Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 540/2020

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului: 2 iulie 2020
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 936 din 13 octombrie 2020
Citat de: 5 acte
Citează: 20 de acte
Structură: 3 articole · 44.646 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă

Interpretează 2

Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Decizia nr. 52/2018 1 februarie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru completarea …

Are ca temei 1

Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.262D/2018.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 și nr. 2.330D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27

și ale

art. 521 alin. (1)

și

(3) din Codul de procedură civilă

[Dosarul nr. 1.429D/2018], ale

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

[dosarele nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.555D/2018 și nr. 1.638D/2018], ale

art. 521 alin. (3)

și

(4)

raportat la

art. 518

și

art. 27 din Codul de procedură civilă

și la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [Dosarul nr. 1.495D/2018], ale

art. 27 din Codul de procedură civilă

raportate la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [Dosarul nr. 1.601D/2018],

art. 27 din Codul de procedură civilă

[dosarele nr. 1.625D/2018 și nr. 1.626D/2018],

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [dosarele nr. 1.656D/2018 și nr. 1.693D/2018], ale

art. 519

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4)

prin raportare la

art. 27 din Codul de procedură civilă

[dosarele nr. 2.329D/2018 și nr. 2.330D/2018].

Excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate de Banca Comercială Română - S.A. din București în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și nr. 2.928/187/C/2016-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Titina Chelaru și Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaș în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Vasile Adrian Pătru în Dosarul nr. 35.627/299/2016* al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, de Georgeta Oprea în Dosarul nr. 14.066/215/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin și Elena“ din Craiova în Dosarul nr. 14.703/225/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă, de Societatea Nicolau Comex - S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.540/2/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă, de Vasile Zsolt Grigoruț și Ana Maria Grigoruț în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, de Clava Iordache și Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și de Margareta Anghel și Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă.

La apelul nominal răspunde în Dosarul nr. 1.625D/2018 partea Victor Marcu, personal, iar în Dosarul nr. 2.330D/2018 răspunde partea Radu Hurmuzachi, personal și reprezentat prin doamna avocat Gheorghina Reghine, din Baroul Constanța, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Ioan Chebeleu și Claudiu Marius Șerb, în Dosarul nr. 1.483D/2018, și partea Radu Hurmuzachi, în Dosarul nr. 2.330D/2018, au depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 și nr. 2.330D/2018 la Dosarul nr. 1.262D/2018. Părțile prezente nu se opun conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 și nr. 2.330D/2018 la Dosarul nr. 1.262D/2018, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul pe fondul cauzei.

În Dosarul nr. 1.625D/2018, partea Victor Marcu prezintă aspecte referitoare la fondul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate.

10.

În Dosarul nr. 2.330D/2018 reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției raportat la faptul că instanța constituțională s-a pronunțat asupra acesteia, spre exemplu prin

Decizia nr. 213 din 9 aprilie 2019 .

11.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere

Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 , solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate referitoare la

art. 27 din Codul de procedură civilă , iar în privința celorlalte dispoziții legale solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

12.

Prin Încheierea din 21 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă .

13.

Prin Decizia civilă nr. 437/R din 1 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.567/197/2015, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27

și ale

art. 521 alin. (1)

și

(3) din Codul de procedură civilă .

14.

Prin încheierile din 20 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 9.318/296/C/2015-R și, respectiv, nr. 2.928/187/C/2016-R, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

15.

Prin Încheierea din 12 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 976/311/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 521 alin. (3)

și

(4) , raportat la

art. 518

și

art. 27 din Codul de procedură civilă

și

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

16.

Prin Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.250/257/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

17.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 35.627/299/2016*, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă

raportate la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

18.

Prin încheierile din 9 octombrie 2018, pronunțate în Dosarul nr. 14.066/215/2015 și, respectiv, în Dosarul nr. 14.703/225/2016, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă .

19.

Prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 26.046/325/2015, Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

20.

Prin încheierile din 4 și 10 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 9.540/2/2017/a1 și, respectiv, în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, respectiv Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

21.

Prin încheierile din 3 decembrie 2018, pronunțate în Dosarul nr. 3.880/327/2014, respectiv în Dosarul nr. 30.537/212/2013, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 519

și ale

art. 521 alin. (3)

și

(4)

prin raportare la

art. 27 din Codul de procedură civilă .

