Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 180/2020

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date

prezumat în vigoare

Data actului
26 mai 2020
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 674 din 29 iulie 2020
Citează
7 acte
Structură
1 articol · 19.842 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 677/2001 21 noiembrie 2001 (prevederi anume) pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și lib…

Are ca temei 1

  • Legea nr. 677/2001 21 noiembrie 2001 (prevederi anume) pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și lib…

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 25 alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Petru Florin Vrăbete în Dosarul nr. 1.145/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 270D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 4.058 din 31 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.145/2/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 25 alin. (2) ș i

(3) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Petru Florin Vrăbete într-o cauză având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 25 alin. (2) ș i

(3) din Legea nr. 677/2001

au fost interpretate greșit de către pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dovadă fiind adoptarea procedurii de soluționare a plângerilor și a sesizărilor, prin care s-a instituit o procedură de tip cameră preliminară, în care autoritatea pârâtă, într-un mod nelegal, se pronunță în termen de 30 de zile, fără emiterea vreunui act administrativ, doar cu privire la admisibilitatea în principiu a plângerii sau a sesizării, urmând ca soluționarea pe fond să se facă într-un interval de timp nedefinit și necontrolabil.

6.

Susține că această metodologie este contrară atât obiectivelor Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cât și prevederilor

art. 25 alin. (6) din Legea nr. 677/2001 , potrivit cărora termenul de soluționare a plângerii este de 30 de zile de la data înregistrării, o prelungire a acestui termen fiind posibilă pentru cazurile mai complexe, dar numai printr-o decizie motivată a autorității. Autorul excepției susține că analizând procedura de soluționare a plângerilor și a sesizărilor adoptată de autoritatea pârâtă, se poate observa că aceasta și-a depășit atribuțiile cu care a fost învestită prin Directiva 95/46/CE, devenind o instanță de contencios și chiar putere legiuitoare.

7.

Concluzionând, autorul excepției susține că în soluționarea plângerilor și a sesizărilor, autoritatea pârâtă a acordat o importanță deosebită procedurii prealabile, pe care acesta o apreciază a fi nelegală și neconstituțională, și a lăsat pe un loc secund atribuțiile stabilite în sarcina sa de legiuitorul european prin art. 28 din Directiva 95/46/CE.

8.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că nu pot fi reținute susținerile reclamantului, acestuia fiindu-i asigurat prin reglementarea criticată, în mod proporțional, accesul atât în fața autorității naționale de supraveghere, cât și la instanță, în limitele descrise în mod clar și previzibil de prevederile de lege criticate. De altfel, în opinia instanței de judecată, criticile formulate vizează interpretarea prevederilor legale contestate, iar nu încălcarea dreptului fundamental al reclamantului la exercitarea vreunui drept prevăzut de Constituție.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 25 alin. (2) ș i

(3) din Legea nr. 677/2001

sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin

Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017 .

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale a rt. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 25 alin. (2) ș i

(3) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut normativ:

–

Articolul 25

(0)

alin. (2) :

(2)

Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior.

(3)

În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent și ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu același conținut către operator.

14.

Curtea reține că ulterior sesizării sale,

Legea nr. 677/2001

a fost abrogată prin

art. V din Legea nr. 129/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 102/2005

privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea

Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Astfel, potrivit

art. V din Legea nr. 129/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018,

(1)

La data de 25 mai 2018 se abrogă

Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Toate trimiterile la

Legea nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare, din actele normative se interpretează ca trimiteri la Regulamentul general privind protecția datelor și la legislația de punere în aplicare a acestuia.

Însă, având în vedere considerentele

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile legale criticate cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății.

15.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 21

privind Accesul liber la justiție, ale

art. 51

privind Dreptul de petiționare, ale

art. 52

referitor la Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale

art. 148

privind Integrarea în Uniunea Europeană.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 25 alin. (2) ș i

(3)

din Legea nr. 677/2001

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, în acest sens fiind

Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 5 martie 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

17.

Prin această decizie, Curtea a reținut că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în planul legislației naționale a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, și are drept scop garantarea și protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate sau prin alte mijloace, care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidență. În sensul legii, operatorul de date cu caracter personal este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ [ art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001 ]. De asemenea, supravegherea și controlul prelucrărilor de date cu caracter personal se fac de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate publică având personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, cu atribuții în controlul legalității oricăror prelucrări de date cu caracter personal ( art. 21 și următoarele din Legea nr. 677/2001 ). În acest sens, autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidență al prelucrărilor de date, notificate de operatori în conformitate cu art. 22 din actul normativ criticat, iar persoanele ale căror date fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Dacă se constată că plângerea este întemeiată, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, care se comunică părților interesate, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate și poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acțiuni în justiție [ art. 25 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 ]. De asemenea, în mod alternativ față de posibilitatea adresării unei plângeri către autoritatea de supraveghere, persoana vizată de prelucrările de date se poate adresa direct instanței de judecată [ art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 ].

