Legea nr. 6/2004

Anexa 1 3 octombrie 2003

Domnului Horst K'f6hler

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, D.C. 20431

Stimate domnule K'f6hler,

Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare (MSPEF-3) anexat prezintă înțelegerile la care s-a ajuns cu reprezentanții Fondului în contextul discuțiilor legate de finalizarea celei de-a patra și ultima analiză a programului nostru, sprijinit printr-un aranjament stand-by. De la începutul programului, în octombrie 2001, dezechilibrele macroeconomice s-au redus semnificativ, iar reformele structurale au progresat. Toate acestea au fost obținute pe fondul unei creșteri economice ridicate și a unei creșteri a veniturilor reale.

Evoluțiile macroeconomice din prima jumătate a anului 2003 au fost în general favorabile. Am redus inflația până la 14,2 procente în august 2003, o performanță mai bună față de proiecțiile inițiale. După o drastică reducere în anul 2002, deficitul contului curent a depășit oarecum ținta programată pentru perioada ianuarie-iunie 2003, dar credem că ajustările de politică pe care suntem pe cale să le implementăm îl vor menține în limite prudente. În timp ce majorarea rezervelor valutare a rămas în urma țintei programului, îmbunătățirea recentă a condițiilor pieței ne face încrezători în privința atingerii țintei anuale de acumulare a rezervelor.

MSPEF-3 aduce măsuri corective, dintre care majoritatea sunt deja implementate, pentru a aborda neîndeplinirea a trei criterii cantitative și a unui criteriu de performanță structurală, pentru care solicităm derogări. Pe această bază și ca urmare a îndeplinirii altor criterii de performanță din cadrul programului, solicităm finalizarea celei de-a patra analize în cadrul Aranjamentului stand-by.

Credem că politicile și măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor acestui program, dar vom iniția orice alte măsuri în acest scop. Vom avea consultări cu experții Fondului privind adoptarea acestor măsuri, precum și consultări în avans privind revizuirea politicilor conținute în MPEF inițial, MSPEF-1, MSPEF-2 și MSPEF-3, în conformitate cu politicile FMI pentru asemenea consultări. Mai mult, vom continua discuțiile privind un aranjament succesor, pentru asigurarea unei evoluții macroeconomice sustenabile în anul 2004.

Cu stimă,

Mihai Nicolae Tănăsescu, Mugur Isărescu,

Ministrul finanțelor publice Guvernator

Ministerul Finanțelor Publice Banca Națională a României

Anexa 1.1 MEMORANDUM SUPLIMENTAR

de politici economice și financiare*)

----------

1. De la finalizarea celei de-a treia analize din 25 aprilie 2003, am înregistrat progrese în realizarea principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuși, prețurile mai mari la importul de energie au condus la creșterea pierderilor din sectorul energetic, iar declinul mediului extern și aprecierea cererii interne au determinat presiuni suplimentare asupra contului curent și țintelor de rezerve valutare internaționale. Aceste evoluții ne-au determinat să implementăm măsurile corective menționate în prezentul memorandum, care completează memorandumul inițial, precum și cele două memorandumuri suplimentare anterioare.

II. CADRUL GENERAL ȘI SOLICITARE DE DEROGĂRI DE LA NEÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE PERFORMANȚĂ

2. În timp ce performanța evoluțiilor macroeconomice a continuat în anul 2003, au apărut recent presiuni asupra cererii interne. Creșterea PIB a scăzut la 4,3 procente în prima jumătate a anului 2003, reflectând tendința de scădere ușoară a ratei de creștere a exporturilor, ulterioară unei perioade cu rezultate excepționale în acest sens. Atingând un nivel de 14,2 procente în luna august, inflația IPC a scăzut mai rapid decât s-a estimat inițial, în timp ce aprecierea accelerată a salariului mediu pe economie și variația volumului creditelor către sectorul privat au condus la o creștere rapidă a importurilor atât pentru bunuri de capital, cât și pentru bunuri de consum. Ca rezultat, deficitul contului curent a atins nivelul de 2,5 procente din PIB anual în primul semestru, depășind proiecțiile cu aproape 0,25 procente din PIB. Întârzierea activității de creditare a sectorului public și privat a încetinit acumularea rezervelor în primul semestru, dar am reînceput cumpărările de valută de pe piață și am menținut un nivel confortabil de acoperire a importurilor, echivalent cu 3,7 luni de importuri prognozate la sfârșitul lunii august.

3. Politica bugetară s-a încadrat în program. Ținta de deficit a bugetului general consolidat în prima jumătate a anului a fost atinsă cu o marjă considerabilă. Restrângerea cheltuielilor și economiile din dobânzi au compensat pe deplin colectările mai reduse ale contribuțiilor la asigurările sociale.

4. O inversare temporară a fluxurilor de capital a creat dificultăți politicii monetare. Confruntată cu diminuarea mai puternică decât s-a estimat a volumului creditelor către sectorul public și privat în perioada ianuarie-iunie Banca Națională a României (B.N.R.) a acceptat o scădere a rezervelor de aproximativ 250 milioane dolari S.U.A., în condițiile menținerii ratei dobânzii și a cursului de schimb în conformitate cu programul asumat. În opinia noastră ieșirile nete de fluxuri corelate cu excesul de cerere de pe piața valutară au reprezentat fenomene temporare și în acel moment nu păreau să susțină o întărire a politicii monetare. Totuși, cumulat cu o lărgire a deficitului comercial, nivelul activelor externe nete ale B.N.R. la sfârșitul lunii iunie 2003 a înregistrat o diminuare față de program cu 625 milioane dolari S.U.A., iar ținta privind activele interne nete a fost depășită cu peste 20 procente. Rezervele brute au fost recent reîntregite prin plasarea cu succes pe piață a unui pachet de obligațiuni suverane în valoare de 700 milioane EUR și prin reluarea în lunile iulie și august 2003 a cumpărărilor de valută de către B.N.R. Pe baza ajustărilor politicii monetare prezentate în paragraful 23, solicităm derogări pentru neîndeplinirea acestor criterii de performanță.

5. Creditarea sectorului neguvernamental s-a accelerat în continuare. În timp ce reglementările introduse în luna ianuarie 2003 privind clasificarea și provizionarea creditelor au armonizat standardele bancare românești cu practica internațională în domeniu, acestea nu au reușit să tempereze apetitul băncilor pentru o expunere ridicată a activității de creditare, după cum s-a anticipat inițial. Măsura diferențierii rezervelor obligatorii, intrată în vigoare începând cu data de 24 noiembrie 2003 în favoarea activelor în lei a condus la creșterea volumului creditelor în lei, iar creditele în valută s-au diminuat nesemnificativ din luna februarie 2003, rezultând pe ansamblu o expansiune reală a creditului de 40 procente la nivelul lunii iunie 2003. Cu toate acestea, principalele bănci rămân lichide și capitalizate, iar asigurarea împotriva riscului de credit este acum adecvată.

6. Progresul în reducerea pierderilor sectorului energetic a încetinit în anul 2003. Conform programului, am menținut tarifele la energia electrică și termică constante în dolari S.U.A., dar datorită majorării prețurilor la combustibili și deprecierii dolarului S.U.A. aceste tarife s-au situat sub nivelul de recuperare a costurilor. Similar, în timp ce am majorat la 1 iulie 2003 prețul pentru gaze naturale la consumatorul final, mai mult decât s-a programat inițial, prețul de import pentru gaze naturale a crescut în continuare, diminuând puternic prețurile la gura sondei încasate de producătorii interni. Ratele de colectare la distribuitorii de gaze naturale și energie electrică s-au încadrat în program și acum au depășit nivelul de 95 procente. Colectările în sectorul energiei termice au rămas modeste totuși, reflectând neplata subvențiilor de către autoritățile locale și discontinuitatea politicii în acest sector. Ca rezultat, criteriul de performanță privind rata de colectare la Termoelectrica nu a fost realizat cu 2,5 puncte procentuale. Având în vedere măsurile corective pentru reducerea pierderilor în sectorul energetic, prezentate în paragrafele 16-17, solicităm acordarea unei derogări pentru neîndeplinirea acestui criteriu de performanță.

