Decizia nr. 580/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și a dispozițiilor Notei 3 la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 114/2018 28 decembrie 2018 (prevederi anume) privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-…
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mirela Gălățanu în Dosarul nr. 861/40/2019 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.588D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.589D/2019-2.595D/2019, având ca obiect excepții asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 2.588D/2019, ridicate de Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr și Raluca Enache în dosarele nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019, nr. 1.020/40/2019 și nr. 1.084/40/2019 ale Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.
6.
Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.589D/2019-2.595D/2019 la Dosarul nr. 2.588D/2019, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece împrejurarea că angajatorul trebuia să acorde un anumit spor unei categorii de angajați și nu a făcut acest lucru cu privire la toți angajații nu are semnificația unei discriminări interzise de
art. 16 din Constituție , ci ține de aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
8.
Prin sentințele nr. 320, nr. 321, nr. 322, nr. 323, nr. 324, nr. 325 și nr. 326 din 11 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 861/40/2019, nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019 și nr. 1.020/40/2019, precum și prin Sentința nr. 366 din 25 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.084/40/2019, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mirela Gălățanu, Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr și Raluca Enache și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.588D/2019-2.595D/2019.
9.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în litigii având ca obiect stabilirea unor drepturi salariale, respectiv majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, potrivit
Legii-cadru nr. 153/2017 .
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că norma legală conținută în
nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
nu prevede acordarea diferențiată a majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii tuturor funcționarilor publici menționați. Angajatorul ar trebui să acorde majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii tuturor funcționarilor publici, având în vedere că expresia „complexitatea muncii reprezintă“ o stare de fapt, actuală, cu caracter general, recunoscută de
Legea-cadru nr. 153/2017 . Cu toate acestea, modalitatea în care „au fost emise, interpretate și puse în aplicare“ prevederile
art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017
este contrară
art. 16 alin. (1) din Constituție . Astfel, unii dintre funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale au beneficiat în totalitate de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii; în schimb, cei mai mulți dintre aceștia primesc această majorare etapizat, până în 2022.
11.
În susținerea excepției, autorii fac trimitere la două exemple, unul pentru funcție de conducere și celălalt pentru funcție de execuție, în care salariile de bază brute lunare din ianuarie 2019 sunt la nivelul anului 2022, și menționează, spre comparație, exemplul salariilor lor care, în ianuarie 2019, nu includeau majorarea de 15%. Mai precizează că sunt relevante și statuările
Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
12.
Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că, în realitate, autorii încearcă să se prevaleze de prevederile
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017
și că aceștia doresc să atingă nivelul maxim al grilei de salarizare din anul 2022, fiind nemulțumiți de dispozițiile și de modul de aplicare a
art. 38 alin. (4)
din aceeași lege. Cu toate acestea, arată instanța,
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017
instituie același mod de salarizare pentru toți angajații aflați în aceeași situație. Eventualele diferențe salariale sunt generate de alte situații de aplicare a unor norme salariale anterioare și care sunt reglementate de
art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Dar instanța menționează că acestea nu fac obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, obiectul acestora vizând exclusiv modul de aplicare a
art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017
și a
art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 .
13.
Instanța mai precizează că există proporționalitate între scopul urmărit de legiuitor (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice) și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia (creșterea graduală a drepturilor salariale). De asemenea, există echilibru între interesele generale și drepturile individuale fundamentale, întrucât se asigură încadrarea în fondurile bugetare, veniturile care nu se află la nivelul maxim din grilă cresc, iar drepturile deja câștigate de salariații care ajung deja la maxim sunt păstrate și plafonate la acest nivel.
14.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă
art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 . Cu toate acestea, Curtea reține că criticile formulate se referă exclusiv la modul de interpretare și aplicare a
art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și a dispozițiilor
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 . Această concluzie se impune ca urmare a examinării naturii litigiilor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, a obiectului acestora și, desigur, a criticilor formulate de către autori.
18.
Astfel, în toate cele 8 litigii autorii excepției au contestat modalitatea în care Casa de Pensii Botoșani le-a calculat, prin decizii emise la nivelul anului 2019, majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii. Or, având în vedere că, în anul 2019, operante au fost dispozițiile
art. 34 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
care au derogat, în ceea ce privește anul 2019, de la prevederile
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 , și nu aceste din urmă prevederi legale, rezultă că obiectul excepției nu poate fi reprezentat decât de prevederile
art. 34 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , precum și cele ale dispozițiilor
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 .
19.
Mai mult decât atât, în stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, trebuie să se țină seama de împrejurarea, deja evocată, că autorii pun în discuție modalitatea în care Casa Județeană de Pensii Botoșani le-a acordat majorarea de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută de dispozițiile conținute în dispozițiile
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 . Ca atare, Curtea Constituțională poate soluționa aceste critici numai în măsura în care va considera că vizează dispozițiile conținute în
nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 , deși, strict formal, nici autorii excepției și nici instanța judecătorească nu s-au referit, din perspectiva constituționalității, la aceste prevederi legale.
20.
În sfârșit, Curtea observă că prevederile care constituie obiectul excepției în prezent au un conținut normativ diferit. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate este admisibilă din perspectiva condiției prevăzute de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , care impune ca dispozițiile vizate de excepția de neconstituționalitate să fie în vigoare.
21.
În concluzie, Curtea este învestită, în prezenta cauză, cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 34 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, și a
notei 3 la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:
–
Articolul 34
Prin derogare de la prevederile
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.
Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.;
–
Nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 : „Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%“.
22.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 16
privind egalitatea în drepturi.
