Decizia nr. 313/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1),

(7)

și

(8) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 12.920/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 332 D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care solicită admiterea acesteia.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autoarea solicită, în realitate, interpretarea dispozițiilor legale criticate. În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că textul criticat reglementează operațiuni ce pot fi realizate în limita valorică prevăzută la

art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 2.228/A din 14 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 12.920/211/2014, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1),

(7) și (8) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de autoarea excepției împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă plângerea contravențională formulată de aceasta împotriva unui procesverbal de contravenție încheiat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin care a fost reținută în sarcina autoarei săvârșirea contravenției prevăzute la

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , ca urmare a nerespectării obligației reglementate la

art. 5 alin. (7)

din același act normativ.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate întrucât dispozițiile

art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002

nu prevăd cu claritate dacă sunt supuse obligației de raportare către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor toate operațiunile efectuate cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, sau doar acele operațiuni care îndeplinesc condițiile anterior menționate și în privința cărora există suspiciuni că sunt efectuate în scopul spălării banilor sau al finanțării actelor de terorism, astfel cum se prevede la alin. (1) al

art. 5 din Legea nr. 656/2002 . Se susține că dispozițiile alin. (7) al

art. 5 din Legea nr. 656/2002

trebuie coroborate cu cele ale alin. (1) al aceluiași articol, obligația de raportare analizată impunându-se a fi îndeplinită doar în ipoteza prevăzută la

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 . Se face trimitere atât la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și la doctrina referitoare la standardele de calitate a legii. Se arată că, pentru aceleași motive, dispozițiile legale criticate încalcă principiul securității raporturilor juridice.

6.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că prevederile legale criticate respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, fiind, totodată, în acord cu principiul securității raporturilor juridice și cu principiul încrederii legitime, astfel cum acestea sunt dezvoltate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (1),

alin. (7)

și

alin. (8) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, care au următorul cuprins:

(1)

De îndată ce o persoană fizică, în cadrul activității desfășurate pentru o persoană juridică prevăzută la art. 10, sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 10 are suspiciuni că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, informează persoana desemnată conform art. 20 alin. (1), care sesizează imediat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Persoana desemnată analizează informațiile primite și sesizează Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirmă primirea sesizării. Pentru persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 10 lit. k), sesizarea se transmite de către persoana care are suspiciuni că operațiunea ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism. [...]

(7)

Persoanele prevăzute la art. 10 ori persoanele desemnate potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 10 zile lucrătoare, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

(8)

Prevederile

alin. (7)

se aplică și transferurilor externe în și din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro. [...]

11.

Ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate,

Legea nr. 656/2002

a fost abrogată prin

Legea nr. 129/2019

pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Pentru aceste motive, se impune ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor

art. 5 alin. (1),

(7) și (8) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, în forma în vigoare la data sesizării Curții Constituționale.

12.

Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1

cu privire la statul de drept și la calitatea legii, ale

art. 4

cu privire la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale

art. 10

referitor la relațiile internaționale, ale

art. 15

privind universalitatea, ale

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi, ale

art. 21

referitor la accesul la justiție, ale

art. 31

cu privire la dreptul la informație, ale

art. 44

privind dreptul de proprietate privată, ale

art. 4 5 referitor la libertatea economică și ale

art. 52

cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în susținerea acesteia, autoarea nu formulează veritabile argumente de neconstituționalitate, ci solicită Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la interpretarea prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate, respectiv dacă dispozițiile

art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002

reglementează o ipoteză distinctă de cea de la alin. (1) al aceluiași articol sau, dimpotrivă, dacă acestea trebuie interpretate în condițiile prevăzute în ipoteza normei de la

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 .

14.

Or, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1),

(7)

și

(8) din Legea nr. 656/2002

este inadmisibilă.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992,

cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1),

(7)

și

(8) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 12.920/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.