22.

Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timișoara, Banca Comercială Română - S.A. din București, Dan Silviu Feraru, Titina Chelaru și Vasile Chelaru, Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaș, Vasile Adrian Pătru, Georgeta Oprea, Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin și Elena“ din Craiova, Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, Societatea Nicolau Comex - S.R.L. din București, Vasile Zsolt Grigoruț și Ana Maria Grigoruț, Clava Iordache și Marcel Iordache și de Margareta Anghel și Gheorghe Anghel în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate împotriva unor decizii pronunțate în apel.

23.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile

art. 27 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost interpretate și aplicate potrivit

Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt în contradicție cu atribuțiile Curții Constituționale și cu prevederile

art. 147 alin. (1)

și

(4) din Constituție , în măsura în care eludează efectele general obligatorii pe care le dobândesc deciziile instanței constituționale pentru viitor, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin aplicarea în continuare a normelor de procedură referitoare la căile de atac aflate în vigoare la momentul începerii procesului, chiar dacă acestea au fost declarate neconstituționale pe parcursul judecării procesului.

Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 , fără a produce efecte retroactive, trebuie aplicată, de la data publicării acesteia, în toate litigiile în care hotărârea judecătorească ce tranșează litigiul nu a devenit definitivă. Supraviețuirea unei norme procesuale neconstituționale privind căile de atac, pentru toate procesele începute înainte de publicarea deciziei prin care s-a constatat neconstituționalitatea acesteia, chiar dacă este vorba de hotărâri pronunțate după publicarea deciziei, ar relativiza principiul supremației

Constituției , permițând ca o normă declarată neconstituțională (care nu mai poate face obiectul unei noi excepții de neconstituționalitate) să producă efecte după constatarea neconstituționalității sale, golind de conținut garanțiile constituționale ale dreptului la un proces echitabil.

24.

Astfel, prin interpretarea dată

art. 27 din Codul de procedură civilă

prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și-a depășit atribuțiile prevăzute de

art. 519 din Codul de procedură civilă

și de

Constituție , încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, limitând astfel accesul liber la justiție. Controlul instanței supreme trebuie să se limiteze la textele de lege pe care trebuie să le interpreteze atunci când există o practică neunitară și să nu se extindă și asupra unei decizii a Curții Constituționale.

25.

Se arată că dispozițiile legale criticate, astfel cum au fost interpretate, creează o discriminare, sub aspectul dreptului la calea de atac a recursului, a justițiabililor ale căror procese sunt pendinte, dar au început înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale și cărora li se vor respinge recursurile ca fiind inadmisibile. Interpretarea dată

art. 27 din Codul de procedură civilă

generează aplicarea discriminatorie a deciziei în funcție de data demarării litigiului. Așadar, invocarea și interpretarea

art. 27 din Codul de procedură civilă

în sensul creării de diferențieri pentru situații care sunt fundamental asemănătoare și al negării accesului la justiție atrage neconstituționalitatea acestui text, în interpretarea dată de instanța supremă.

26.

Referitor la

art. 521 alin. (1)

și

(3) din Codul de procedură civilă , se susține că acesta capătă valențe neconstituționale, din perspectiva interpretării date textelor de lege criticate prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de instanța supremă. Chiar dacă dispozițiile

art. 521 alin. (1)

și

(3) din Codul de procedură civilă

nu disting cu privire la natura chestiunilor de drept care pot fi soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în măsura în care instanța supremă intervine și, pe de o parte, atașează alte consecințe juridice deciziilor Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, oferă unui text de lege o interpretare contrară jurisprudenței Curții Constituționale, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție contravine

Constituției . Astfel, se arată că dispozițiile

art. 521 alin. (1)

și

(3) din Codul de procedură civilă

nu permit Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească efectele deciziilor instanței de contencios constituțional și nici să ofere o interpretare de drept care să fie contrară dispozițiilor exprese ale

Legii fundamentale . Instanța supremă poate analiza numai prevederi legale, fiind exclus controlul, prin instituția hotărârii prealabile, al unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională, autoritate publică distinctă de puterea judecătorească, reglementată printr-un titlu distinct din