23.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu pun în discuție decât aspecte de interpretare și aplicare a legii și nu de constituționalitate a acesteia.
24.
La data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017 prin care s-a reconfigurat grila de salarizare a personalului bugetar din România. Ținând seama de faptul că noua lege a salarizării a propus și modificări de optică a politicii și a filosofiei salariale, legiuitorul a prevăzut aplicarea etapizată a conținutului său, aplicare detaliată în prevederile
art. 38 . Astfel,
Legea-cadru nr. 153/2017
nu prevede în mod expres decât salariile la nivelul anului 2022 (în anexele sale), precum și modul de calcul al acestora începând cu 2023. Pentru intervalul care începe la 1 iulie 2017 și până la nivelul anului 2021 inclusiv, legiuitorul a prevăzut, în
art. 38
al legii, 3 modalități distincte de calcul al salariilor, în funcție de următoarele secvențe temporale: (i) 1 iulie-31 decembrie 2017; (ii) durata anului 2018 și (iii) intervalul 2019-2021. Ținând seama că în anul 2022 ar urma să se acorde salariile potrivit anexelor la lege, iar începând cu anul 2023 salariile ar trebui să se acorde potrivit
art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 , rezultă că, în total, noua lege a salarizării a fost menită și rămâne încă menită se fie aplicată în 5 secvențe temporale distincte, în care cuantumul salariilor personalului bugetar va fi calculat în mod diferit.
25.
Potrivit
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 , pentru fiecare an al intervalului 2019-2021 legiuitorul ar fi trebuit/ar trebui să acorde prin legea anuală a bugetului de stat creșterea salarială și să stabilească nivelul acesteia. Cu toate acestea, în anul 2019 creșterea salarială nu a fost acordată prin legea anuală a bugetului de stat, ci potrivit
art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 .
26.
În ceea ce privește anul 2020, prin
art. 45 al Legii bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 6 ianuarie 2020, s-a statuat că „În aplicarea prevederilor
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017
[...] începând cu luna ianuarie 2020, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/3 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2019“. În sfârșit, în ceea ce privește aplicarea în anul 2021 a regulii instituite de
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 , este relevant
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020
privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.332 din 31 decembrie 2020, potrivit căruia „Prin derogare de la prevederile
art. 38 alin. (4)
și
(4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017
[...], în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.
27.
Având în vedere că
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017
se referă exclusiv la creșterea anuală a salariilor, nu și a sporurilor, Curtea reține că cronologia de mai sus nu vizează, evident, și acest din urmă element al salarizării.
28.
Cu referire particulară la situația invocată de către autorii excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că majorarea prevăzută de anexa care stabilește salariile pentru anul 2022, în mod firesc ar fi trebuit/ar trebui să se acorde tot în anul 2022, și nu mai devreme, așa cum au apreciat deopotrivă autorii excepției de neconstituționalitate și Casa Județeană de Pensii Botoșani.
29.
Criticile autorilor nu vizează, în mod nemijlocit, dispozițiile de drept primar aplicate de către Casa Județeană de Pensii Botoșani, respectiv
art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și prevederile
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 . Într-adevăr, cum înșiși autorii excepției subliniază, prevederile
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
nu fac nicio diferențiere între funcționarii publici în ceea ce privește acordarea majorării. De asemenea, precizarea autorilor potrivit căreia unii dintre funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale au beneficiat în totalitate de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, în vreme ce majoritatea dintre aceștia o primesc etapizat, până în 2022, vădește concluzia că nemulțumirea lor vizează exclusiv modalitatea de aplicare a legislației primare de către autoritatea administrativă și nu însăși legislația respectivă.
30.
Criticile autorilor se rezumă, în fapt, la a imputa Casei Județene de Pensii Botoșani modalitatea în care a aplicat prevederile legale care acordă majorarea cu 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii. Autorii apreciază că autoritatea administrativă ar fi trebuit, într-o primă etapă, să acorde majorarea salariului de bază de 25% în conformitate cu
art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și, ulterior, la salariul de bază astfel majorat să se acorde și majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. Majorarea ar fi trebuit, în concepția autorilor, să se aplice începând cu anul 2019, ceea ce reprezintă simple critici ale modului în care legea relevantă ar fi trebuit să fie aplicată de către autoritatea competentă. În mod corelativ, în opinia Casei Județene de Pensii Botoșani, personalul al cărui salariu de bază majorat cu 25% depășește grila de salarizare din 2022, precum și personalul nou-încadrat/promovat, în condițiile
art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 , beneficiază de o modalitate distinctă, mai avantajoasă, de valorificare a majorării de 15%, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele
Legii-cadru nr. 153/2017
cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare. Câtă vreme, însă, asemenea aserțiuni nu se regăsesc nemijlocit în dreptul primar, ci reprezintă dezvoltări sau interpretări ale subiectelor de drept/autorităților publice, Curtea Constituțională nu poate să-și exercite atribuțiile prevăzute de
Constituție .
31.
Prin urmare, ținând seama de bogata sa jurisprudență, de exemplu
Decizia nr. 548 din 7 iulie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020, paragraful 17, potrivit căreia modul de interpretare a unor texte de lege, ca fază a procesului de aplicare a legii, intră în competența instanțelor de judecată, și nu a instanței constituționale, excepția de neconstituționalitate a
art. 34 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și dispozițiile
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
este inadmisibilă.
32.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 34 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și a dispozițiilor
notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mirela Gălățanu, Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr și Raluca Enache în dosarele nr. 861/40/2019, nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019, nr. 1.020/40/2019 și nr. 1.084/40/2019 ale Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.