Statutul din 17 februarie 1949

Articolul 8

Biserica Ortodoxa Română are ca organe centrale deliberative:

a) Sfantul Sinod, și

b) Adunarea Naționala Bisericeasca;

iar ca organe centrale executive:

a) Consiliul Național Bisericesc;

b) Administrația Patriarhala.

Hotărîrile organelor centrale sînt obligatorii pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.

Articolul 9

Sfantul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române pentru toate chestiunile spirituale și canonice, precum și pentru cele bisericesti de orice latura date în competența sa.

Articolul 10

Atribuțiunile Sfantului Sinod sînt:

a) A păstra unitatea dogmatica, canonica și a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului și cu celelalte Biserici ortodoxe;

b) A păstra unitatea dogmatica, canonica și a cultului în Biserica Ortodoxa Română;

c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica și a cultului și a o rezolva în conformitate cu învățătura Bisericii ecumenice a Rasaritului;

d) A-și da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica Ortodoxa Română;

e) A examina dacă alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi și Episcopi s-au săvârșit cu respectarea normelor legale în vigoare și dacă cei aleși îndeplinesc condițiunile canonice;

f) A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;

g) A alege, cînd ar fi cazul, pe episcopii Românilor ortodocsi de peste hotare;

h) A hotărî asupra cererilor de retragere a membrilor săi;

i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor săi;

j) A judeca cu competența exclusiva și în conformitate cu dispozițiile sfintelor canoane, pe membrii săi pentru abaterile bisericesti de orice natura;

k) A judeca recursurile clericilor în materie de caterisire;

l) A îndrumă și supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii, mitropolii și de la Patriarhie să se desfășoare potrivit normelor legale;

m) A iniția, autoriza și supraveghea tipărirea de cărți de ritual și de icoane religioase pentru trebuințele cultului;

n) A executa toate atribuțiunile legale cu privire la învățămîntul pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

o) A stabili programele și normele activității de catehizare;

p) A lua măsuri pentru promovarea vieții religioase și a moralității clerului;

r) A iniția, autoriza și supraveghea traducerea, editarea și răspândirea Sfintei Scripturi, atît pentru uzul clerului, cat și al credinciosilor;

s) A iniția, autoriza și supraveghea răspândirea a tot felul de cărți și obiecte cu caracter religios, pentru întărirea moralității și religiozitatii credinciosilor;

t) A supraveghea și controla, din punct de vedere dogmatic, moral și artistic, operele de literatura și arta bisericeasca ortodoxa;

u) A hotărî conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care intră în competența sa, precum și asupra celor care nu sînt date prin legi, statute sau regulamente în competența vreunui alt organ bisericesc;

v) A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti, dispozițiunile statutare sau regulamentare proprii.

Articolul 11

Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca președinte și toți mitropolitii, episcopii și Vicarii Patriarhiei în funcțiune, ca membri.

În lipsa Patriarhului, președinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei și Sucevei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Articolul 12

Sfantul Sinod se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, iar în sesiune extraordinară ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea, cu arătarea ordinei de zi, se va face de Președintele Sfantului Sinod, cu 14 zile înainte și va fi adusă la cunoștința Ministerului Cultelor.

Articolul 13

Deschiderea și închiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie data de Ministerul Cultelor.

Articolul 14

Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel puțin 12 membri.

El ia hotărîri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

Ministrul cultelor poate asista și lua parte la dezbateri.

Articolul 15

Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentanții clerului, ai mănăstirilor și ai învățămîntului teologic.

B. Sinodul Permanent

Articolul 16

În timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, funcționează Sinodul Permanent.

Sinodul Permanent exercita atribuțiunile Sfantului Sinod, cu excepția celor prevăzute în art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u și v.

În ce privește însă atribuțiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri, iar hotărîrile luate vor fi supuse ratificării Sfantului Sinod.

Aproba concedii pînă la trei luni membrilor Sfantului Sinod.

Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul Sinod sau prin legi și regulamente.

Articolul 17

Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca președinte, mitropolitii și arhiepiscopii în funcțiune ca membri.

În lipsa Patriarhului, ședințele Sinodului vor fi prezidate de către unul din mitropoliti, în ordinea prevăzută în art. 11, alin. 2.

Articolul 18

Sinodul Permanent se întrunește la convocarea Președintelui sau, ori de câte ori va fi nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorității membrilor săi.

Dispozițiunile art. 15 se aplică și cu privire la Sinodul Permanent.

Articolul 19

Adunarea Naționala Bisericeasca este organul reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate chestiunile economico-administrative, precum și pentru cele care nu intră în competența Sfantului Sinod.

Articolul 20

Atribuțiunile Adunării Naționale Bisericesti sînt:

a) A susține interesele și drepturile Bisericii Ortodoxe Române;

b) A reglementa și conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale și epitropesti ale întregii Biserici;

c) A susține așezămintele culturale, filantropice și economice ale Bisericii;

d) A stabili mijloacele de ajutorare a organelor și așezămintelor bisericesti și de cultura religioasă, precum și pentru Institutul Biblic;

e) A hotărî asupra schimbării titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor și Episcopiilor, a întinderii lor teritoriale și a infiintarilor de noi eparhii;

f) A alege pe membrii Consiliului Național Bisericesc;

g) A examina raportul general anual, întocmit de Consiliul Național Bisericesc și a hotărî măsurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

h) A hotărî asupra administrării bunurilor bisericesti, a fundațiilor și institutiunilor centrale ale Bisericii, în conformitate cu dispozițiunile legale în vigoare;

i) A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica și aproba contul de gestiune dimpreuna cu bugetele și conturile de gestiune anexe ale Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Fondului de asigurare, Fondului de credit și ajutor al Bisericii Ortodoxe Române etc.;

j) A îndrumă, verifica și controla administrația și gestiunea bunurilor părților componente ale Bisericii;

k) A exercita orice atributiuni care îi sînt date prin legi și regulamente.

Articolul 21

Adunarea Naționala Bisericeasca se compune din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și doi mireni, delegați din adunările eparhiale respective, pe termen de patru ani.

Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Naționala Bisericeasca.

Președintele Adunării Naționale Bisericesti este Patriarhul, iar în lipsa unul dintre Mitropolitii sau Episcopii în funcțiune, în ordinea prevăzută de art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.