18.

Curtea a reținut că prevederile criticate stabilesc în mod neechivoc condițiile în care poate fi formulată plângerea adresată autorității de supraveghere de către persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unor prelucrări, și anume faptul că aceasta nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior și nici mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu același conținut către operatorul de date cu caracter personal. Prin urmare, acestea sunt suficient de clare, sub aspectul neechivoc al conținutului de reglementare, precise, sub aspectul conduitei prescrise destinatarului normei, și previzibile, în ceea ce privește scopul și consecințele reglementării.

19.

Curtea a învederat, de asemenea, că prin prevederile

art. 13-15 din Legea nr. 677/2001

legiuitorul reglementează procedurile prin care orice persoană interesată poate obține de la operator, la cerere, fie confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta ( art. 13 -

Dreptul de acces la date), fie, după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ștergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă legii sau transformarea acestor date în date anonime ( art. 14 -

Dreptul de intervenție asupra datelor), precum și dreptul persoanei vizate de a se opune în orice moment, din motive întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepția cazurilor în care există dispoziții legale contrare ( art. 15 -

Dreptul de opoziție). Pe de altă parte, prevederile

art. 25 alin. (1)

și

(3) din Legea nr. 677/2001

se referă la

plângerea adresată autorității de supraveghere de către persoanele vizate, ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări ce cade sub incidența actului normativ criticat. În temeiul textului de lege criticat, numai după soluționarea plângerii înaintate către operator [în conformitate cu

art. 13 alin. (3)

sau

art. 14 alin. (3),

operatorul este obligat să răspundă în termen de 15 zile de la data primirii cererii], persoana interesată se poate îndrepta cu o plângere având același conținut către autoritatea de supraveghere.

20.

În acest context, în legătură cu plângerile adresate către autoritatea de supraveghere, Curtea a reținut că persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la autoritatea de supraveghere [ art. 25 alin. (1) ], iar în vederea soluționării acesteia, dacă apreciază că este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizată sau operatorul. De asemenea, poate dispune efectuarea de expertize [ art. 25 alin. (4)] . Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la

art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 677/2001

(măsuri constând în: suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate, sesizarea organelor de urmărire penală sau intentarea de acțiuni în justiție), iar împotriva deciziei autorității de supraveghere se poate formula contestație la instanța de contencios administrativ competentă [ art. 26 alin. (1)] .

21.

Prin urmare, Curtea a observat că procedura de soluționare a plângerii de către autoritatea de supraveghere este marcată de unele elemente caracteristice activității judiciare (contradictorialitatea, în cazul în care se decide audierea persoanei vizate sau a operatorului, respectiv efectuarea de expertize), fără a se confunda cu activitatea de judecată, derulată de instanțele judecătorești de drept comun. Dimpotrivă, autoritatea de supraveghere derulează, în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă și independentă (astfel cum este definită în mod expres prin

art. 1 din Regulamentul

său de organizare și funcționare, aprobat prin

Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005), o procedură administrativă cu elemente jurisdicționale, distinctă de jurisdicția de drept comun, derulată de autoritatea judecătorească, iar, în temeiul

art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 , persoana vizată are posibilitatea de a opta între plângerea către autoritatea de supraveghere sau o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți. Din acest punct de vedere, al posibilității de alegere - electa una via -, acordată persoanei lezate de prelucrările de date cu caracter personal, procedura derulată în fața autorității de supraveghere se aseamănă cu o procedură administrativ-jurisdicțională, ce intră sub incidența prevederilor

art. 21 alin. (4) din Constituție , fără a se confunda cu aceasta. În cadrul procedurii derulate în fața autorității de supraveghere se are în vedere plângerea formulată pentru apărarea drepturilor persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, prevăzute de

art. 12-17 din Legea nr. 677/2001 , respectiv dreptul la informare al persoanei vizate în privința datelor cu caracter personal prelucrate de operator, dreptul de acces la date, dreptul de intervenție asupra datelor sau dreptul de opoziție. Potrivit

art. 25 alin. (6)

din același act normativ, decizia autorității de supraveghere trebuie motivată și se comunică părților interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii și poate fi contestată la instanța de contencios administrativ competentă în termen de 15 zile de la comunicare.

22.

Prin urmare, Curtea a constatat că există opțiunea persoanei vizate de a se adresa instanței de judecată, fie prin parcurgerea procedurii din fața autorității de supraveghere, fie în mod direct, opțiune care este conformă dispozițiilor

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Constituție .

23.

De asemenea, pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale

art. 51 -

Dreptul de petiționare, ale

art. 52 -

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și a celor ale

art. 148 -

Integrarea în Uniunea Europeană.

24.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, instanța constituțională apreciază că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petru Florin Vrăbete în Dosarul nr. 1.145/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 25 alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.