Constituție . Depășirea atribuțiilor instanței supreme rezultă și din faptul că a trecut la analiza principiului constituțional al neretroactivității legii civile, pronunțându-se tocmai asupra unei decizii a instanței constituționale, singura autoritate care este garantul supremației

Constituției . Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat principiul securității raporturilor juridice, prin negarea, pentru justițiabili, a posibilității de a invoca nelegalitatea deciziei instanței de apel pe calea recursului, deși criteriul valoric care a stat la baza hotărârii legiuitorului de a exclude accesul la această cale de atac a fost constatat ca fiind neconstituțional. Prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție a înlăturat paragraful 32 al

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 , iar în acest mod instanța supremă și-a arogat atribuția de a verifica conformitatea deciziei Curții Constituționale cu prevederile

Constituției . Așadar, utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale prin care s-a constatat încălcarea principiilor de drept atrage neconstituționalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“ prevăzute de

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

27.

Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile I civilă și a II-a civilă, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

28.

Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă [în Dosarul nr. 1.495D/2018], Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă și Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată.

29.

Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

30.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

31.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

32.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

33.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile

art. 27 - Legea aplicabilă hotărârilor , ale

art. 519 - Obiectul sesizării , ale

art. 521 alin. (1) ,

(3)

și

(4)

- Conținutul și efectele hotărârii, prin raportare la

art. 518 - Încetarea efectelor deciziei din Codul de procedură civilă , prin raportare la

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

34.

În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, instanța constituțională trebuie să țină seama, în controlul de constituționalitate, de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție [a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 176 din 26 martie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iunie 2019, paragrafele 56 și 57, sau

Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 28 februarie 2020, paragrafele 24 și 25].

35.

Prin urmare, în prezentele cauze, având în vedere conținutul normativ al normei de trimitere cuprinse în

art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă

și cel al normei legale la care se face trimitere, respectiv

art. 518

din același cod, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul

Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de instanța supremă, Curtea reține ca obiect al excepției de

neconstituționalitate prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale

art. 519

și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă . În legătură cu dispozițiile

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , Curtea observă că acestea au fost modificate prin

Legea nr. 310/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, cu menținerea soluției legislative. Prevederile legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:

–

Articolul 27

din Codul de procedură civilă : „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“;

–

Articolul 519

din Codul de procedură civilă : „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“;

–

Articolul 521

alin. (3) din Codul de procedură civilă : „(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.“

36.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (3)

privind statul de drept,

alin. (4)

privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și

alin. (5)

referitor la principiul legalității, ale

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii civile, ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit

art. 20 alin. (2) din Constituție

și prin prisma

art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , ale

art. 24

privind dreptul la apărare, ale

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul Parlamentului, ale

art. 126 alin. (3)

privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, ale

art. 129

privind folosirea căilor de atac, ale

art. 142 alin. (1)

privind rolul Curții Constituționale, ale

art. 146 lit. d)

privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, ale

art. 147 alin. (1)

și

(4)

referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, se invocă și dispozițiile

art. 13

privind dreptul la un recurs efectiv și ale

art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

37.

Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. Pentru a pronunța această soluție, prin decizia menționată, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. O asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor

art. 147 alin. (4) din Constituție , care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Curtea a mai reținut că aceste prevederi constituționale, coroborate cu cele cuprinse în

art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală , instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forța juridică superioară a normei constituționale în raport cu normele generale de drept tranzitoriu cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară (în speță,

Codul de procedură civilă ), în acord cu principiul supremației

Legii fundamentale

cuprins în

art. 1 alin. (5) din Constituție .

38.

Totodată, Curtea a mai reținut că interpretarea dată prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , de către instanța supremă este contrară și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la efectele de ordin constituțional ale deciziilor sale. Prin urmare, Curtea a reținut că incidența efectelor

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

și în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, la momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, este în acord cu prevederile

art. 147 alin. (4) din Constituție , dispoziții constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, care implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții la situațiile concrete în care normele constatate neconstituționale au incidență (a se vedea și

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).

39.

