Comunicat · Înalta Curte de Casație și Justiție

Comunicatul din 6 august 2020

privind înlăturarea (asanarea) sancțiunii nulității absolute prin prisma prevederilor art. I Protocol I CEDO (dacă un drept afectat de nulitate absolută beneficiază de protecția prevederilor CEDO) și aplicarea în timp a normelor de ordine publică ce reglementează nulitatea absolută

prezumat în vigoare

Data actului
6 august 2020
Emitent
Înalta Curte de Casație și Justiție
Publicat în
Web
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 4.258 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

www.scj.ro

Nr. de înregistrare a sesizării: 2095/1/2020/

Data înregistrării sesizării: 06.08.2020

Conținutul sesizării:

–

Interpretarea și aplicarea prevederilor

art. III din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991

– înlăturarea (asanarea) sancțiunii nulității absolute prin prisma prevederilor

art. I Protocol I CEDO

(dacă un drept afectat de nulitate absolută beneficiază de protecția prevederilor CEDO);

–

Interpretarea și aplicarea prevederilor

art. III din Legea nr. 169/1997

( alin. 1 lit. a pct. vi , potrivit modificărilor aduse prin

Legea nr. 247/2005 )- aplicarea în timp a normelor de ordine publică ce reglementează nulitatea absolută;

–

Interpretarea și aplicarea

art. 29 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 ;

–

Interpretarea și aplicarea prevederilor

art. 29 alin. 3^1 din Legea nr. 1/2000 .

Minuta

deciziei nr. 29 din 9 noiembrie 2020

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință:

1.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. III alin. (1) lit. a) pct. vi din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare, din punct de vedere al evoluției în timp a cauzelor de nulitate, se va ține seama de regimul nulității absolute virtuale și de regula tempus regit actum.

2.

În interpretarea și aplicarea prevederilor

art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, în forma lor anterioară modificărilor aduse prin

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Sintagma ”fondul bisericesc al cultului” are în vedere exclusiv patrimoniul unităților componente ale Bisericii Ortodoxe Române, iar nu și patrimoniul fundațiilor constituite de Biserică.

Sintagma ”a avut în proprietate” are în vedere existența în patrimoniul structurilor de cult menționate în cuprinsul

alin. (2) al art. 29

a unui drept de proprietate desăvârșit, corespunzător înțelesului rezultat din interpretarea prevederilor

art. 480 din Codul civil de la 1864 , iar nu și a unor forme istorice particulare ale dreptului de proprietate.

3.

În interpretarea și aplicarea prevederilor

art. 29 alin. (3^1) din Legea nr. 1/2000 , în forma lor anterioară modificărilor aduse prin

Legea nr. 261/2008

privind modificarea și completarea

art. 29 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , stabilește că textul legal are în vedere suprafața de teren cu destinație forestieră care s-a aflat în înzestrarea, în administrarea sau în folosința structurilor de cult ca subiecte de drept individuale care au solicitat atribuirea în proprietate, iar nu terenul care a aparținut, în aceleași modalități, cultului religios din care acestea fac parte.

4.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la înlăturarea aplicării sancțiunii nulității absolute a titlului de proprietate, în temeiul prevederilor

art. 1 din Protocolul 1

adițional la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea și aplicarea acestei norme convenționale. Obligatorie, potrivit dispozițiilor

art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă .

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.