Articolul 22

Adunarea Naționala Bisericeasca se întrunește la convocarea Președintelui, în sesiune ordinară, o dată pe an, iar în sesiuni extraordinare ori de câte ori va fi nevoie.

Articolul 23

Deschiderea și închiderea sesiunilor Adunării Naționale Bisericesti se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R.

Articolul 24

Adunarea Naționala Bisericeasca este valabil constituită cu prezenta majorității membrilor săi și ia hotărîri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

Dispozițiunile alin. 3 al art. 14 se aplică și cu privire la Adunarea Naționala Bisericeasca.

B. Consiliul Național Bisericesc

Articolul 25

Consiliul Național Bisericesc este organul suprem administrativ pentru afacerile întregii Biserici și totdeodată organul executiv al Sfantului Sinod și al Adunării Naționale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei clerici și șase mireni, aleși de Adunarea Naționala Bisericeasca pe termen de patru ani și din consilierii administrativi, ca membri permanenți și care nu pot ocupa alta funcțiune.

Articolul 26

Consiliul Național Bisericesc exercita atribuțiunile Adunării Naționale Bisericesti, cu excepția celor prevăzute în art. 20, lit. e, f, g, întocmește darea de seama anuală asupra mersurilor treburilor bisericesti și exercită orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Naționala Bisericeasca prin regulamente, cum și cele de la art. 34.

Președintele Consiliului Național Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa locțiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la ședințele Consiliului Național Bisericesc.

Articolul 27

Consiliul Național Bisericesc se întrunește la Convocarea Președintelui, ori de câte ori va fi nevoie.

El este valabil constituit cu majoritatea membrilor aleși și ia hotărîri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 28

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este și Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Ungro-Vlahiei.

Patriarhul este întâiul statator între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.

Articolul 29

Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite în sfintele canoane, în statutul de fața și în regulamentele bisericesti.

Titulatura sa este: "Înalt Prea Sfintitul Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei și Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române".

Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face în conformitate cu sfintele canoane și cu practica Bisericii noastre.

El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane și o cruce, culion și camilafca alba cu cruce.

Articolul 30

Patriarhul are următoarele atributiuni:

a) Convoacă și prezidează organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;

b) Aduce la îndeplinire hotărîrile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;

c) Reprezintă Patriarhia Română în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin împuterniciți legali;

d) Întreține raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe în chestiunile bisericesti;

e) Da pastorale pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română cu încuviințarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;

f) Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Țara și împacă neînțelegerile personale dintre aceștia;

g) Se îngrijește de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante;

h) Viziteaza colegial cînd va găsi de bine pe ierarhii Bisericii;

i) Prezidează colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor;

j) Hirotoneste, împreună cu alți ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe Mitropoliti;

k) Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor;

l) Acorda concedii Mitropolitilor pînă la 30 zile;

m) Numește loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantelor mitropolitane;

n) Primește plângerile aduse împotriva chiriarhilor și cu autorizația Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoștința Sfantului Sinod;

o) În conformitate cu dispozițiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic, exercita dreptul de devolutiune;

p) Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi și regulamente.

B. Administrația Patriarhala

Articolul 31

În exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:

- Doi vicari arhierei, asimilați în drepturile de salarizare, pomenire și cinstire cu episcopii eparhioti;

- Șase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul Național Bisericesc;

- Cancelaria Patriarhala;

- Corpul de inspecție și control.

Articolul 32

Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre doctorii sau licentiatii în teologie, care îndeplinesc condițiunile prevăzute de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.

Ei îndeplinesc atribuțiunile delegate prin decizie de Patriarh.

Articolul 33

Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Naționala Bisericeasca, cu aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau licentiati în Teologie.

Articolul 34

Consiliul Național Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca membri permanenți, următoarele atributiuni:

a) Studierea și întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarh;

b) Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei;

c) Editarea revistei Institutelor de Teologie;

d) Executarea oricăror alte atributiuni date de către organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh;

Fiecărui consilier administrativ i se va fixa de către Patriarh, prin decizie, sfera de activitate în probleme de ordin:

a) Bisericesc;

b) Cultural, misionar și al legăturilor cu strainatatea;

c) Învățământ teologic;

d) Economic;

e) Manastiresc.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi în ședința comuna.

Consilierii administrativi participa la ședințele organelor deliberative centrale cu vot consultativ, în afară de cazul cînd sînt membri.

Articolul 35

Cancelaria patriarhala executa toate lucrările administrative ale organelor deliberative și executive centrale ale Bisericii.

Ea este condusă de un director, ajutat de doi subdirectori.

Articolul 36

Cancelaria patriarhala are următoarele servicii:

a) Secretariatul, registratura și arhiva;

b) Personalul;

c) Învățămîntul pentru pregătirea personalului bisericesc;

d) Administrarea bunurilor bisericesti;

e) Contabilitatea și casieria;

f) Tehnic;

g) Contencios;

h) Cabinetul Patriarhului;

i) Corpul de inspecție și control.

Articolul 37

Corpul de inspecție și control este încadrat cu:

a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control și acuzator la consistoriul central bisericesc;

b) Un inspector pentru școlile de cantareti și seminariile monahale;

c) Un inspector general, un subinspector general și un inspector pentru controlul financiar și gestionar.

Articolul 38

Consilierii administrativi, membrii corpului de inspecție și control și personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispozițiunile generale privitoare la funcționari, în ceea ce privește salarizarea.

Consiliul Național Bisericesc, administrația și cancelaria patriarhala vor funcționa conform unui regulament întocmit de Consiliul Național Bisericesc și votat de Adunarea Naționala Bisericeasca.

Articolul 39

Părțile componente și organele locale ale Bisericii Ortodoxe Române sînt:

a) Parohia;

b) Protopopia;

c) Manastirea;

d) Eparhia;

e) Mitropolia.

Articolul 40

Fiecare din părțile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispozițiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce și administra, independent de altă parte componenta de același grad și a participa, prin reprezentanții săi, la lucrările părților componente superioare.

Modul de constituire și funcționare a părților componente și al organelor locale de același grad, sînt identice pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.

Articolul 41

Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici și mireni, de religie creștină ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.