Invocând jurisprudența sa anterioară, respectiv

Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 61, Curtea a reținut că

art. 147 din Constituție

este, în privința normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancționator. Astfel, în interpretarea acestui text constituțional, raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor naște în viitor, sfera de aplicare a

art. 147 alin. (4) din Constituție

neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 . Curtea a mai reținut că, prin interpretarea dată normei legale criticate de către instanța supremă, prin hotărârea prealabilă pronunțată, contrar celor statuate printr-o decizie a Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care

caracterizează statul de drept (a se vedea

Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragraful 50). De aceea, interpretarea dată de instanța supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres contrară considerentului nr. 32 al

Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 , referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstituționalității, este de natură a contraveni efectelor de ordin constituțional ale deciziilor Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele deduse soluționării instanțelor de judecată, echivalează cu nerespectarea principiului constituțional al valorii obligatorii și opozabilității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, consacrat de

art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală .

40.

De asemenea, Curtea a mai reținut că, având în vedere că decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în

art. 146 din Legea fundamentală . În acest sens, așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în exercitarea atribuției prevăzute de

art. 126 alin. (3) din Constituție , Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de

art. 1 alin. (4) din Constituție . Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.

41.

În concluzie, Curtea a reținut că, în ceea ce privește efectele constatării ca neconstituționale a unei soluții legislative cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, cuprinsă în dispozițiile

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , nu devin incidente prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă , potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac (...) prevăzute de legea sub care a început procesul“, dat fiind faptul că, așa cum a reținut Curtea prin

Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 , anterior citată, paragraful 63, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte. Astfel, nu se poate ajunge la concluzia că decizia Curții s-ar aplica numai proceselor pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident, hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunțată după publicarea deciziei. Prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă

constituie o normă de procedură de natură legală și nu pot restrânge sfera de aplicare a

art. 147 alin. (4) din Constituție . Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, într-un stat de drept, toate autoritățile publice, atât în aplicarea, cât și în interpretarea normelor infraconstituționale, trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale, din moment ce acestea materializează și explicitează exigențele

Constituției .

42.

Prin

Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018 , paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea

art. 147 alin. (4)

raportat la

art. 16 alin. (1)

și

art. 21 din Constituție , referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 , în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 ).

43.

În concluzie, în prezenta cauză, față de data invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării

Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 , și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

44.

Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform

art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă , după caz (a se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,

Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , precitată).

45.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 519 din Codul de procedură civilă , Curtea observă că aceasta nu este motivată, iar în privința excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în motivarea acesteia se susține, în esență, că utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale, atrage însăși neconstituționalitatea dezlegării date chestiunii de drept, prevăzută de

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

46.

Analizând aceste susțineri, Curtea a reținut (a se vedea

Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019 , paragrafele 37-39) că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate, pe de o parte, dat fiind faptul că este invocată în mod generic contradicția textelor de lege criticate cu prevederile constituționale. Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în indicarea motivelor de neconstituționalitate, în temeiul

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Totodată, motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și

Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017

și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă. Mai mult, textul de lege criticat prevede în mod expres, în

alin. (4) , că decizia pronunțată în cadrul procedurii hotărârii prealabile își încetează obligativitatea la data constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.

47.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale atrage însăși neconstituționalitatea dezlegării date chestiunii de drept, prevăzută de

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , Curtea reține că aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile

art. 27 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de instanța supremă, astfel că nu poate fi reținută ca o critică distinctă, în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

48.

Așadar, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 519

și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

(a se vedea în acest sens

Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau

Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).

49.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă, de Banca Comercială Română - S.A. din București în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și nr. 2.928/187/C/2016-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Titina Chelaru și Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaș în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Vasile Adrian Pătru în Dosarul nr. 35.627/299/2016* al Curții de Apel București - Secția a IVa civilă, de Georgeta Oprea în Dosarul nr. 14.066/215/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin și Elena“ din Craiova în Dosarul nr. 14.703/225/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă, de Societatea Nicolau Comex

- S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.540/2/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă, de Vasile Zsolt Grigoruț și Ana Maria Grigoruț în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, de Clava Iordache și Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și de Margareta Anghel și Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 519

și ale

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Banca Comercială Română

- S.A. din București în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și nr. 2.928/187/C/2016-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Titina Chelaru și Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaș în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă, de Clava Iordache și Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și de Margareta Anghel și Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - secțiile I civilă și a II-a civilă, Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, Curții de Apel Brașov - Secția civilă, Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă și Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.