7. Creșterea salariului minim din luna ianuarie 2003 și reducerea cotelor la contribuțiile de asigurări sociale au determinat creșterea reală accelarată a salariilor nete în economie. Salariile nete medii, atât în economie, cât și în întreprinderile de stat monitorizate, au crescut în termeni reali cu aproape 9 procente în prima jumătate a anului 2003. În timp ce reducerile importante de personal din întreprinderile de stat anunțate pentru privatizare ne-au permis să îndeplinim ținta aferentă lunii iunie 2003 privind fondul de salarii în întreprinderile de stat, recenta escaladare a salariilor și încercările unor întreprinderi de a utiliza economiile provenite din externalizarea unui număr important de salariați pentru finanțarea creșterii salariilor pun sub semnul întrebării realizarea țintelor pentru lunile septembrie și decembrie 2003. Măsurile pentru atenuarea creșterii salariilor în întreprinderile de stat, fenomen care ar putea periclita obiectivele noastre macroeconomice în anul 2003, sunt prezentate în paragrafele 14-15.

8. Am realizat progrese semnificative privind privatizarea companiilor din cadrul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS). Am implementat peste 22.000 de disponibilizări în aceste companii, îndeplinind astfel criteriul de performanță structural pentru sfârșitul lunii iunie 2003. Mai mult decât atât, am semnat contracte pentru vânzarea a 7 mari companii în trimestrul II, comparativ cu criteriul structural de 6 companii. Totuși, unele contracte de privatizare rămân a fi derulate numai după ce se va ajunge la un acord cu privire la reeșalonarea arieratelor acestor companii către furnizorii de energie. În prezent, 3 mari companii se află în stadiul de negocieri finale și estimăm vânzarea acestora până la sfârșitul lunii septembrie 2003.

9. Privatizarea în sectorul energetic necesită mai mult timp decât s-a anticipat.

Am primit numai o singură ofertă neangajantă pentru privatizarea a două companii de distribuție a energiei electrice, iar acum ne aflăm în negocieri cu ofertantul. Întârzieri în aprobarea strategiei de privatizare a Petrom, cea mai mare companie din țară, au determinat depășirea termenului limită de emitere a ofertei, stabilit pentru 30 iunie 2003. Graficul de privatizare a celor două companii de distribuție a gazelor naturale a fost prelungit cu 6 luni, în condițiile în care contractul consultantului în privatizare a fost finalizat cu o lungă întârziere.

10. Negocierile privind participarea BERD și CFI la capitalul Băncii Comerciale Române - S.A. (B.C.R.) au început spre sfârșitul lunii iulie 2003. Deși documentația tehnică a avut un ritm bun de finalizare, este nevoie de mai mult timp decât s-a estimat pentru finalizarea due-diligence și pentru purtarea de discuții suplimentare pe marginea dezvoltării instituționale a băncii, determinând neîndeplinirea criteriului de performanță structural de la sfârșitul lunii iulie.

III. MĂSURI DE POLITICI CONVENITE ÎN CONTEXTUL CELEI DE-A 4-A ANALIZE

11. Obiectivul nostru macroeconomic principal pentru anul 2003 constă în consolidarea stabilizării macroeconomice, care necesită o creștere moderată a cererii și progrese decisive în reducerea pierderilor în sectorul energetic. În pofida performanței recente privind reducerea inflației, menținem ținta inițială de inflație la nivelul de 14 procente pentru sfârșitul anului 2003, atât timp cât propunerile recente de creștere a prețurilor din sectorul energetic pot constitui presiuni temporare pentru majorarea inflației. Deficitul contului curent în anul 2003 este estimat acum la 4,75 procente din PIB, reflectând creșterea salarială mai rapidă decât s-a estimat și expansiunea accelerată a creditului, precum și reducerea exporturilor. Atingerea acestei ținte necesită o restrângere mai mare a deficitului sectorului public de aproape 0,25 procente din PIB în a doua jumătate a acestui an, în principal ca urmare a reducerii pierderilor din întreprinderile de stat. Rezerva mai redusă pentru importuri, care acoperă 3,7 luni, reflectă proiecțiile privind trendul importurilor, ca rezultat al expansiunii acestora în anul 2003. Estimăm creșterea PIB la aproape 4,75 procente în anul 2003. Performanța îndeplinirii criteriilor de performanță cantitative și a țintelor indicative din program este prezentată în tabelul 1. Tabelul 2 conține lista precondițiilor pentru finalizarea analizei, iar tabelul 3 cuprinde intențiile noastre de ajustare a prețurilor la energie.

A. Politica fiscală

12. În pofida veniturilor mai mici decât s-a estimat și a cheltuielilor suplimentare substanțiale, bugetul rectificat pe anul 2003, aprobat la sfârșitul lunii august, a redus ținta de deficit la 48.920 miliarde lei, echivalentul a 2,7 procente din PIB.

a) Datorită unei reduceri de venituri de 7.733 miliarde lei comparativ cu bugetul aprobat inițial, reflectând în principal colectările mai slabe decât s-au estimat la fondul de pensii, și a reducerii țintei de deficit am redus cheltuielile bugetului general consolidat cu 8.333 miliarde lei. Separat vom anula arieratele din sectorul de transport și al mineritului către bugetul general consolidat, în sumă de circa 1.700 miliarde lei și, respectiv, 2.500 miliarde lei, respectând procedurile Uniunii Europene (UE) privind ajutorul de stat.

b) Mai mult, bugetul rectificat include cheltuielile suplimentare echivalente cu aproximativ 1 procent din PIB, dintre acestea cele mai importante fiind plățile compensatorii potrivit noului program de reconversie, dublarea transferurilor pentru căldură către familiile cu venituri modeste, plățile facturilor restante la utilități pentru întreprinderile de stat care altfel ar trebui deconectate și subvenții suplimentare pentru agricultură, în vederea diminuării impactului secetei. De asemenea, am asigurat resurse în valoare de 4.000 miliarde lei pentru plata arieratelor acumulate în sectorul de sănătate în anul 2002. Dacă se dovedește că arieratele din sistemul de sănătate depășesc această sumă, vom aproba până la 10 octombrie 2003 o a doua rectificare bugetară, asigurând resursele necesare. Pentru asigurarea transparenței depline privind datoriile restante și cele care au fost deja stinse am publicat la sfârșitul lunii august 2003 raportul Autorității Naționale de Control (precondiție).

c) Nerealizarea veniturilor și cheltuielilor suplimentare vor fi finanțate din economii, reprezentând 1,5 procente din PIB, cu cheltuielile la dobânzi, cheltuielile fondului de pensii, cheltuielile fondului de șomaj, reducerea cheltuielilor de capital și cheltuieli materiale, plățile compensatorii mai mici decât s-a estimat pentru nerestituirea terenurilor și clădirilor potrivit Legii nr. 10/2001 și tragerea unor sume mai mici decât s-a prognozat din granturile UE.

13. Implementarea unei reforme comprehensive a administrației fiscale va continua. Am înființat un departament de administrare fiscală în cadrul Ministerului Finanțelor Publice la începutul anului 2003, urmând ca de la 1 ianuarie 2004 să fie transformat într-o agenție națională pentru administrare fiscală, care va subordona direct toate direcțiile locale de administrație fiscală. În plus, am hotărât să realizăm unificarea colectării, auditului și executării contribuțiilor la asigurările sociale în cadrul Ministerului Finanțelor Publice în 4 etape: a) auditul și executarea vor fi preluate la Ministerul Finanțelor Publice până la 1 ianuarie 2004; b) vom înființa o administrație comună pentru marii contribuabili până la 1 aprilie 2004; c) vom înființa o administrație comună pentru întreprinderile mici și mijlocii până la 1 august 2004; d) vom înființa o administrație comună pentru liber-profesioniști până la 1 ianuarie 2005. Transferul funcției de colectare se va desfășura gradual pe parcursul anului 2004.

