alții împotriva Italiei). Aceeași distincție semnificativă este realizată și în jurisprudența Curții Constituționale, aplicabilă, mutatis mutandis, în prezenta cauză, spre exemplu

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Așa încât, cât privește salariul ce urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Ketchko împotriva Ucrainei, paragraful 23). De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

19. Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea Constituțională a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme

Legea nr. 63/2011

a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.

20. Cu același prilej, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.

21. Totodată, Curtea a reținut că în anul 2012 salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ s-a făcut conform prevederilor

Legii nr. 63/2011 , potrivit art. II -

art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 . De asemenea, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, potrivit

art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 , s-a majorat cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012, și cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. În anul 2013, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ s-a făcut potrivit prevederilor

Legii nr. 63/2011

și s-au menținut în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 , potrivit

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 . În anul 2014, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ s-a făcut potrivit prevederilor

Legii nr. 63/2011

și s-a menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul și-a desfășurat activitatea în aceleași condiții, conform dispozițiilor

art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 .

22. Față de cele menționate, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, Curtea a constatat o prelungire a aplicabilității dispozițiilor criticate din

Legea nr. 63/2011

în perioada 2012-2014. În acest sens sunt

Decizia nr. 642 din 14 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012,

Decizia nr. 691 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 16 august 2012,

Decizia nr. 692 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 16 august 2012,

Decizia nr. 722 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 23 august 2012,

Decizia nr. 818 din 4 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 11 decembrie 2012,

Decizia nr. 902 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2013, și

Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

24. Distinct față de cele statuate în jurisprudența precitată, Curtea reține că legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, iar

Legea nr. 63/2011

a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârșitul anului 2015). Totuși, în activitatea de legiferare în această materie legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie o prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate.

25. Cât privește invocarea de către autorii excepțiilor de neconstituționalitate a

deciziilor nr. 3 din 4 aprilie 2011

și nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unor recursuri în interesul legii, Curtea observă că acestea au vizat o situație existentă înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 63/2011 , iar aspectele rezultate din aceste decizii nu mai subzistă în actuala reglementare care a stabilit un sistem de salarizare unitar pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ. De altfel, legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluții legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunțată în urma soluționării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă și neechivocă (în acest sens este

Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). Decizia pronunțată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii (a se vedea

Decizia Curții Constituționale nr. 221 din 9 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 26 aprilie 2010), și nu de legiferare (a se vedea

Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), și își găsește aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare. De altfel, aceste considerente de principiu se regăsesc în prevederile art. 518 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora "Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării".

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Elena Tincu, Mihaela Lenuța Botos, Iacob Bura, Mariana Zoica Bura, Lia Dărăban, Angela Gavriș ș.a., prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în Dosarul nr. 1.460/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Daniela Alupei, Adriana Baltaru, Gabriela Bojescu, Ana Butnaru, Camelia Ciobanu, Olimpia Cobuz, Mihai Cojocariu Șchiopu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.627/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Mariana Atofanei, Livia Ciucalau, Lidia Macsiniuc, Cristian Dumitru Pricop, Dumitru Merticariu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.697/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Luminița Avădăni, Doina Acostinesă, Daniela Bărăncianu, Mirela Bilibău, Mihaela Adina Botizatu, Gabriela Luminița Cărămidă ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.699/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Daniela Leonte, Monica Florescu, Alina Bidica, Mălina Onofras și Alina Turinovici, prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.721/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Elena Mihaela Roșu, Marin Mihai Modrea, Alina Zambalic și Tinela Valentina Saviuc, prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.722/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Carmen Maria Chihulcă, Felicia Mirela Melinte, Mariana Gabi Bosoi, Mirela Crupinschi, Raluca Cucoșăl ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.804/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și, respectiv, de Alina Niță, Violeta Sandu, Nely Hanghicel, Elisabeta Sociu, Dana Galatanu ș.a., prin reprezentant legal Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în Dosarul nr. 2.806/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constată că dispozițiile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 31 martie 2015.