Articolul 42

Membrii parohiei au îndatorirea: a susține, întări și răspândi credința Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toți credinciosii sa vietuiasca potrivit invataturilor acestei credințe; a cerceta sfanta biserica, a participa la sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a îndeplini faptele milei crestine; a întreține și ajuta Biserica și pe slujitorii ei.

Articolul 43

Comunitatea credinciosilor, care nu poate susține cu mijloace proprii o parohie, se alătură la o comunitate vecina, împreună cu care formează o parohie.

În acest caz, comunitatea care se alătură poarta denumirea de filiala, iar membrii săi au aceleași îndatoriri și drepturi față de parohie, ca și cei din comunitatea la care se alătură.

Articolul 44

Pentru înființarea unei parohii, este necesar un număr de cel puțin 500 familii la orașe și 400 familii la sate. Numai în cazuri excepționale și la cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un număr mai mic de credinciosi, ținându-se seama de posibilitățile lor de a susține biserica.

Articolul 45

După insemnatatea lor, parohiile sînt de trei categorii.

Toate parohiile din orașele resedinte de regiune și raion sînt de categoria I-a.

Parohiile din comunele suburbane de la orașele resedinte de regiuni și raioane și cele din orașele neresedinta, sînt de categoria I-a și a II-a.

Parohiile din comunele rurale sînt de categoria I, II și III.

Categoria parohiilor din suburbane, din orașele neresedinta și din comunele rurale, va fi stabilită de Adunarea Eparhiala.

Aceste categorii nu se aplică la salarizare, care se face în conformitate cu normele generale în vigoare.

Articolul 46

Înființarea, desființarea și modificarea teritorială a unei parohii, se aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor și cu avizul protopopului.

B. Parohul

Articolul 47

Parohul, ca împuternicit al Episcopului, este conducătorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar în oranduirea administrativă este conducătorul administrației parohiale și organ executiv al adunării parohiale și al consiliului parohial.

Articolul 48

Atribuțiunile și obligațiunile parohului, în afară de cele harismatice, didactice și de conducere spirituală a parohiei, sînt următoarele:

a) Aduce la îndeplinire toate dispozițiunile Statutului și regulamentelor în ceea ce privește parohia;

b) Reprezintă parohia în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin delegați, legal împuterniciți;

c) Convoacă și prezidează adunarea parohiala și consiliul parohial;

d) Aduce la îndeplinire dispozițiunile organelor superioare;

e) Îngrijește de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor adunării parohiale și ale consiliului parohial;

f) Tine un registru despre toți parohienii, însemnând: numele, prenumele, ocupația, data nașterii, botezului, cununiei, morții și data eventualei mutari în alta parohie;

g) Controlează administrarea averii bisericesti, instituțiilor culturale și fundationale bisericesti din parohie;

h) Întocmește și tine la zi inventarul averii parohiale.

Articolul 49

Pe lîngă preotul paroh, într-o parohie, pot fi unul sau mai mulți preoti slujitori și diaconi. Numărul acestora se stabilește la propunerea adunării parohiale, de către Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor, ținînd seama de necesitățile parohiei, numărul credinciosilor și mijloacele de întreținere.

De fiecare post nou de preot este obligatoriu un număr de minimum 400 familii la sate și 500 familii la orașe.

Parohul, preotii slujitori, diaconii și personalul bisericesc inferior, trebuie să locuiască în parohie.

Articolul 50

La parohiile cu mai mulți preoti slujitori, aceștia sînt egali în drepturile și datoriile lor harismatice, didactice și de conducere spirituală.

Fiecare preot slujitor va avea în cuprinsul parohiei un sector bine definit de către Chiriarh.

Articolul 51

În localitățile în care sînt mai multe parohii, Episcopul va putea delega pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activității bisericesti, culturale și economice din acea localitate.

C. Adunarea Parohiala

Articolul 52

Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.

Adunarea parohiala este compusa din toți bărbații credinciosi majori ai parohiei, de sine statatori, nepatati și care își îndeplinesc îndatoririle morale și materiale, față de biserica și așezămintele ei.

Articolul 53

Adunarea parohiala are următoarele atributiuni:

a) Desemnează prin alegere pe preotii și diaconii din parohie, precum și pe cantareti, în cazurile cînd Chiriarhul va cere;

b) Alege membrii consiliului parohial și pe cei ai comitetului parohial;

c) Verifica activitatea consiliului parohial;

d) Întocmește bugetul parohial;

e) Ia hotărîri cu privire la zidirea, repararea și inzestrarea bisericii, a casei parohiale și a altor clădiri parohiale;

f) Hotărăște înființarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic și stabilește normele pentru adunarea mijloacelor bănești necesare parohiei;

g) Fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h) Examinează și completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i) Verifica și aproba gestiunea anuală a parohiei;

j) Hotărăște cu privire la cumpărarea de imobile și la vînzarea și grevarea imobilelor parohiei;

k) Administrează averea parohiala, ingrijind de buna întreținere a edificiilor bisericesti, culturale și fundationale;

l) Înzestrează biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, cărți și cele trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: pâine, vin, etc.), precum și instituțiile ei, iar prin pangarul și colportajul parohial aprovizioneaza pe credinciosi cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe (ex.: lumanari, icoane, cărți religioase, etc.).

Hotărîrile adunării parohiale și ale consiliului parohial cu privire la atribuțiunile arătate sub literele c, d, e, h, i și j, sînt supuse verificării și aprobării consiliului eparhial.

Articolul 54

Adunarea parohiala va fi convocată de președinte, cu cel puțin o săptămîna înainte de data fixată pentru întrunire, instiintand despre aceasta și pe protopop.

Convocarea va cuprinde locul și data adunării, precum și chestiunile ce se vor discuta.

Ea va fi citită în biserica, îndată după terminarea Sfintei Liturghii și va fi afișată la usa bisericii.

Articolul 55

Adunarea parohiala se întrunește în ședința ordinară o dată pe an și anume în primul trimestru al anului și în ședințe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.

Articolul 56

Președintele adunării parohiale este preotul paroh sau locțiitorul sau. În cazul în care la adunare ia parte și protopopul, acesta va prezida ședința.