B. Politica salarială

14. Am decis să implementăm unele ajustări necesare pentru realizarea țintelor privind fondul de salarii pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului. În primul rând, pentru a preveni ca un număr de companii din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor să depășească fondul de salarii inițial cuprins în buget, vom elimina primele de Crăciun și vom reduce sporurile pentru orele suplimentare și orele prestate pe timp de noapte. Mai mult decât atât, am decis să disponibilizăm 19.300 de angajați din 5 companii de căi ferate și filiale ale acestora (precondiție), deși am redus mai târziu acest număr la 16.500 de salariați, cu implementarea în același timp a unor măsuri compensatorii de reducere a salariilor în alte companii. De asemenea, am disponibilizat 4.000 de salariați în două companii din agricultură între 1 august și 15 septembrie 2003 (precondiție). În al doilea rând, deoarece din disponibilizări la scară largă într-un număr de companii nelichide de sub autoritatea APAPS au rezultat economii substanțiale la fondul de salarii, am redus deja fondurile de salarii ale acestor companii cu 175 miliarde lei și vom utiliza această sumă pentru plata facturilor la utilități. În final, pentru a preveni utilizarea economiilor la fondul de salarii, rezultate din externalizarea unui număr mare de salariați, și pentru creșterea substanțială a salariilor angajaților rămași vom reduce fondul de salarii la un număr de companii industriale cu 375 miliarde lei, cu ajustarea corespunzătoare a personalului prevăzut în buget. Toate aceste măsuri vor conduce la economii la fondul de salarii agregat de circa 900 miliarde lei, o sumă suficientă ca să asigure atingerea țintei anuale a fondului de salarii. Detalii asupra executării acestor operațiuni sunt specificate în Memorandumul tehnic de înțelegere (MTI).

15. Pentru întărirea ex-ante a credibilității țintei legate de fondul de salarii vom implementa imediat câteva măsuri. Am blocat 4 procente din fondul de salarii corespunzător trimestrelor III și IV la întreprinderile de stat monitorizate, care vor putea fi deblocate numai pe baza aprobării ministrului de resort, după ce devine clar faptul că ținta trimestrială va fi atinsă (precondiție). Am impus, de asemenea, o înghețare completă a angajărilor în toate întreprinderile monitorizate, cu excepția unor poziții care nu pot depăși 200 de angajări, în total, de la 1 august până la 31 decembrie 2003 (precondiție).

C. Reformele din cadrul sectorului energetic

16. Pentru îmbunătățirea performanțelor financiare ale sectorului energetic am ajustat prețurile administrate începând cu 1 septembrie 2003 (precondiții) și vom implementa în continuare măsuri pentru reformarea sistemului de prețuri în sectorul energetic (tabelele 2 și 3). Pentru a compensa pierderile rezultate din prețurile de import mai mari decât cele proiectate și ca o măsură pentru atingerea parității de import, am aprobat prin hotărâre, la data de 18 august, creșterea prețului la consumatorul final la gaze naturale cu 22,5 procente pentru consumatorii rezidenți și cu 12,3 procente pentru consumatorii nerezidenți, la momentul luării deciziei intenționându-se atingerea echivalentului în dolari a 120 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii rezidenți și a 110 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii nerezidenți, în scopul asigurării unui preț de producție la gura sondei de peste 50 dolari S.U.A./1.000 mc. Potrivit angajamentului nostru de ajustare graduală trimestrială a prețului la gaze naturale, pentru ca acesta să atingă paritatea prețului de import până în anul 2007, vom implementa o altă majorare de 4 procente a prețului în lei la 1 noiembrie 2003, pentru consumatorii rezidenți și nerezidenți. Vom anunța până la sfârșitul anului 2003 graficul pentru ajustările viitoare la prețul gazelor naturale, conform angajamentului nostru de atingere a parității prețului de import până în anul 2007, măsură pe care o considerăm crucială pentru stimularea prospecțiunilor, așa cum a fost recomandată într-un recent studiu al Băncii Mondiale, și pentru înlesnirea privatizării Petrom. De asemenea, intenționăm să reformăm schema de preț în sectorul gazelor naturale pentru a evita ca prețurile de producător să fie stabilite după perceperea costurilor de import, distribuție și depozitare. Pentru a atenua impactul social al ajustării prețurilor, vom aloca resurse bugetare suficiente pentru transferuri bine orientate către familiile cu veniturile mici. Pentru a restabili prețurile la nivelul de acoperire al costurilor, am majorat tariful Termoelectrica la electricitate cu 15 procente și la energie termică cu 14 procente la 1 septembrie 2003 (precondiție). De asemenea, am majorat toate tarifele de distribuție pentru energie electrică cu 16 procente și toate tarifele la electricitate la consumatorul final cu 17,5 procente (precondiție). Pentru atenuarea efectelor facturilor majorate la energie pentru familiile cele mai vulnerabile, am prevăzut pentru anul 2003 o creștere în bugetul rectificat de 1.300 miliarde lei a alocațiilor de sprijin corespunzătoare.

17. Vom întări lupta împotriva neplății facturilor la utilități. Vom pune în aplicare în mod strict termenele de deconectare atât pentru plata energiei electrice, cât și a gazelor naturale, după cum s-a specificat în MTI. Oricum, pe parcursul anului 2003 bugetul va continua să își asume plata facturilor la energie pentru câțiva agenți economici cu pierderi mai (Siderurgica, Tractorul, Roman, ARO, CN Petroșani, Minvest și Remin), a căror deconectare ar fi destabilizatoare din punct de vedere social. De asemenea, vom intensifica eforturile de îmbunătățire a colectării de la populație, în special pentru energie termică. În acest scop vom pune în aplicare confiscarea bunurilor celor care nu plătesc prin sistem judiciar, după cum se prevede în

Hotărârea Guvernului nr. 400/2003 . Mai mult, pentru a asigura plata integrală a subvențiilor autorităților locale către distribuitorii locali de energie termică vom implementa următoarele măsuri: a) pentru un număr mic și predeterminat de autorități locale din zone defavorizate vom crește cota bugetului de stat în totalul subvențiilor pentru energie termică până la 100 procente; și b) transferul cotelor defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autoritățile locale va depinde de plată integrală de către autoritățile locale a subvențiilor la producătorii de energie termică.

18. Vom accelera restructurarea sectorului minier. În prima jumătate a anului 2003 am redus numărul angajaților din sectorul minier cu 4.744 de posturi. Am hotărât, de asemenea, să implementăm 1.500 de disponibilizări suplimentare în acest sector înainte de 15 septembrie 2003. În plus, am crescut prețul la huilă la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003, un nivel apropiat de paritatea de import (precondiție).

19. Vom realiza progrese semnificative în privatizarea sectorului energetic, bazate pe recomandările Băncii Mondiale. Vom solicita oferte angajante pentru privatizarea în curs a celor două companii distribuitoare de energie electrică până la sfârșitul lunii noiembrie 2003. Pe baza unor strânse consultări cu Banca Mondială vom accelera elaborarea strategiei de privatizare a celor doi distribuitori de gaze naturale și o vom aproba până la 1 noiembrie 2003. După finalizarea discuțiilor cu Banca Mondială privind strategia de privatizare a Petrom, am emis oferta pentru expresiile de interes pe 26 august 2003 (precondiție), în scopul semnării contractelor de vânzare până la sfârșitul lunii martie 2004.

D. Privatizare și lichidare

20. Vom persevera în eforturile noastre de privatizare. Până la 30 septembrie 2003 vom finaliza cele 12 tranzacții de privatizare încheiate în prima parte a anului 2003, prin înlesnirea obținerii acordurilor de reeșalonare a datoriilor între aceste companii și furnizorii de utilități. Vom vinde 3 companii cu peste 1.000 de angajați până la sfârșitul lunii septembrie.

