Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 116/2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (4) și ale art. 39 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
23 februarie 2021
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 524 din 20 mai 2021
Citează
9 acte
Structură
2 articole · 16.130 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (4)

și ale

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 876/185/2019 al Judecătoriei Bălcești. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.846/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care aduce argumente suplimentare în susținerea criticilor formulate, iar din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale a fost depus un punct de vedere prin care se solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (4)

și ale

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, referitor la critica adusă

art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , solicită respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă, având în vedere că autorul excepției deduce pretinsa neconstituționalitate a textului de lege nu din încălcarea unor norme constituționale în mod direct, ci din contrarietatea acestuia cu

Decizia nr. 11 din 16 aprilie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea dispozițiilor

art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă .

5.

Referitor la critica adusă

art. 39 alin. (1)

și

(2)

din același act normativ, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca fiind nefondată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia taxelor judiciare de timbru, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 318 din 10 mai 2018

sau

Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6.

Prin Sentința civilă nr. 469 din 11 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 876/185/2019, Judecătoria Bălcești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (4)

și ale

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Melinescu cu prilejul soluționării unei cereri de ordonanță președințială formulate în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Vâlcea și Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la prevederile

art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , autorul excepției susține că aceste prevederi sunt contrare dispozițiilor constituționale ale

art. 124 ,

art. 129

și

art. 135 alin. (2) lit. f) , întrucât vin în contradicție cu

Decizia nr. 11 din 16 aprilie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea dispozițiilor

art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă , motiv pentru care solicită anularea acestor dispoziții ca fiind „depășite de timp“.

8.

Referitor la prevederile

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , autorul excepției susține, în esență, că termenul de 3 zile, prevăzut de reglementarea criticată, în care se poate formula o cerere de reexaminare împotriva modului în care a fost stabilită taxa de timbru, nu este un termen rezonabil pentru motivarea și depunerea unei astfel de cereri, în condițiile în care „justițiabilii României trăiesc într-un procent majoritar în zona rurală, fiind lipsiți de posibilități materiale pentru a accede la serviciile unui avocat“. În acest context, face referire la termenele rezonabile prevăzute în

Codul de procedură civilă

pentru exercitarea căilor de atac, care sunt mult mai accesibile, și arată că termenul de 3 zile din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

trebuie majorat la „circa 10 zile“.

9.

Totodată, susține că încheierea rămasă definitivă, fără a putea fi contestată într-un termen rezonabil, conduce la o judecată nedreaptă, cu încălcarea

art. 21 alin. (2)

și

(3) din Constituție . Arată astfel că în lipsa unei căi de atac împotriva cererii de reexaminare a taxei de timbru, atât timp cât instanța care judecă cererea respectivă ignoră date și probe pertinente puse la dispoziție de justițiabil, se ajunge la deturnarea scopului și a mijloacelor de apărare, cu încălcarea

art. 21 din Constituție . Așa fiind, apreciază că se impune ca încheierea instanței să fie susceptibilă de modificare printr-o cale de atac, pentru a se înlătura vătămarea vreunei părți, dând curs astfel și dispozițiilor

art. 178 alin. (1) din Codul de procedură civilă , potrivit cărora „nulitățile absolute pot fi invocate, ca regulă, în orice stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede astfel“.

10.

În acest context, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că se impune reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, în sensul protejării interesului justițiabilului, context în care face trimitere la

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 . Așa fiind, autorul excepției solicită modificarea

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în sensul înlocuirii termenului de 3 zile cu cel de 10 zile, precum și

introducerea unei căi de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, prin modificarea

art. 39 alin. (2)

din aceeași ordonanță de urgență, în sensul că cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere motivată, cu drept de recurs.

11.

Judecătoria Bălcești învederează că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , cu titlu exemplificativ invocând

Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016 ,

Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016 ,

Decizia nr. 318 din 10 mai 2018

și

Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018 , prin care s-a reținut că legiuitorul a urmărit reglementarea procedurii judecării cererii de reexaminare cu celeritate maximă, având în vedere că formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în fața instanței, iar principiul celerității ar fi grav afectat prin acordarea posibilității de a se exercita o cale de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare.

12.

În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a

art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , instanța de judecată subliniază că, deși se invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale

art. 124

și ale

art. 135 alin. (2) lit. f),

autorul excepției susține că aceste prevederi vin în contradicție cu

Decizia nr. 11 din 16 aprilie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru acest motiv, instanța apreciază că excepția este neîntemeiată, Curtea Constituțională neavând competența de a se pronunța în legătură cu efectele unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 6 alin. (4)

și ale

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conținut normativ:

–

Articolul 6

alin. (4) : „Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.“;

–

Articolul 39

(0)

:

(1)

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2)

Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile

art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă

rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile

art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.“

17.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 21

privind liberul acces la justiție, ale

art. 124

referitoare la înfăptuirea justiției, ale

art. 129

referitoare la folosirea căilor de atac și ale

art. 135 alin. (2) lit. f),

potrivit cărora „Statul trebuie să asigure (...) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții“.

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la susținerile potrivit cărora prevederile

art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravin

Deciziei nr. 11 din 16 aprilie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, motiv pentru care autorul excepției solicită anularea acestora ca fiind „depășite de timp“, Curtea apreciază că aceste critici, astfel cum au fost formulate, nu pot fi reținute. Curtea observă că în susținerea neconstituționalității prevederilor criticate din perspectiva interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor

art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă , autorul excepției pornește de la o premisă greșită, raportarea la decizia precitată neavând nicio relevanță în prezenta cauză, întrucât prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

reglementează modalitatea diferențiată de taxare a cererilor formulate pe cale de ordonanță președințială. Astfel, în vreme ce cererile neevaluabile în bani se taxează cu o sumă în cuantum fix de 20 lei, iar atunci când sunt evaluabile în bani se taxează cu 50 lei, dacă valoarea nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea depășește 2.000 lei, prevederile

art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă

prevăd că „Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel“.

19.

Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură“.

20.

Curtea constată, de asemenea, că autorul excepției este nemulțumit de termenul de 3 zile, prevăzut de

art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în acest sens făcând referire la termenele rezonabile prevăzute în

Codul de procedură civilă

pentru exercitarea căilor de atac, care sunt mult mai accesibile, în opinia sa, context în care solicită înlocuirea termenului de 3 zile cu cel de 10 zile, precum și introducerea unei căi de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, prin modificarea

art. 39 alin. (2)

din aceeași ordonanță de urgență, în sensul că cererea

se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere motivată, cu drept de recurs.

21.

Raportat la aceste aspecte, Curtea constată că autorul excepției solicită în mod explicit instanței de contencios constituțional modificarea și completarea prevederilor

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în sensul dorit de acesta. Or, o atare critică este inadmisibilă, întrucât soluționarea ei excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată , „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (4)

și ale

art. 39 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 876/185/2019 al Judecătoriei Bălcești.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Bălcești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.