Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 183/2020

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 110 alin. (4) și ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență

prezumat în vigoare

Data actului
26 mai 2020
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 697 din 4 august 2020
Citează
5 acte
Structură
2 articole · 15.351 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 110 alin. (4)

și ale

art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuți, județul Suceava, în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3 al Tribunalului București - Secția a VII-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 397D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 15 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3, Tribunalul București - Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 110 alin. (4)

și ale

art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuți, județul Suceava, într-o cauză civilă având ca obiect o contestație formulată în contradictoriu cu intimata PRO CAPITAL RESTRUCTURING IPURL, împotriva tabelului definitiv al debitoarei Societatea AIDA - S.R.L.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , având în vedere faptul că legea nu prevede care ar fi sancțiunea care intervine în cazul în care administratorul judiciar, odată cu publicarea tabelului preliminar de creanțe în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), nu notifică de îndată creditorii ale căror creanțe au fost înlăturate din tabelul preliminar, însă, în același timp, legea impune ca, în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, contestația să fie formulată și motivată, indiferent dacă i s-a comunicat sau nu creditorului că a fost înlăturată creanța din tabelul preliminar, cu precizarea motivelor pentru care s-a luat această hotărâre. Menționează, astfel, că trebuie avut în vedere modul defectuos în care sunt redactate textele criticate din

Legea nr. 85/2014 , fără a fi corelate în vreun fel din punct de vedere logico-juridic, această situație de neconcordanță a celor două texte reflectându-se și în prezenta speță, deoarece administratorul judiciar a publicat tabelul preliminar al creanțelor în BPI, însă notificarea prin care i-a fost adus la cunoștință faptul că nu i s-a înscris creanța în tabelul preliminar al creanțelor i-a fost comunicată după ce a fost depășit termenul de 7 zile de la publicarea tabelului în BPI, în care trebuia depusă contestația.

6.

Tribunalul București - Secția a VII-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile

art. 110 alin. (4)

și ale

art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014

sunt constituționale și nu aduc atingere principiilor privind previzibilitatea și accesibilitatea legii. În acest sens invocă și jurisprudența în această materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017 .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 110 alin. (4)

și ale

art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul conținut normativ:

–

Articolul 110

alin. (4) : „Odată cu publicarea tabelului în BPI, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele.“;

–

Articolul 111

alin. (2) : „Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.“

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

în componenta referitoare la previzibilitatea, claritatea și accesibilitatea legii.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea criticată din

Legea nr. 85/2014

a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind

Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, și

Decizia nr. 616 din 10 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2020, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității acesteia cu

Legea fundamentală .

13.

Astfel, prin deciziile precitate, Curtea a reținut că „în această materie, legea a instituit măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă a situației lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să-și poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 85/2014 , persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la un proces echitabil (în acest sens a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24)“.

14.

Curtea a reținut că „în cuprinsul

art. 110 din Legea nr. 85/2014 , legiuitorul a prevăzut că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului. La creanțele care beneficiază de o cauză de preferință se vor arăta titlul din care izvorăște dreptul de preferință, rangul acesteia și, dacă este cazul, motivele pentru care creanțele au fost trecute parțial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, publicat în Buletinul procedurilor de insolvență. După publicare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu publicarea tabelului în Buletinul procedurilor de insolvență, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând, totodată, și motivele. În virtutea prevederilor

art. 111 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 85/2014 , debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, iar contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată“.

15.

Așa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudența sa, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa într-un anumit termen, această măsură a avut ca scop o mai bună administrare a justiției, iar obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor

art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

16.

Prin

Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017 , precitată, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că, astfel cum rezultă din economia prevederilor

art. 59 din Legea nr. 85/2014 , acestea statuează cu privire la faptul că administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se va menționa și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile, judecătorul-sindic va analiza și se va pronunța asupra stadiului continuării procedurii, printr-o rezoluție prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri și va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgență a persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru soluționarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun. Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la

alin. (2) . Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu de îndată, fără citarea părților.

17.

Ca atare, Curtea a reținut că dreptul de a contesta măsurile dispuse de administratorul judiciar curge, în noua reglementare, de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. Această concluzie derivă din noua viziune a legiuitorului asupra procedurilor privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv din

art. 59 din Legea nr. 85/2014 , potrivit căruia raportul se depune la dosarul cauzei, un extras publicându-se în Buletinul procedurilor de insolvență [ alin. (2) ], iar contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la

alin. (2)

[ alin. (6) ].

18.

Curtea a subliniat, totodată, că orice persoană participantă la procedura lichidării judiciare trebuie să manifeste o minimă diligență în apărarea și exercitarea drepturilor sale, părțile putând afla, cu minime eforturi, măsurile dispuse și putând contesta atât luarea unei măsuri, cât și o eventuală omisiune, în acest scop legiuitorul instituind Buletinul procedurilor de insolvență, ca mijloc rapid de notificare a actelor de procedură și de publicare a datelor și a informațiilor referitoare la debitorii aflați în stare de insolvență.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, instanța constituțională apreciază că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuți, județul Suceava, în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3 al Tribunalului București - Secția a VII-a civilă și constată că prevederile

art. 110 alin. (4)

și ale

art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.