21. Vom iniția procedurile de lichidare împotriva companiilor cu rezultate financiare slabe. Până la 15 septembrie 2003 APAPS va înainta instanței competente dosarele de lichidare pentru Rulmenți Slatina și Verachim. În ceea ce privește marii producători de pierderi, ARO și Roman, în situația în care contractele de vânzare nu vor fi inițializate, Consiliul de conducere al APAPS va lua o decizie formală de începere a lichidării acestor două companii până la 25 septembrie 2003 (precondiție).

22. Rămânem ferm angajați să finalizăm vânzarea pachetului minoritar de acțiuni al BCR către BERD și CFI. Am convenit cu BERD și CFI pe 19 septembrie 2003 asupra contractului (precondiție) care a fost aprobat în ședința Guvernului din data de 25 septembrie 2003. Acum ne așteptăm ca managementul celor două instituții să aprobe această operațiune la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie 2003.

E. Politica monetară și aspecte bancare

23. Politica monetară va continua să urmărească dezinflația graduală, strategie care a dat rezultate pozitive. B.N.R. va ghida cursul de schimb pe o traiectorie compatibilă cu ținta de inflație și cu o apreciere reală, sustenabilă, a monedei naționale, avându-se în vedere modificările leului față de coșul euro/dolar S.U.A. Ca urmare a acestei politici, în contextul excesului de ofertă reapărut pe piața valutară, precum și pentru atingerea țintelor privind acumulările de rezerve internaționale, conform paragrafului 11, necesită efectuarea de cumpărări substanțiale (sterilizate) în perioada rămasă până la sfârșitul anului 2003. Pentru a combate efectele celei de-a doua runde de creștere viitoare a prețurilor la energie, precum și pentru a modera creșterea creditelor B.N.R. a majorat rata dobânzii cu un punct procentual pe 6 august 2003 și, dacă această măsură nu se dovedește suficientă, Banca va crește în continuare dobânda sau va lua alte măsuri corespunzătoare.

24. Suntem conștienți de faptul că accelerarea creditelor către sectorul neguvernamental determină creșterea riscurilor financiare și macroeconomice. În plus față de politica de creștere a ratei dobânzii, B.N.R. va continua să exercite o supraveghere atentă a celor mai activi creditori, inclusiv prin intensificarea inspecțiilor la fața locului, în vederea asigurării unei evaluări adecvate a riscului creditării. Dacă este necesar, se vor impune restricții de creditare asupra celor care își asumă riscuri în mod imprudent. B.N.R. va realiza cu o frecvență crescută teste de reacție la situații limită (stress tests) privind portofoliul băncilor, folosind metodologia dezvoltată în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

F. Climatul mediului de afaceri și aspecte de guvernanță

25. Eforturile noastre de a îmbunătăți climatul mediului de afaceri și eliminarea corupției continuă. În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al Muncii asupra pieței muncii și a ocupării forței de muncă și îl vom amenda în mod corespunzător. Vom realiza toate privatizările într-o manieră deschisă și transparentă și ne vom abține de la introducerea unor măsuri care să impună bariere investitorilor privați. Pe 12 septembrie 2003 am publicat un raport privind eforturile noastre de urmărire în justiție a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Română de Scont și alte cazuri recente (precondiție).

Tabelul 1

ROMÂNIA: CRITERIILE DE PERFORMANTA CANTITATIVA SI TINTE

INDICATIVE PENTRU ANII 2001-2003 1/

Sf. - Dec. 2001

Sf. - Martie 2002

Sf. - Iunie 2002

Sf. - Sept. 2002

Program

Ajustat

Realizat

Program

Ajustat

Realizat

Program

Program revizuit

Ajustat

Realizat

Program

Program revizuit

Ajustat

Realizat

(în mii miliarde lei)

1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

-48,1

-44,0

-49,7

-66,2

-51,0

-61,3

-61,4

-85,6

-84,8

-89,7

-67,0

-79,8

-77,0

-94,2

(în milioane dolari SUA)

2. Limite minime pentru activele externe nete ale Băncii Naționale a României

3.527

3.396

3.725

3.601

3.444

3.923

3.816

4.534

4.391

4.588

3.924

4.702

4.497

4.965

(în mii miliarde lei)

3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat

38,754

38,754

38,615

9,940

9,797

6,803

19,872

20,772

20,673

17,862

31,104

32,704

32,704

24,109

4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/ 6/

40,7

40,7

41,6

9,4

9,4

11,1

21,28

23,60

22,68

23,13

34,88

36,04

33,99

35,16

5. Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

52,5

40,2

49,2

51,7

39,4

52,8

(în procente)

6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/

a. Distrigaz Nord și Distrigaz Sud (agregat)

95,0

95,0

80,9

97,5

97,5

93,3

97,5

83,0

95,4

97,5

87,0

87,0

97,1

- Distrigaz Nord (țintă indicativă)

85,0

95,6

87,0

87,0

96,7

- Distrigaz Sud (țintă indicativă)

83,0

95,2

87,0

87,0

97,4

b. Termoelectrica, inclusiv unitățile transferate (agregat energie electrică și energie termică)

95,0

95,0

83,4

97,5

97,5

84,6

97,5

85,0

85,2

97,5

87,5

87,5

89,8

- rata agregată pentru energia electrică a Termoelectrica și a unităților transferate (țintă indicativă)

87,5

87,6

90,0

90,0

94,3

- energie termică - Termoelectrica (țintă indicativă)

82,0

76,2

84,0

84,0

76,1

- energie termică - unitățile termice transferate (țintă indicativă)

82,0

80,0

84,0

84,0

80,8

c. Electrica (țintă indicativă)

92,9

92,2

92,5

90,5

92,5

92,5

93,2

(în miliarde lei)

7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci și emiterea de garanții interne de către Guvern

469

469

469

1.110

1.110

469

1.110

1.110

1.110

469

1.110

1.110

1.110

1.106

(în milioane dolari SUA)

8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/

a. scadentă mai mică sau egală cu un an

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

a. scadență între 1 și 3 ani

300

300

240

300

300

7

400

400

400

119

450

450

450

144

din care: nebugetare

165

165

11

10

10

0

15

15

15

0

20

20

20

4

b. scadentă mai mare de 1 an

2.800

2.600

2.356

1.000

1.000

206

1.200

1200

1.200

1.294

1.800

2.000

2000

1.452

din care: nebugetare

165

165

156

50

50

17

75

75

75

17

100

300

300

41

(în mii miliarde lei)

9. Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

63,1

63,0

66,0

62,2

62,1

67,4

69,4

75,0

71,0

70,9

73,3

80,4

76,1

77,2

10. Ținte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

252,2

252,2

271,9

258,9

258,9

277,0

280,0

294,0

294,0

303,9

293,5

311,1

311,1

322,7

11. Ținte indicative privind expunerea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar 5/

29,1

29,1

33,4

30,7

30,7

38,6

32,5

36,2

36,2

37,2

34,6

38,1

38,1

38,3

din care: expunerea BCR

14,5

14,5

16,9

15,3

15,3

18,8

16,2

17,2

17,2

17,7

17,2

18,2

18,2

17,3

Sf. - Dec. 2002

Sf. - Martie 2003

Sf. - Iunie 2003

Sf. - Sept. 2003

Sf. - Dec. 2003

Program

Program revizuit

Ajustat

Realizat

Program

Ajustat

Realizat

Program

Ajustat

Realizat

Program

Program revizuit

Program

Program revizuit

(în mii miliarde lei)

1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

-73,3

-80,6

-91,2

-104,1

-85,7

-97,0

-89,2

-106,8

-102,6

-79,4

-114,0

-78,2

-106,7

-74,0

(în milioane dolari SUA)

2. Limite minime pentru activele externe nete ale Băncii Naționale a României

4.094

4.838

4.800

5.257

5.522

5.460

5.270

6.075

5.544

4.919

6.410

5.709

6.310

5.797

(în mii miliarde lei)

3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat

43,200

43,200

43,200

39,827

10,800

10,600

6,508

22,352

22,352

16,623

31,309

31,309

49,520

48,920

4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/ 6/

49,48

49,20

45,25

46,43

12,84

12,72

12,38

26,50

25,75

25,22

39,82

39,82

53,15

53,15

5. Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

(în procente)

