Decizia nr. 890/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 35.693/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.858D/2019.

2.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Head Media - S.R.L. din București, domnul Silviu Bubulica, avocat din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului părții Societatea Head Media - S.R.L. din București, care solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiția privind „legătura cu soluționarea cauzei“. În subsidiar, susține respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, analizată în ansamblul dispozițiilor Legii nr. 215/2001, sintagma „privind patrimoniul“ din cuprinsul prevederilor legale criticate îndeplinește condițiile referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea normelor juridice, astfel cum acestea sunt impuse de Legea fundamentală.

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, susținând, în esență, că sintagma „patrimoniu“ este amplu explicată în literatura de specialitate și în jurisprudență, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 35.693/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

este lipsit de claritate și previzibilitate, întrucât aceste dispoziții legale generează incertitudine în ceea ce privește întinderea/delimitarea obiectului hotărârilor ce sunt supuse regimului majorității calificate de 2/3 prevăzute de textul de lege criticat, acesta fiind interpretat în mod divergent. Astfel, pe de o parte, dispozițiile anterior amintite pot primi o interpretare extensivă, având în vedere definiția extinsă a „patrimoniului“ prevăzută în noul Cod civil, efectele directe sau indirecte, echivoce sau neechivoce, de natură patrimonială ce ar putea fi identificate în cazul unei hotărâri adoptate de consiliul local, precum și protecția pe care legiuitorul ar fi urmărit să o asigure oricărui element evaluabil în bani regăsit în patrimoniile unităților administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, dispozițiile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

ar putea primi și o interpretare restrictivă, având în vedere doar efectele directe și neechivoce de natură patrimonială ale hotărârii adoptate de consiliul local, caracterul excepțional al majorității calificate de 2/3, ce urmează a se aplica numai unei sfere restrânse de hotărâri ale consiliului local, necesitatea păstrării fluidității actului de administrație. Din această perspectivă, dispozițiile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 , în ceea ce privește sintagma „privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise și pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliul local, cu orice implicații patrimoniale, oricât de îndepărtate și de echivoce ar fi, va trebui adoptată cu o majoritate prevăzută doar cu titlu de excepție.

7.

În consecință, sintagma „hotărârile privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, la ce elemente de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani), la ce operațiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispoziție, de administrare, de conservare) se referă, este, în opinia autorului excepției, contrară exigențelor de claritate și predictibilitate a legii, impuse de reglementarea constituțională cuprinsă de

art. 1 alin. (5),

putându-se ajunge ca o excepție să devină regulă, iar regula să devină inaplicabilă. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Constituție , spre exemplu Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012.

8.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru că prevederile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

se interpretează sistematic cu cele ale

art. 119 din Legea nr. 215/2001 , definiția legală dată patrimoniului fiind precisă și neechivocă, iar

art. 45

conține regula votului de 2/3 în chestiuni ce țin de patrimoniu, excepțiile fiind cele menționate în alineatul precedent și instituite în vederea facilitării funcționării și luării deciziilor la nivelul unității administrativ-teritoriale în domeniile în care întârzierea luării deciziilor i-ar afecta funcționarea.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului

Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

au fost abrogate prin

art. 597 alin. (2) lit. e) din partea a IX-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019

privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

și în lumina

Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.“

13.

În opinia autorului excepției, prevederile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5)

privind obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor și art. 21 privind accesul liber la justiție.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin

Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a analizat critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză și a decis respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 . *)

Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 14 ianuarie 2021.

15.

Curtea observă că prin criticile formulate în prezenta cauză se susține lipsa de precizie și previzibilitate a prevederilor

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 , sub aspectul înțelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidențierea unei reale contradicții între textul de lege supus controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice. Astfel, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este problema încadrării sau nu a unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispozițiilor

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 . Or, asemenea aspecte țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional.

16.

De altfel, prin

Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019

referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera sintagmei de „hotărâri privind patrimoniul“ din cuprinsul

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „textul de lege pe care instanța de trimitere îl găsește dificil de interpretat [ art. 45 alin. (1)

și

(3) din Legea nr. 215/2001]

este în vigoare de mai bine de 18 ani și a fost aplicat atât de autoritățile publice locale, cât și de instanțele de judecată, fără să necesite dificultăți de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară“. (a se vedea paragraful 73 din decizia precitată).

17.

În aceste condiții, întrucât criticile de neconstituționalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 35.693/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2020.