Articolul 57

Adunarea parohiala este valabil constituită cu prezenta a cel puțin o zecime din totalul membrilor înscriși în lista membrilor adunării.

Dacă la data fixată pentru adunare, nu se întrunește numărul necesar de membri, adunarea va avea loc fără vreo alta convocare, în Duminica următoare, în același loc și la aceeași ora, cînd adunarea va fi valabil constituită, cu prezenta unui număr de membri, cel puțin egal cu acela al membrilor din consiliul parohial.

Articolul 58

Adunarea parohiala ia hotărîri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 59

Împotriva hotărîrilor adunării parohiale sau ale consiliului parohial, se pot face contestații la consiliul eparhial.

Contestațiile se introduc în termen de 14 zile libere, la protopopiat, care le va inregistra și inainta, odată cu avizul sau, consiliului eparhial.

D. Consiliul parohial

Articolul 60

Adunarea parohiala alege dintre membrii săi un număr de șapte, noua sau 12 membri, - după cum parohia are pînă la 1.500, 2.500 și peste 2.500 de suflete - care formează consiliul parohial.

Tatăl și fiul, frații, socrul și ginerele nu pot fi împreună membri ai consiliului parohial.

Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca președinte, ceilalți preoti și diaconi din parohie și primul cantaret al bisericii parohiale, ca membri.

Articolul 61

Membrii consiliului parohial și doi supleanți se aleg pe termen de patru ani.

Ei sînt onorifici și pot fi realeși.

Articolul 62

Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului parohial pot fi revocați de consiliul eparhial la cererea intemeiata a parohului.

Articolul 63

Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este întrunită, atribuțiunile acesteia, prevăzute în art. 53, în afară de cele de sub literele a, b, c, h, i și j.

În afară de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunării parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunării eparhiale, din circumscripția respectiva.

Articolul 64

Consiliul parohial ia hotărîri valabile cu votul majorității membrilor săi.

Ședințele consiliului parohial sînt prezidate de preotul paroh.

E. Epitropia

Articolul 65

Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii săi aleși, spre a îndeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.

Alegerea epitropului va fi supusă aprobării protopopului.

Articolul 66

Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.

El are următoarele atributiuni:

a) A administra averea mișcătoare și nemișcătoare a bisericii, instituțiilor culturale și fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.

Administrarea se va face în conformitate cu hotărîrile adunării parohiale sau ale consiliului parohial și potrivit normelor și regulamentelor în vigoare;

b) A păstra într-o lada sau casa de fier, banii și hârtiile de valoare ale parohiei;

c) A tine un registru de venituri și cheltuieli, iar cînd parohia are venituri mai mari, a înființa un oficiu de cassa și contabilitate;

d) A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor și cheltuielilor bisericesti, culturale și fundationale;

e) A îngriji ca edificiile bisericesti, cele ale instituțiilor culturale și fundationale și alte bunuri bisericesti, precum și curtea bisericii, a casei parohiale și cimitirul să fie bine întreținute;

f) A incasa sumele cuvenite parohiei și a face plățile curente cu aprobarea parohului.

Articolul 67

Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere, pentru buna administrare și gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredințată.

Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

Aprobarea gestiunii nu-l descarca de răspundere, pentru neregulile descoperite ulterior.

F. Comitetul parohial

Articolul 68

Pe lîngă consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru:

a) Inzestrarea și infrumusetarea bisericilor, a curților bisericesti și a cimitirelor și pentru ținerea lor în cea mai buna randuiala;

b) Formarea și susținerea corului bisericii;

c) Ajutorarea saracilor și ocrotirea orfanilor și a văduvelor;

d) Cercetarea și ajutorarea bolnavilor;

e) Înființarea și susținerea bibliotecii parohiale, organizarea colportajului în parohie;

f) A ajuta pe preot la catehizare și înființarea cercurilor misionare, în vederea intaririi credinței și simtului moral al credinciosilor;

g) Înființarea și susținerea oricăror opere de mila creștină.

Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, să se asocieze cu comitetele similare din alte parohii, pentru reciprocă sustinere.

Articolul 69

Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe secții, va lucra sub președinția parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.

Femeile majore din parohii pot fi alese membre în comitet.

Numărul membrilor în comitet nu va fi mai mare decât indoitul numărului membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus și numai din femei. Nici un alt comitet sau asociație nu va putea lua fiinta, afară de cel prevăzut la art. 68 și 69 din statut.

Articolul 70

Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile și cheltuielile lui se administrează prin epitropia parohiala.

Articolul 71

Protopopiatul este o circumscripție administrativă bisericeasca, care cuprinde mai multe parohii din aceeași eparhie.

Protopopiatul cuprinde cel puțin 20 și cel mult 50 parohii.

Întinderea teritorială a protopopiatului se determina de adunarea eparhiala, ținînd seama de întinderea teritorială a unităților administrative (raion și regiune).

Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusă de protopop, ajutat de un secretar.

B. Protopopul

Articolul 72

Protopopul este conducătorul protopopiatului și organul de legătură între parohie și eparhie.

El are următoarele atributiuni:

a) Indrumeaza, coordonează și supraveghează activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiat;

b) Inspecteaza cel puțin o dată pe an, parohiile din protopopiat, verificand registrele, arhiva și biblioteca, starea bisericii, a clădirilor bisericesti, precum și a cimitirelor și a altor bunuri bisericesti, observând în același timp starea religioasă, morala și socială a parohienilor;

c) Întocmește proces-verbal amănunțit asupra constatărilor făcute.

Procesele-verbale vor fi consemnate în registrele de inspecțiuni ale parohiilor și se vor inainta autorității eparhiale, cu raport și propuneri;

d) Supraveghează și calauzeste activitatea catehetica, pastorala, culturală, și socială a preotimii;

e) Îngrijește ca ordinele și dispozițiunile autorităților superioare să fie executate;

f) Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi și cantareti;

g) Avizează asupra cererii credinciosilor pentru înființarea, desființarea sau modificarea teritorială a parohiilor;

h) Aproba clericilor din protopopiat concediu pînă la 8 zile pe an;

i) Executa însărcinările primite de la autoritatea eparhiala;

j) Întocmește un raport anual general despre întreaga viața bisericeasca din protopopiat, pe care îl înaintează consiliului eparhial;

k) Avizează asupra tuturor lucrărilor organelor parohiale, care urmează a fi supuse aprobării organelor eparhiale;

l) Îndeplinește orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.