6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/

a. Distrigaz Nord și Distrigaz Sud (agregat)

97,5

90,0

90,0

98,8

94,0

94,0

101,0

95,0

95,0

97,5

95,0

95,0

96,0

96,0

- Distrigaz Nord (țintă indicativă)

90,0

90,0

98,2

94,0

94,0

101,2

95,0

95,0

96,6

95,0

95,0

96,0

96,0

- Distrigaz Sud (țintă indicativă)

90,0

90,0

99,2

94,0

94,0

101,0

95,0

95,0

98,2

95,0

95,0

96,0

96,0

b. Termoelectrica, inclusiv unitățile transferate (agregat energie electrică și energie termică)

97,5

90,0

90,0

90,7

91,0

91,0

88,2

91,0

91,0

88,5

93,5

90,0

95,0

91,0

- rata agregată pentru energia electrică a Termoelectrica și a unităților transferate (țintă indicativă)

92,5

92,5

94,4

94,0

94,0

92,5

94,0

94,0

92,9

96,0

94,0

97,0

95,0

- energie termică - Termoelectrica (țintă indicativă)

86,0

86,0

74,2

84,0

84,0

73,2

84,0

84,0

76,0

89,0

78,0

92,0

80,0

- energie termică - unitățile termice transferate (țintă indicativă)

86,0

86,0

87,5

84,0

84,0

82,3

84,0

84,0

81,4

89,0

83,0

92,0

85,0

c. Electrica (țintă indicativă)

92,5

92,5

93,7

94,0

94,0

94,1

95,0

95,0

95,7

96,0

96,0

97,0

96,0

(în miliarde lei)

7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci și emiterea de garanții interne de către Guvern

1.110

1.110

1.110

1.101

1.410

1.410

1.033

1.510

1.510

1.028

1.610

1.610

1.710

1.710

(în milioane dolari SUA)

8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/

a. scadentă mai mică sau egală cu un an

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

a. scadență între 1 și 3 ani

600

600

600

171

300

300

2

400

400

7

450

450

600

600

din care: nebugetare

20

20

20

11

10

10

0

15

15

0

20

20

20

20

b. scadentă mai mare de 1 an

3.400

3.600

3.600

2.915

805

805

549

2.094

2094

1.018

2.645

2.645

3.400

3.400

din care: nebugetare

100

300

300

299

360

360

334

500

500

340

600

600

650

650

(în mii miliarde lei)

9. Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

79,4

89,2

77,2

79,7

96,2

82,9

85,4

103,4

89,1

90,1

115,0

110,6

124,9

123,6

10. Ținte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

323,7

350,3

350,3

378,7

385,7

385,7

370,4

415,5

415,5

397,9

448,0

413,0

506,2

471,6

11. Ținte indicative privind expunerea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar 5/

36,3

43,4

43,4

49,4

49,7

49,7

49,0

51,5

51,5

52,6

53,2

53,3

59,8

60,1

din care: expunerea BCR

18,0

20,4

20,4

19,8

22,4

22,4

21,0

23,3

23,3

23,2

23,9

24,1

27,3

27,4

------------

1/ Criteriile de performanță și țintele indicative avute în vedere în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înțelegere (MTI).

Cifrele îngroșate pentru sf.-Dec. 2001, sf.-Mar. 2002, sf.-Sept. 2002 (program revizuit), sf.-Dec. 2002 (program revizuit) și sf.-Iunie 2003 reprezintă criterii de performantă, dacă nu se indica altfel, în timp ce cifrele pentru sf.-Iun. 2002 și sf.-Mar. 2003 reprezintă ținte indicative.

2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate, ca urmare a privatizării și a fuziunilor, de la 86 la 82 în 2002 și la 76 în 2003.

3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 și perioada următoare, după cum s-a arătat În MTI. Ținta pentru Iunie 2003 pentru Electrica devine criteriu de performanță.

4/ Neacumularea de arierate la plăți externe de către Guvern va fi un criteriu de performanță monitorizat în mod permanent.

5/ Rezultatul de la sfârșitul lunii decembrie 2002, mai mare decât ținta, reflecta garanțiile bancare pentru investiții intr-un spital din București și în sectorul comunicațiilor, precum și o pondere mai mare a împrumuturilor interne fata de cele externe pentru sectorul energetic.

6/ După ce a devenit clar faptul ca ținta pentru decembrie 2002 ar fi ratata, personalul Fondului și autoritățile au convenit asupra unei noi ținte de 50,3 mii miliarde lei (ținta ajustata de 46,35 mii miliarde lei), care urma să fie îndeplinita ca preconditie.

Tabelul 2

Precondiții, criterii de performanță structurală și obiective structurale

Măsuri

Stadiu

Precondiții:

▪ Implementarea a 19.300 de concedieri în cele 5 companii feroviare și filialele acestora în perioada 1 august - 15 septembrie 2003, după cum se menționează în paragraful 14.

Guvernul a realizat 16.520 de concedieri

▪ Emiterea până la 15 septembrie 2003 a unei Hotărâri a Guvernului de rectificare a bugetelor pentru 5 companii feroviare și filialele acestora, precum și pentru două companii din agricultură, privind anularea primelor de Crăciun, după cum se menționează în paragraful 14.

Realizat

▪ Concedierea a 4.000 de salariați din două companii din agricultură, în perioada 1 august 15 - septembrie 2003, după cum se menționează în paragraful 14.

Realizat

▪ Reducerea fondului de salarii cu 375 miliarde lei la un număr de companii industriale, după cum se menționează în MTI, până la 15 septembrie 2003, conform paragrafului 14.

Realizat

▪ Decizii până la 15 septembrie 2003 ale tuturor ministerelor sub autoritatea cărora se regăsesc companiile de stat monitorizate (după cum este menționat în MTI) privind blocarea a 4 procente din fondul de salarii al acestor companii, aferent trimestrelor III și IV, precum și înghețarea completă a noilor angajări, după cum se menționează în paragraful 15.

Realizat cu întârziere

▪ Creșterea prețului la energie de la 1 septembrie 2003, după cum se menționează în paragraful 16:

- creșterea prețului pentru gaze naturale la 110 dolari S.U.A./1.000 m3pentru consumatorii nerezidenți și la 120 dolari S.U.A./1.000 m3 pentru consumatorii rezidenți;

Realizat1)

- creșterea tarifului pentru energie electrică la Termoelectrica cu 15 procente;

Realizat

- creșterea tarifului de distribuție a energiei electrice cu 16 procente;

Realizat

- creșterea tuturor tarifelor de energie electrică la consumatorul final cu 17,5 procente;

Realizat

- creșterea tarifului pentru energie termică la Termoelectrica cu 14 procente.

Realizat

▪ Creșterea prețului huilei la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003.

Realizat cu întârziere

▪ Emiterea ofertei de privatizare a companiei Petrom până la 1 septembrie 2003, conform paragrafului 19.

Realizat

▪ Luarea deciziei formale de către Consiliul de conducere al APAPS pentru inițierea procedurilor de lichidare a companiilor ARO și Roman până la 25 septembrie 2003, dacă contractele de privatizare nu se semnează, după cum se menționează în paragraful 21.

Realizat pe baza informațiilor preliminare; urmează a se verifica.

▪ Inițializarea până la 15 septembrie 2003 a contractului pentru vânzarea a 25 procente plus două acțiuni din capitalul B.C.R. către BERD și CFI, conform paragrafului 22.

Realizat

▪ Publicarea până la sfârșitul lunii august 2003 a raportului Autorității Naționale de Control privind arieratele sistemului de sănătate, după cum se menționează în paragraful 12.

Realizat

▪ Publicarea unui raport, până la 15 septembrie 2003, privind măsurile guvernamentale pentru urmărirea în justiție a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI și Banca Română de Scont, după cum se menționează în paragraful 25.

Realizat

Criterii de performanță structurală:

▪ Ajustarea prețurilor pentru energie electrică la consumatorul final la 1 iulie 2003, pentru a le menține constante în dolari S.U.A. la nivelul de la 1 iulie 2002.

