Decizia nr. 615/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 289 din Codul penal , excepție ridicată de Corina Iacob în Dosarul nr. 9.722/2/2017/a1 al Curții de Apel București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 523D/2018.

2.

La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că apărătorul autoarei excepției a depus la dosare cerere de amânare a judecării cauzei, motivat de creșterea cazurilor de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). În subsidiar, solicită să i se ofere condițiile tehnice pentru a putea susține cauza on-line, conform

Legii nr. 55/2020

privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

4.

Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea cererii de amânare a judecării cauzei, având în vedere faptul că este al patrulea termen de judecată la care se formulează o astfel de cerere. Totodată, arată că

Legea nr. 55/2020

nu este aplicabilă în cauză.

5.

În urma deliberărilor, Curtea respinge cererea formulată de către apărătorul autoarei excepției de neconstituționalitate. Președintele Curții precizează că părțile, care se află în imposibilitatea de a se prezenta la termen în fața Curții, motivat de rata infectării cu COVID-19, au posibilitatea de a depune la dosar note scrise, în condițiile anterior anunțate pe pagina de internet a instituției.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței în materie. Invocă, în acest sens, paragraful 89 al

Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7.

Prin Încheierea F/CP din 1 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.722/2/2017/a1, Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 289 din Codul penal . Excepția a fost ridicată de Corina Iacob în procedura de cameră preliminară. Autoarea excepției a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile penale criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, în sensul că nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, dispozițiile

art. 23 alin. (12) din Constituție

impunând garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și a stabilirii sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de claritate ale acestora și care se circumscriu principiului legalității prevăzut de

art. 1 alin. (5) din Constituție . În concret, autoarea susține că sintagma „pentru altul“, din cuprinsul normei de incriminare, nu este definită de Codul penal, fiind o noțiune mult prea largă și vagă, putând să se refere la orice persoană care ar putea fi necunoscută de inculpat la momentul săvârșirii infracțiunii.

9.

Curtea de Apel București - Secția I penală opinează că susținerile autoarei excepției sunt nefondate, întrucât nu se identifică niciun motiv pertinent raportat la dispozițiile legale criticate. Observă că semnificația sintagmei „pentru altul“ nu ridică niciun fel de dificultăți de interpretare și aplicare prin prisma doctrinei și a jurisprudenței relevante în această materie și în acord cu standardele constituționale. Invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 , în considerentele căreia instanța de control constituțional a reținut că sintagma „pentru sine ori pentru altul“ se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul“ legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea unei infracțiuni de către subiectul activ al acesteia. Totodată, potrivit acelorași considerente, apreciază că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană a unui folos necuvenit.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

11.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Reține, în acest sens, că expresia „pentru altul“, din cuprinsul

art. 289 din Codul penal , se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul“ legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către

subiectul activ al acesteia. Consideră că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană (funcționar public sau terț) a unui folos necuvenit.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 289 din Codul penal . Având în vedere susținerile autoarei excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 289 alin. (1) din Codul penal , având următorul conținut: „(1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta. [...]“.

15.

În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autoarea excepției invocă dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5)

potrivit cărora respectarea

Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie și ale

art. 23 alin. (12)

potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, cât privește criticile autoarei potrivit cărora sintagma „pentru altul“, din cuprinsul normei de incriminare, nu este definită în Codul penal, fiind o noțiune mult prea largă și vagă, putând să se refere la orice persoană care ar putea fi necunoscută de inculpat la momentul săvârșirii infracțiunii, Curtea reține că elementul material, în cazul infracțiunii de luare de mită, se realizează printr-o acțiune de pretindere sau primire de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin subiectului activ ori de acceptare a promisiunii unor astfel de foloase, „pentru sine sau pentru altul“.

17.

Referitor la sensul sintagmei „pentru altul“, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a reținut că expresia „pentru sine ori pentru altul“ se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul“ legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea infracțiunii de către funcționarul public. Astfel, Curtea a considerat că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană (funcționar public sau terț) a unui folos necuvenit ( Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 89).

18.

Având în vedere cele reținute în jurisprudența anterior citată, Curtea constată că sintagma „pentru altul“, din cuprinsul

art. 289 alin. (1) din Codul penal , respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrară dispozițiilor

art. 1 alin (5) din Constituție .

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Corina Iacob în Dosarul nr. 9.722/2/2017/a1 al Curții de Apel București - Secția I penală și constată că dispozițiile

art. 289 alin. (1) din Codul penal

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020.