Articolul 73

Protopopul, cu sediul în localitatea de reședința a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, față de autoritățile Statului și îndeplinește sarcinile publice ce-i sînt atribuite prin legi, regulamente și alte dispoziții în aceasta calitate.

Articolul 74

Manastirea este un asezamant, în care trăiește o comunitate religioasă de calugari sau calugarite, hotariti a-și petrece viața în infranare, saracie și ascultare necondiționată.

Articolul 75

Manastirea depinde întru toate, direct și exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.

Articolul 76

Manastiri noi se pot întemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un particular, care să asigure mijloacele necesare pentru susținerea manastirii și a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din inițiativa unor asociațiuni bisericesti, care și-ar lua angajamentul de a pune la dispoziție mijloacele necesare.

Desființarea unei manastiri se poate face tot numai cu încuviințarea Sfantului Sinod.

Articolul 77

Fiecare manastire este datoare:

a) A-și întocmi astfel viața în interiorul ei, încît sa devină un loc de aleasă și desavarsita viața bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca și pilda de viața crestineasca, atît pentru convietuitorii ei, cat și pentru cei ce o vor vizita;

b) Sa practice ocupatiuni și îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune față de obstea tarii.

Articolul 78

În scopul arătat în articolul precedent, manastirile de calugari vor înființa:

a) Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor trimite și frații din alte manastiri;

b) Cursuri de misionari pentru răspândirea și întărirea vieții religioase;

c) Tipografii de cărți bisericesti, religioase și morale;

d) Legatorii de cărți;

e) Ateliere pentru icoane;

f) Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura și argintarie bisericeasca, etc.;

g) Cultura de albine, de vie, de viermi de mătase;

h) Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.

Iar în cele de maici:

a) Cursuri monahale pentru pregătirea specială a maicilor;

b) Cursuri speciale profesionale și de menaj;

c) Ateliere pentru tesaturi și cusaturi naționale;

d) Ateliere pentru confecționarea stofelor preotesti și ornate bisericesti și pentru croirea și cusutul vesmintelor preotesti;

e) Ateliere pentru brodatul ornatelor și mitrelor arhieresti.

Fără absolventa a 7 clase primare și a școlii monahale cu certificarea calificării unei meserii invatata în atelier, nu poate fi tuns în monahism nimeni, frate sau sora.

Calugarii și calugaritele sînt datori sa lucreze în atelierele din manastiri, unde exista.

Articolul 79

Conducătorul suprem al oricărei manastiri este Chiriarhul, iar în lipsa lui, sta la fața locului staretul, care este conducătorul direct al întregii manastiri.

Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc și consiliul economic.

Articolul 80

Dacă în vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.

Pentru cazul cînd nu este staret, soborul are să-i facă toate înlesnirile traiului și să-i dea toată cinstea cuvenită demnității arhieresti.

Articolul 81

Staretul sau stareta, ori împuterniciții lor legali, reprezintă, cu aprobarea episcopului, manastirea înaintea instanțelor judecătorești, a tuturor autorităților administrative și față de terți.

Articolul 82

Gradele monahale sînt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel, protosincel, arhimandrit.

La maici se disting starete fără cruce și starete cu cruce.

Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandări a consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite și cu pregătire.

Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea Sfantului Sinod.

Articolul 83

În temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste "Monahii nu trebuie să aibă nimic al lor propriu, ci toate ale lor se inchina manastirii", - monahii trebuie să ducă o viața chinoviala (de obște), iar acolo unde o astfel de viața lipsește, conducătorii mănăstirilor trebuie să o introducă.

Articolul 84

Manastirile cu mijloacele lor materiale vin în ajutor la nevoie eparhiei și tuturor institutiunilor ei, după normele stabilite de adunarea eparhiala și de chiriarh.

Articolul 85

Dispozițiunile cuprinse în prezentul statut, cu privire la manastirile de calugari (monahi), se aplică prin asemănare și manastirile de calugarite (monahii).

Articolul 86

Organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor se face printr-un regulament interior, întocmit de Sfantul Sinod.

Articolul 87

Eparhiile sînt unități teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate și din manastirile aflate pe acel teritoriu.

Eparhiile sînt Episcopii sau Arhiepiscopii, după cum sînt conduse respectiv de către un Episcop sau Arhiepiscop.

Articolul 88

Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica și jurisdicțională, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.

B. Episcopul și Arhiepiscopul

Articolul 89

Episcopul și Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevăzute de sfintele canoane, statutul de fața și regulamentele bisericesti.

Articolul 90

Drepturile și îndatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sînt:

a) Conduce eparhia în marginile prescrise de canoane și de normele în vigoare;

b) Se îngrijește de bunul mers al vieții bisericesti din eparhie și de funcționarea normală a organelor ei;

c) Convoacă și prezidează organele deliberative ale eparhiei și îngrijește de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestora;

d) Reprezintă eparhia în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin delegați legal împuterniciți;

e) Hirotoneste clerici și conferă distinctiuni bisericesti;

f) Numește personalul bisericesc sau îl confirma, în caz de alegere, cu respectarea normelor legale;

g) Aproba sau respinge motivat sentințele pronunțate de consistoriul eparhial;

h) Face cat mai des vizite canonice în eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mangaia și a lumina direct pe credinciosi, referind despre cele constatate Sfantului Sinod și Adunării eparhiale;

i) Acorda dispense bisericesti de căsătorie și desface căsătoria bisericeasca, după ce s-a pronunțat divorțul de către judecătoria civilă;

j) În cazuri de vinovăție grava și vădită, poate suspenda din funcțiune personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar înainte de începerea cercetărilor, care însă vor fi făcute în termen de cel mult 30 zile de la data suspendării;

k) Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afară de cazul cînd ia parte la ședințele Sfantului Sinod sau alte întruniri oficiale, sau cu încuviințarea primită de la mitropolit;

i) Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc și didactic.

C. Adunarea eparhiala

Articolul 91

Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale și economice ale eparhiei, precum și pentru cele care nu intră în competența episcopului sau arhiepiscopului.