Îndeplinit

▪ Aprobarea de către Parlament, până la sfârșitul lunii mai 2003, a legislației de amendare a legilor privind fondurile de asigurări sociale de stat, șomaj și asigurări de sănătate (în particular, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 76/2002 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002), în vederea armonizării procedurilor de colectare, executare și audit.

Îndeplinit

▪ Implementarea a 18.000 de concedieri într-un grup de 22 de companii până la 30 iunie 2003.

Îndeplinit

▪ Ajustarea prețului de producător la energie electrică al Termoelectrica la echivalentul a minimum 39 dolari S.U.A./MWh de la 1 iulie 2003.

Îndeplinit

▪ Creșterea prețului unificat pentru gaze naturale la consumatorul final la echivalentul a 93 dolari S.U.A./1.000 m3 de la 1 iulie 2003.

Îndeplinit

▪ Ajustarea prețului național de referință pentru energia termică la echivalentul a 20 dolari S.U.A./Gcal de la 1 iulie 2003.

Îndeplinit

▪ Semnarea contractului pentru vânzarea a 25 procente plus două acțiuni din capitalul B.C.R. către BERD și CFI până la 31 iulie 2003.

Solicitare de derogare. Convertită în precondiție și îndeplinită.

Obiective structurale:

▪ Guvernul se va abține de la acordarea de scutiri fiscale sau alte noi facilități fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expiră.

Continuu. Îndeplinit, cu excepția anulării arieratelor firmelor selectate și a scutirilor de impozite legate de privatizare.

▪ Nici o unitate de energie termică transferată nu ar trebui să mai primească combustibili pe cheltuiala Termoelectrica.

Continuu. Îndeplinit

▪ Cei mai mari rău-platnici industriali către cele 3 utilități vor rămâne deconectați până când vor fi fost achitate integral toate sumele facturate începând cu luna decembrie 2002.

Continuu. În cea mai mare parte îndeplinite.

▪ APAPS va privatiza 6 companii până la 30 iunie 2003.

Pentru 3 din cele 7 mari companii privatizate de APAPS transferul acțiunilor s-a realizat după anularea arieratelor, aprobată de Guvern pe 25 septembrie 2003.

▪ Inițierea imediată a procedurilor de lichidare a 3 companii (Polirom, Siderca, Sidermet)

Îndeplinit, cu excepția Polirom care a fost privatizată pe 26 septembrie 2003.

▪ Inițierea procedurilor de lichidare a 7 producători de pierderi permanenți (Verachim, Oltplast, Corapet, Rulmentul Slatina, Chimcomplex, Tepro și Carom) la 1 iulie 2003, în cazul în care nu vor fi privatizați până la 30 iunie 2003.

Majoritatea îndeplinite, exceptând Verachim, pentru care acționarii au aprobat lichidarea pe 26 septembrie 2003.

▪ Lansarea ofertelor pentru expresiile de interes în privatizarea Petrom, în consultare cu Banca Mondială, până la 30 iunie 2003

Îndeplinit cu întârziere, respectiv pe 26 august 2003.

-----------

*1) La cursul de schimb din 6 august 2003.

Tabelul 3

PLANUL

autorităților de ajustare a preturilor la

energie electrica, energie termica și gaze naturale

Prețul la energie

Ajustare

Prețul energiei electrice la utilizatorul final

Creștere:

(în procente)

1 octombrie 2001

3,6

1/

3/

1 noiembrie 2001

3,6

2/

3/

1 decembrie 2001

3,6

2/

3/

1 ianuarie 2002

3,6

2/

3/

1 februarie 2002

3,6

2/

3/

1 martie 2002

3,6

2/

4/

1 aprilie 2002

14,0

1/

3/

1 iulie 2002

1,5

1/

3/

Prețurile la energie electrică la consumatorul final vor fi ajustate la 1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003, la 1 aprilie 2003 și 1 iulie 2003, pentru a le menține constante în termeni de dolari SUA la nivelul de la 1 iulie 2002.

1 octombrie 2002

2/

3/

1 ianuarie 2003

2/

3/

1 aprilie 2003

2/

3/

1 iulie 2003

2/

3/

Creșterea procentuală a tarifului în lei

1 septembrie 2003

17,5

5/

3/

Prețul de producător pentru energie electrică la Termoelectrica

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 aprilie 2002

39,00

1/

3/

1 iulie 2002

39,00

1/

3/

1 octombrie 2002

39,00

2/

3/

1 ianuarie 2003

39,00

1/

3/

1 aprilie 2003

39,00

1/

3/

1 iulie 2003

39,00

2/

3/

Creșterea procentuală a tarifului în lei

1 septembrie 2003

15,0

5/

3/

Tariful de distribuție a energiei electrice

Creșterea procentuală a tarifului în lei

1 septembrie 2003

16,0

5/

3/

Prețul de producător pentru energie termică la Termoelectrica

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 octombrie 2001

15,00

1/

3/

1 ianuarie 2002

15,00

2/

3/

1 aprilie 2002

15,00

1/

3/

1 iulie 2002

20,00

1/

3/

1 iulie 2003

20,00

1/

3/

Creșterea procentuală a tarifului în lei

1 septembrie 2003

14,0

5/

3/

Prețul național de referință pentru energie termică

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 ianuarie 2002

15,40

2/

3/

1 aprilie 2002

15,40

1/

3/

1 iulie 2002

20,00

1/

3/

1 iulie 2003

20,00

2/

3/

Prețul unificat pentru gaze naturale la consumatorul final

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 octombrie 2001

82,50

1/

3/

1 ianuarie 2002

82,50

1/

3/

1 aprilie 2002

82,50

1/

3/

1 iulie 2002

82,50

1/

3/

1 octombrie 2002

82,50

2/

3/

1 martie 2003

90,00

5/

3/

1 iulie 2003

93,00

2/

3/

Prețul final la gaze naturale la consumatorii nerezidenți

1 septembrie 2003

110,0

5/

3/

Prețul final la gaze naturale la consumatorii rezidenți

1 septembrie 2003

120,0

5/

3

2/ Criterii de performanță structurala.

3/ Implementat.

4/ Neindeplinit.

5/ Preconditie.

Anexa 1.2 MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

suplimentar pentru Aranjamentul stand-by*)

----------

II. Ținte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate și modificările fondului de salarii și ale numărului de angajați în cadrul companiilor selectate

V. Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord și Termoelectrica și Electrica

VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

IX. Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

X. Ținte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

XI. Ținte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

Activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferență între baza monetară medie (așa cum este definită în secțiunea a IX-a a acestei anexe) și media activelor externe nete (așa cum sunt definite în secțiunea a II-a a acestei anexe pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda națională. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, așa cum sunt definite în secțiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului Monetar Internațional de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiții:

1. În sensul reducerii (creșterii) în mod proporțional, pentru fracțiunea din luna în care finanțarea externă brută depășește (se reduce față de) nivelurile programate, specificate în secțiunea a II-a.

2. Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, așa cum se prezintă în secțiunea a IX-a. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul FMI.

3. În sensul creșterii (reducerii), în mod proporțional, cu echivalentul în lei al scăderii (creșterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârșitul lunii decembrie 2002).

4. În sensul reducerii, în mod proporțional, cu echivalentul în lei al creșterii veniturilor în valută obținute din privatizări mari (preț de vânzare de peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârșitul lunii decembrie 2002).

5. În sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective față de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.

II. Ținte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferența dintre activele de rezervă și pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilitățile DST, orice poziție de rezervă la FMI și disponibilitățile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la prețul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitățile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operațiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanție) și pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe piețele internaționale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare, indiferent de scadența lor.

Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare față de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum și detaliile despre operațiunile privind vânzări, cumpărări sau operațiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experților FMI.

Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:

(i) în sensul creșterii/scăderii cu 100 procente din depășirea/reducerea finanțării externe brute*1) față de nivelurile programate:

- pe baza cumulată începând cu sfârșitul lunii septembrie 2001:

decembrie 2001:

248 milioane dolari S.U.A.

martie 2002:

248 milioane dolari S.U.A.

iunie 2002:

953 milioane dolari S.U.A.

septembrie 2002:

953 milioane dolari S.U.A.

decembrie 2002:

953 milioane dolari S.U.A.

- pe baza cumulată începând cu sfârșitul lunii decembrie 2002:

martie 2003:

50 milioane dolari S.U.A.

iunie 2003:

450 milioane dolari S.U.A.

septembrie 2003:

450 milioane dolari S.U.A.

decembrie 2003:

620 milioane dolari S.U.A.

(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanțelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârșitul lunii decembrie 2002). Stocul rămas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane USD, evaluat la cursurile de schimb ale programului;

(iii) în sensul creșterii, cu suma veniturilor în valută obținute din privatizări mari (preț de vânzare peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârșitul lunii decembrie 2002).

Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaționale zilnice până la sfârșitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situația monetară. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete.

Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 3.311 milioane USD la 30 septembrie 2001 și de 5.257 milioane USD la 31 decembrie 2002.

-----------

*1) Finanțarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru susținerea balanței de plăți, cu o scadență mai mare de un an, de la creditorii multilaterali și bilaterali, precum și resurse cu o scadență mai mare de un an, obținute de Guvern de pe piețele internaționale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităților locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii românești, Regia Autonomă "Administrația Națională a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de către Ministerul Finanțelor Publice sau de alte ministere și agenții din afara cadrului bugetar; alte operațiuni extrabugetare ale ministerelor, finanțate prin împrumuturi externe, și fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operațiuni de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul pentru Statistica Finanțelor Publice al FMI, vor fi încorporate în definiția bugetului general consolidat.

În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile și cheltuielile furnizate de Ministerul Finanțelor Publice și, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanțării externe și interne a bugetului, precum și veniturile din privatizare obținute de toate entitățile bugetului general consolidat și veniturile din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" și de "deasupra liniei". Totuși, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanțelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanțelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deținute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârșitul lunii decembrie 1999, și din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu personalul Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 și 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată de dobândă mai mică decât rata de referință a BNR, pentru a finanța subîmprumuturile agenților economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.

În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferența față de țintă a sumelor trimestriale cumulate obținute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari S.U.A., la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minimă prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Limita minimă

Realizat

Sume trimestriale cumulate, obținute din privatizare, aferente bugetului general consolidat în anul 2003:

(miliarde lei)

31 martie 2003 (ținta minimă)

1.000,0

1.589,0

30 iunie 2003 (ținta minimă)

2.000,0

2.611,0

30 septembrie 2003 (ținta minimă)

3.000,0

31 decembrie 2003 (ținta minimă)

4.000,0

Pentru a atinge ținta de deficit în anul 2003, categoriile de cheltuieli lunare cumulate ale bugetului de stat vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul Fondului, pentru perioada ianuarie-iunie 2003. În plus, dacă veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub țintele agreate cu Fondul, plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuării pentru a compensa scăderea veniturilor.

Venituri (ținte convenite)

Realizat

Bugetul general consolidat (exclusiv "Administrația Națională a Drumurilor", venituri totale cumulate, inclusiv granturi)

(miliarde lei)

31 ianuarie 2003 (realizat)

44.246

28 februarie 2003 (ținta indicativă de venituri)

85.732

82.348

31 martie 2003 (ținta indicativă de venituri)

128.797

121.965

30 aprilie 2003 (ținta indicativă de venituri)

177.248

171.187

31 mai 2003 (ținta indicativă de venituri)

221.602

216.694

30 iunie 2003 (ținta indicativă de venituri)

267.507

260.162

Cheltuieli (plafoane convenite)

Realizat

Bugetul de stat (cheltuieli totale cumulate)

(miliarde lei)

31 ianuarie 2003 (realizat)

19.616

28 februarie 2003 (plafon indicativ)

39.901

38.042

31 martie 2003 (plafon indicativ)

65.215

58.701

30 aprilie 2003 (plafon indicativ)

88.987

81.400

31 mai 2003 (plafon indicativ)

113.120

105.103

30 iunie (plafon indicativ)

137.764

125.802

-----------

*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de șomaj și Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate și modificările fondului de salarii și ale numărului de angajați în cadrul companiilor selectate

A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate

Lista celor 76 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 , este menționată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 82 în anul 2002 și 86 în anul 2001.

Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:

(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizării" (definită ca desprindere a unei unități sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaților, atunci când dimensiunea acestor transferuri depășește 100 de angajați lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariați, externalizați până la momentul respectiv, și salariul mediu la nivelul companiei;

(îi) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în buget al respectivei companii, începând cu luna următoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare.

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe baza cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale își va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome și companii naționale) și APAPS (societăți comerciale) și va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii și numărul de salariați pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister și pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana de "externalizări" a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar.

B. Modificări ale fondului de salarii și ale numărului de angajați în întreprinderile de stat monitorizate

În conformitate cu paragraful 14 din MSEFP-3, Guvernul va elimina primele de Crăciun și va reduce personalul din 5 companii feroviare (CFR, CFR Marfă, CFR Călători, SAAF, Metrorex) și filialele acestora, și în două companii agricole (Regia Națională a Pădurilor - "Romsilva" și Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare). În plus, sporurile pentru orele suplimentare și munca de noapte vor fi reduse în cele două companii agricole în vederea încadrării în fondul de salarii. Disponibilizările sunt considerate efectuate când notificările personale și irevocabile (după luarea în considerare a posibilelor contestații) au fost transmise angajaților care urmează să fie disponibilizați.

Autoritățile vor ajusta fondul de salarii și bugetele generale ale următoarelor companii:

1. Companii industriale:

S.N. Petrom

-

250 miliarde lei;

S.N. Cărbune Ploiești

-

30 miliarde lei;

C.N. Minvest

-

30 miliarde lei;

S.C. Termoelectrica

-

30 miliarde lei;

2. Alte companii:

R.A. Rami Dacia

-

19 miliarde lei;

C.N. Remin

-

8 miliarde lei;

S.C. Romaero

-

7 miliarde lei;

S.C. CUG

-

50 miliarde lei;

S.C. Faur

-

66 miliarde lei;

S.C. Rocar

-

45 miliarde lei;

S.C. Tractorul

-

16 miliarde lei;

Administrația Port Constanța

-

27 miliarde lei;

AND

-

26 miliarde lei;

SAAF

-

11 miliarde lei;

Metrorex

-

8 miliarde lei.

V. Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

Plafonul se aplică stocului rămas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2001

și Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În sensul ordonanței de urgență, arieratele sunt definite ca sume datorate care au depășit data scadenței, menționată explicit în contracte, sau dacă asemenea dată explicită nu există, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetele locale, către fondurile speciale și către alți creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca sumă a primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele, exclusiv penalitățile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reeșalonate/anulate, suma reeșalonată/anulată (inclusiv penalitățile) nu va fi considerată drept reducere de arierate și trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanțele fiecăreia dintre companiile monitorizate, așa cum se raportează în conformitate cu

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 . Pentru modificările intervenite în lista societăților monitorizate, țintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creșterii, cu suma arieratelor societăților eliminate/adăugate din/în listă. Informațiile necesare monitorizării vor fi furnizate lunar Fondului Monetar Internațional, de către Ministerul Finanțelor Publice. Stocul arieratelor la sfârșitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.

VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Termoelectrica și Electrica

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii:

- rata combinată (criteriu de performanță) pentru Distrigaz Nord și Distrigaz Sud (ținte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii);

- rata combinată pentru încasările Termoelectrica, inclusiv pentru unitățile de producție transferate la autoritățile locale (criteriu de performanță) atât pentru energie termică, cât și pentru energie electrică. Vor fi stabilite ținte indicative pentru ratele de încasare la: (i) electricitate, atât pentru Termoelectrica, cât și pentru unitățile de producție transferate la autoritățile locale; (îi) energia termică furnizată de Termoelectrica; (iii) energia termică a unităților transferate;

- rata de încasare pentru Electrica (ținta indicativă până în luna martie 2003, criteriu de performanță începând din luna iunie 2003).