Articolul 92

Adunarea eparhiala se compune din reprezentanții clerului și ai credinciosilor, în proporție de 1/3 clerici și 2/3 mireni.

Numărul membrilor Adunării Eparhiale este de 30.

Articolul 93

Membrii Adunării Eparhiale se aleg pe termen de 4 ani, de către delegații consiliilor parohiale pentru membrii mireni și de către preoti și diaconi pentru membrii clerici, pe circumscripții stabilite de Consiliul Eparhial și ratificate de Adunarea Eparhiala.

Articolul 94

Atribuțiunile Adunării Eparhiale sînt:

a) Susține interesele religioase și drepturile Bisericii, conform legilor tarii;

b) Deleagă un cleric și doi mireni ca reprezentanți eparhiali în Adunarea Naționala Bisericeasca;

c) Alege pe membrii Consiliului Eparhial;

d) Alege pe membrii Consistoriului Eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului;

e) Examinează raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial și hotărăște asupra măsurilor ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

f) Hotărăște asupra administrării bunurilor bisericesti eparhiale și fundationale;

g) Întocmește bugetul eparhiei și instituțiilor sale;

h) Verifica și aproba gestiunea financiară;

i) Ia măsuri pentru procurarea mijloacelor necesare propasirii culturale și educative bisericesti din eparhie;

j) Înființează tipografii bisericesti, turnatorii de lumanari pentru cult în bisericile eparhiei și depozite de aprovizionarea bisericilor și credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox (icoane, cărți religioase, vin și făina pentru liturghii, cruciulite, etc.);

k) Ajuta bisericile sarace;

l) Acorda burse și subvenții;

m) Hotărăște asupra infiintarii, desființării și delimitării teritoriale a protopopiatelor și parohiilor;

n) Îngrijește ca organele parohiale și protopopesti să-și îndeplinească îndatoririle legale;

o) Îngrijește de bunul mers al învățămîntului pentru pregătirea personalului bisericesc din eparhie;

p) Sprijină catehizarea;

r) Hotărăște asupra achiziționării și înstrăinării de bunuri mobile și imobile, culturale și fundationale ale eparhiei.

Articolul 95

Adunarea eparhiala se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, la Duminica Samarinencii și în sesiuni extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea Adunării se face de către președinte.

Articolul 96

Adunarea eparhiala este valabil constituită cu prezenta majorității membrilor săi și hotărăște valabil cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 97

Episcopul sau Arhiepiscopul este președintele Adunării eparhiale. În caz de împiedicare sau vacanta, Adunarea este prezidata de locțiitorul Episcopului.

Articolul 98

Adunarea se convoacă de președintele acesteia sau locțiitorul sau, cu 14 zile înainte de ziua fixată pentru întrunire.

Articolul 99

Hotărîrile Adunării eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, după aprecierea Episcopului sau Arhiepiscopului, ar putea vătăma interesele Bisericii sau Statului, vor fi trimise cu raport motivat Consiliului Național Bisericesc, în termen de cel mult o luna. Executarea acestor hotărîri se face numai după confirmarea lor de către Consiliul Național Bisericesc.

Modul de alegere, funcționare și dizolvare al Adunărilor eparhiale va fi prevăzut printr-un regulament.

D. Consiliul eparhial

Articolul 100

Consiliul eparhial este organul executiv al Adunării eparhiale și conduce afacerile administrative bisericesti, culturale, economice și fundationale pentru eparhia întreaga, iar în timpul dintre sesiunile Adunării eparhiale, atribuțiunile acesteia, prevăzute de art. 94, cu excepția celor de sub literele h, c, d, e, g și h, și celor care prin legi și regulamente sînt rezervate exclusiv Adunării eparhiale. El de asemenea verifica respectarea normelor legale cu privire la alegerile de personal bisericesc; suspenda sau dizolva consiliile parohiale și revoca pe epitropii care s-au făcut vinovați de grave abateri, dispunând instituirea unei comisiuni interimare pînă la alegerea unor noi organe.

Articolul 101

Consiliul eparhial se compune din Episcop ca președinte, din vicarul eparhial, din consilieri administrativi ca membri permanenți, numiți de Chiriarh cu avizul Consiliului eparhial și din 9 membri: trei clerici și 6 mireni, aleși pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala.

Mandatul membrilor este revocabil.

Ședințele pot fi prezidate și de către locțiitorul sau delegatul Episcopului.

Articolul 102

Consiliul eparhial se convoacă de către președintele sau, ori de câte ori va fi nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorității membrilor săi.

E. Administrația eparhiala

Articolul 103

În exercitarea atributiunilor sale executive, Episcopul sau Arhiepiscopul este ajutat de:

Vicarul eparhial:

3 - 6 consilieri administrativi permanenți;

Cancelaria eparhiala;

Corpul de inspecție și control.

Articolul 104

Vicarul eparhial se numește de episcop dintre preotii definitivi din categoria I-a, doctori sau licentiati în teologie, sau dintre arhimandritii, doctori sau licentiati în teologie.

El are atribuțiunile ce-i sînt delegate prin decizie de Chiriarh, conduce cancelaria eparhiala și participa de drept la ședințele organelor deliberative eparhiale, cu vot consultativ iar în Consiliul eparhial cu vot deliberativ.

Articolul 105

Consilierii administrativi permanenți se numesc de Chiriarh, cu avizul Consiliului eparhial, dintre preotii definitivi din categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie. Ei nu pot ocupa alta funcțiune.

Articolul 106

Consiliul eparhial exercita prin consilierii administrativi următoarele atributiuni:

a) Studierea și întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh;

b) Editarea buletinului oficial al eparhiei;

c) Executarea oricăror alte atributiuni date de către organele deliberative eparhiale sau de Chiriarh.

Fiecărui consilier administrativ, prin decizie i se va fixa de către Chiriarh, sfera de activitate în problemele de ordin:

a) Bisericesc;

b) Cultural și de învățămînt teologic și catehetic;

c) Economic.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi, în ședința comuna.

Consilierii administrativi participa fără drept de vot la ședințele Adunării eparhiale, în afară de cazul cînd sînt membri.

Articolul 107

Cancelaria eparhiala executa toate lucrările administrative ale organelor deliberative și executive eparhiale.

Ea este condusă de Vicarul eparhial.

Articolul 108

Cancelaria eparhiala are următoarele servicii:

a) Secretariatul, personalul, registratura și arhiva;

b) Administrarea bunurilor bisericesti;

c) Contabilitatea, casieria și corpul de inspecție și control;

d) Tehnic.

Articolul 109

Corpul de inspecție și control este încadrat cu următorii inspectori, numiți de Chiriarh:

a) Un inspector bisericesc, numit dintre preotii definitivi, de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control și de acuzator la Consistoriul eparhial;

b) Exarhul mănăstirilor numit dintre arhimandriti, cu atributiuni generale de inspecție și control a mănăstirilor și de referent pentru problemele manastiresti.

Articolul 110

Vicarul, consilierii administrativi, membrii corpului de inspecție și control și personalul cancelariei eparhiale se bucura de dispozițiunile generale cu privire la funcționari în ceea ce privește salarizarea.

Articolul 111

Sub raportul oranduirii canonice și administrative, eparhiile sînt grupate în Mitropolii.

Ele sînt conduse de către un Mitropolit.

Articolul 112

Episcopii sufragani dintr-o Mitropolie alcătuiesc Sinodul mitropolitan, care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie și care nu cad în competența Sfantului Sinod, în marginile prescrise de canoane și de normele în vigoare.

Articolul 113

Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacă ori de câte ori este nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorității membrilor săi.

C. Mitropolitul

Articolul 114

Mitropolitul se bucura de toate drepturile stabilite de sfintele canoane și în traditia bisericeasca poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra și are următoarele atributiuni:

a) Convoacă și prezidează Sinodul mitropolitan;

b) Prezidează alegerea de Episcopi sufragani;

c) Hirotoneste, împreună cu ceilalți Episcopi, conform canoanelor, pe Episcopii sufragani;

d) Emite gramata pentru inscaunarea Episcopilor sufragani;

e) Numește loctiitori de Episcopi, în caz de vacanta, la eparhiile sufragane;

f) Acorda concedii Episcopilor sufragani, pînă la 30 zile;

g) Viziteaza colegial, cînd va găsi de bine, Episcopii din Mitropolie;

h) Primește plângerile aduse împotriva Episcopilor sufragani, dispune cercetarea și aduce la cunoștința Sfantului Sinod rezultatul acestora.

Articolul 115

Pregătirea personalului bisericesc se face în:

a) Școli de cantareti;

b) Seminarii monahale;

c) Institute teologice de grad universitar.

Articolul 116

Organizarea, modul de funcționare, recrutarea personalului didactic, condițiunile de admitere, programele de învățămînt, scolaritatea și drepturile pe care le conferă diplomele de absolvirea fiecărei școli, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod.

Articolul 117

Organizarea învățămîntului pentru pregătirea personalului bisericesc și recrutarea corpului didactic, se va face după criterii asemănătoare cu cele privitoare la învățămîntul public pentru școlile de grad corespunzător.

Articolul 118

Jurisdicțiunea canonica și învățătura dogmatica, precum și îndrumarea și controlul învățămîntului și al gestiunii în școlile pentru pregătirea personalului bisericesc de orice grad, aparțin organelor Bisericii Ortodoxe Române, stabilite în statut și prin regulament.

Articolul 119

Cantaretii bisericesti se recruteaza dintre absolvenții școlilor de cantareti bisericesti și se numesc sau se confirma, în caz de alegere, de Episcop, la propunerea Consiliului eparhial.

Articolul 120

Diaconii și preotii slujitori se recruteaza dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, care au depus examenul de capacitate preoteasca la propunerea Consiliului eparhial sau la propunerea adunării parohiale, în cazurile cînd Chiriarhul va cere.

Articolul 121

Diaconii și preotii slujitori, pentru a putea fi numiți, trebuie să fie majori, cetățeni români și sa întrunească condițiunile canonice, bucurandu-se de toate drepturile civile și politice.

Articolul 122

La parohiile de categoria I se numesc sau se aleg doctorii în teologie și licentiati în teologie, care au obținut diploma de capacitate preoteasca cu nota "foarte bine".

La parohiile de categoria II se numesc sau se aleg cu precădere cei de la aliniatul precedent și cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "bine".

La parohiile de categoria III se numesc sau se aleg cu precădere cei de la aliniatele precedente și cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "suficient".

Articolul 123

Numirea în posturi a preoților și diaconilor se face cu titlu provizoriu.

După cinci ani de activitate și după audierea unor cursuri speciale, clericii provizorii vor depune examenul de definitivare în fața comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lîngă fiecare Institut Teologic de grad universitar (Centru de Îndrumare respectiv).

Cei care vor obține calificative superioare categoriei parohiei pe care o ocupa, pot fi mutati - la cerere - în parohii corespunzătoare calificativului obținut.

Cei care vor obține calificativul corespunzător parohiei pe care o ocupa, vor fi mentinuti în acele parohii sau mutati - la cerere - în parohii de aceeași categorie.

Cei care vor obține un calificativ inferior categoriei parohiei pe care o ocupa, vor fi mutati în parohii corespunzătoare calificativului obținut.

Cei care nu vor obține calificativul de trecere sau cei care nu s-au prezentat la cursurile și examenele seriilor anului obligator, cu aprobarea Chiriarhului, vor putea fi mentinuti, cu titlu provizoriu, la o parohie de categoria III pînă la un nou examen, ce-l vor da după doi ani de la data primului examen.

Cei care nu vor reusi sau nu se vor prezenta nici la al doilea examen, vor fi eliminati definitiv din cler.

Articolul 124

După un nou termen de cinci ani de la examenul de definitivare și după audierea unor cursuri speciale, clericii vor depune examenul de promovare în fața comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lîngă Institutele Teologice de grad universitar.

Dispozițiunile art. 123, alin. 3, 4, 5 și 7 se aplică și cu privire la examenul de promovare.

Articolul 125

Transferarile la cerere ale preoților și diaconilor, în parohii de categorie superioară, se fac numai după examenul de definitivare sau de promovare și conform notelor calificative specificate la art. 123 și 124.