Limitele și rezultatele efective de la sfârșitul lunilor septembrie, decembrie 2001 și martie 2002 sunt măsurate utilizându-se ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări și valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:

(i) Termoelectrica și unitățile de la autoritățile locale (sector termic), Distrigaz Nord și Distrigaz Sud: facturile pentru energia termică și gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definiția ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărțit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)].

(ii) Termoelectrica și unitățile din subordinea autorităților locale (sectorul de energie electrică); Electrica: definiția ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărțit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)].

Utilizându-se aceste definiții, ratele de încasare, la sfârșitul lunii decembrie 2001, au fost de 85,5% pentru Termoelectrica, 92,9% pentru Electrica și 85,5% pentru cele două companii de distribuție a gazelor naturale.

Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei și Comerțului și raportate lunar la FMI. Veniturile rezultate din acțiunile obținute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu excepția cazului în care aceste acțiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei și Comerțului va include în acest raport și datele cu privire la valorile facturate și încasate, înregistrate de Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica și Termoelectrica, precum și informații cu privire la posibilele deconectări și reconectări pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice.

a) S.C. Siderurgica, C.O.S. Târgoviște, Minvest SM - Roșia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieș, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galați, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom București, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Brașov, Metrom Brașov, Carfil Brașov, Stiaz Azuga, Faur București, UPSOM S.A. Ocna Mureș, Bicapa S.A. Târnăveni, S.C. Ind. Sârmei C. Turzii, S.C. Stipo S.A. Dorohoi, Ampellum S.A. Zlatna, S.C. Cugir S.A., S.C. Melana Săvinești, Letea Bacău, Rafo S.A. Onești, S.C. Fortus S.A. Iași, Ambro S.A. Suceava, Stratusmob S.A. Blaj, S.C. Sticlă Turda, Iris S.A. Cluj, Metalurgica Aiud.

b) Radet București, Radet Constanța, Apaterm Galați, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm S.A. Deva, Termica S.A. Târgoviște, Termoficare Petroșani, Dalkia Ploiești, S.C. Termoficare Petroșani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brăila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamț, R.A. Energomur Târgu Mureș, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populație Bacău, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistrița, Rail Hunedoara, Comunala R.A. Satu Mare, Termica S.A. Botoșani, Enet Focșani, Cet Brăila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzău, R.A. Termo Brașov, Aquaterm Târgu Jiu, Aquaterm 98 Pitești.

VII. Plafoane pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor față de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Plafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârșitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanții pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secțiunea a III-a. Criteriul se aplică și la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca și colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Aceste limite exclud:

● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secțiunea a VIII-a;

● datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;

● preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garanții sau depozit colateral;

● garanțiile interne pentru creditele destinate achiziționării de combustibil din import pentru cele 22 de unități producătoare de energie termică ce au fost transferate de la Termoelectrica la autoritățile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanțiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secțiunea a VIII-a), se situează sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanțiilor externe și interne emise în acest scop nu trebuie să depășească 120 milioane dolari S.U.A.).

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului, de către Ministerul Finanțelor Publice. Stocul garanțiilor și datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această secțiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârșitul lunii septembrie 2001.

VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secțiunea a III-a. Acest criteriu de performanță se aplică nu numai datoriei, așa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI, privind Criteriile de performanță referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci și angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI și împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituții financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanție devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetară include toate datoriile entităților nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanțelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica și pentru cele 22 de unități producătoare de energie termică, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autoritățile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetară. În ceea ce privește noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurența sumei de 200 milioane USD pentru Termoelectrica și Electrocentrale și 120 milioane USD pentru unitățile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica și de unitățile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadențe între 1 an și 3 ani.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puțin 35 procente din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referință ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanțelor Publice. Stocul datoriei la sfârșitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane USD pentru datoria cu scadență mai mare de un an (din care 83 milioane USD a fost nebugetară), 196 milioane USD pentru subplafonul datoriei cu scadență între 1 an și 3 ani (fără datoria nebugetară), zero pentru datoria cu scadență mai mică de un an.

Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăți externe va fi un criteriu de performanță monitorizat pe o bază continuă. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanțiilor de state executate sunt definite ca plăți externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

IX. Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

Baza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulație, în afara B.N.R., și media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii și rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R. care vor fi transmiși săptămânal la FMI de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârșitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.

Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele condiții:

1. Dacă rezervele obligatorii vor crește/descrește de la 25 procente pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, țintele privind baza monetară vor crește/descrește cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii și a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.866 miliarde lei pentru martie 2003, 204.549 miliarde lei pentru iunie 2003, 194.983 miliarde lei pentru septembrie 2003 și de 238.815 miliarde lei pentru decembrie 2003.

2. Țintele pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective față de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurată începând cu data de 24 a lunii precedente până la data de 23 a lunii test, după cum este specificat în legislația B.N.R. relevantă.

X. Ținte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

Masa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar față de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenților, dar exclude depozitele statului și ale instituțiilor monetare internaționale și ale altor nerezidenți. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Datele referitoare la masa monetară vor fi monitorizate, utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor și ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.

XI. Ținte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

Expunerea totală acoperă toate creditele, avansurile, deținerea de datorie și expunerea extrabilanțieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome și societățile comerciale al căror acționar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârșitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective față de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secțiunea a II-a. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R.

Valoarea expunerii totale, raportată de B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârșitul lunii martie 2002):

(i) expunerea către societățile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, APAPS și ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizări ale portofoliului lor;

(îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilanțiere;

(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanțiere, de către Guvern sau alte instituții publice.

În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R. 13.541 miliarde lei.

Anexa 2 *)

----------

Traducere.

FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL

Washington, D.C. 20431

Departament Secretar

De la: Yih Peng Chia: KJ 03/93-2 (15.10.2003)

SEC/OP

Către: Banca Națională a României

Strada Lipscani 25, 70421 București, România

Consiliul Directorilor Executivi a luat următoarea decizie la data de 15 octombrie 2003:

1. România a avut consultări cu Fondul, în conformitate cu paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01), în vederea analizei implementării programului.

2. Scrisoarea ministrului finanțelor publice și a guvernatorului Băncii Naționale a României, datată 3 octombrie 2003 (Scrisoarea), împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare din 2003 atașat (MSPEF-3) și cu Memorandumul tehnic de înțelegere suplimentar (MTI suplimentar) vor fi anexate la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile ministrului finanțelor publice și ale guvernatorului Băncii Naționale a României, datate 17 octombrie 2001, 12 august 2002 și 9 aprilie 2003, împreună cu documentele atașate vor fi considerate ca modificate și completate prin Scrisoare, împreună cu documentele sale anexate.

3. Fondul decide că cea de-a patra analiză, la care se face referire în paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by cu România, este finalizată și că România poate face cumpărări în baza Aranjamentului stand-by, cu toate că nu au fost respectate criteriile de performanță cantitative la data de 30 iunie 2003, cu privire la activele interne nete ale Băncii Naționale a României, activele externe nete ale Băncii Naționale a României și rata de colectare cumulată la Termoelectrica, și criteriul de performanță structurală la data de 31 iulie 2003, referitor la semnarea contractului de vânzare a 25 procente plus două acțiuni din capitalul B.C.R. către BERD și CFI, specificate în paragrafele 3(a)(i), 3(a)(îi), 3(a)(vi) și, respectiv, 3(b)(x) ale Aranjamentului stand-by, cu condiția ca informațiile oferite de România referitoare la performanță în cadrul acestor criterii și la implementarea măsurilor specificate ca precondiții în tabelul 2 al MSPEF-3 să fie exacte. (EBS/03/137, 10/3/03)

Shailendra J. Anjaria,

secretar

Fondul Monetar Internațional

-------