În Municipiul București nu vor putea fi transferati decât preotii cu examenul de promovare din categoria I cu o activitate preoteasca excepționala de 15 ani și după urmarea unor cursuri speciale și a unui examen special, depus în fața unei comisiuni la Institutul Teologic de grad universitar din București (Centrul de îndrumare preoteasca).

Articolul 126

Protopopul se recruteaza dintre preotii definitivi de categoria I, licentiati sau doctori în teologie.

El se numește de Chiriarh dintre cei trei preoti recomandați de un colegiu, constituit din toți preotii, diaconii și cantaretul I, de la fiecare parohie, din protopopiatul respectiv.

Articolul 127

Un regulament va determina în amănunt normele speciale și procedura de urmat pentru recrutarea și transferarea cantaretilor, diaconilor și preoților slujitori.

Regulamentul va fi întocmit de Sfantul Sinod.

Articolul 128

Cantaretii și ceilalți slujitori bisericesti, precum și preotii și diaconii de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane și Patriarhie, se aleg și se numesc de către Chiriarh.

Articolul 129

Episcopii și mitropolitii se aleg dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria I, vaduvi prin deces, care sînt cetățeni români, îndeplinesc condițiunile canonice și sînt bine pregatiti pentru aceasta treapta. Patriarhul se alege dintre episcopii, arhiepiscopii sau mitropolitii în funcțiune.

Articolul 130

Episcopii, mitropolitii și Patriarhul se aleg prin vot secret, de un Colegiu electoral, constituit din membrii Adunării Naționale Bisericesti și cei ai Adunării Eparhiale a eparhiei vacante.

Din colegiu fac parte ca membri de drept: Președintele Consiliului de Miniștri, Ministrul Cultelor sau delegații lor, un delegat al Marii Adunări Naționale, întrucât ar fi bărbați și ortodocsi și rectorii Institutelor Teologice de grad universitar.

Colegiul electoral se convoacă cel mai târziu în trei luni de la declararea vacantei, de către Patriarh, pentru alegerile de episcop, arhiepiscop și mitropolit și de către Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Colegiul este valabil constituit cu prezenta majorității membrilor săi și hotărăște valabil cu majoritatea absolută a membrilor prezenți. El va fi prezidat de Mitropolit pentru alegerile de episcopi și arhiepiscopi din eparhiile sufragane, de Patriarh pentru alegerile de mitropoliti și de Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Alegerile vor fi conduse de președinte, ajutat de doi secretari și doi bărbați de încredere, desemnați de Colegiu, cu care formează biroul Colegiului.

Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care îl socotește vrednic de a fi ales.

Buletinele se vor depune în urna de alegatori, în ordinea chemării lor de președinte.

Președintele, împreună cu secretarii, numara buletinele, luându-le unul câte unul și punându-le în alta urna goala.

În cazul în care numărul buletinelor corespunde cu acela al membrilor votanti, președintele, în vazul tuturor, scoate pe rând buletinele din urna, citind cu glas tare numele înscrise. Secretarii vor insemna voturile. Rezultatul va fi proclamat de președinte și consemnat într-un proces-verbal.

În cazul în care nimeni nu a întrunit majoritatea absolută de voturi, se va proceda la o noua votare pentru alegerea unuia dintre cei doi care au obținut cele mai multe voturi la primul scrutin.

În caz de paritate de voturi, decid sortii.

Procesul-verbal, semnat de președinte, secretari și bărbații de încredere, se înaintează Sfantului Sinod pentru examinarea și cercetarea canonica a alegerii.

Articolul 131

Examinarea canonica a celor aleși se face de Sfantul Sinod, iar confirmarea se face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dat la propunerea Guvernului în urma recomandarii Ministrului Cultelor.

Inscaunarea și instalarea se fac potrivit datinelor Tarii.

Gramata de instalare a episcopilor se da de către mitropolit, a mitropolitilor de către Patriarh și a Patriarhului de care Sfantul Sinod.

În cazul în care cel ales nu este arhiereu, el se sfinteste de către mitropolitul locului, asistat de cel puțin doi episcopi sau arhierei, numai după aceasta putând primi decretul de confirmare de la Prezidiul Marii Adunări Naționale și gramata de instalare.

Articolul 132

În cazul în care alegerea nu va fi aprobată de Sfantul Sinod sau de Prezidiul Marii Adunări Naționale, se va proceda la o noua alegere, în termenul fixat de Sfantul Sinod în acest scop.

Articolul 133

În caz de vacante, Episcopii - pentru parohii și protopopiate -, Mitropolitii - pentru eparhii - și Patriarhul pentru mitropolii -, vor numi loctiitori pînă la instalarea unui nou titular.

În caz de vacanta a scaunului de Patriarh, devine Patriarh, locotenent de drept unul din mitropoliti, sau episcopi, luati în ordinea lor prevăzută în art. 11 din prezentul statut.

Articolul 134

Preotii, diaconii și cantaretii, care au absolvit școlile de cantareti bisericesti, sînt obligați a face catehizare, conform normelor ce se vor stabili de Sfantul Sinod în înțelegere cu Ministerul Cultelor.

Articolul 135

Membrii clerului, preoti, diaconi și cantareti, sînt obligați a acorda asistența și servicii religioase ostasilor, ori de câte ori li se va cere.

Articolul 136

Spitalele, orfelinatele, școlile corecționale, penitenciarele, azilele, vor avea la cerere asistența religioasă pentru credinciosii ortodocsi din aceste instituții.

Sarcina acordării asistenței religioase o are parohul parohiei pe teritoriul căreia se găsesc aceste instituții, sau preot delegat de Chiriarh.

Articolul 137

Preotii, diaconii și cantaretii de enorie beneficiază, pe lîngă salariu și de locuinta și sesie, acolo unde exista.

Articolul 138

Clericii vor tine în fiecare an conferințe pe protopopii sau eparhii, după cum va hotărî Chiriarhul.

Conferințele vor avea un caracter teoretic și practic pentru realizarea următoarelor scopuri:

a) Perfecționarea preoților în slujbele bisericesti;

b) Îndrumarea preoților în toate ramurile de activitate parohiala:

c) Lămurirea problemelor de actualitate, interesand Biserica și clerul;

d) Cunoașterea și îndrumarea activității pastorale;

e) Aprofundarea cunoștințelor teologice;

f) Perfecționarea preoților ca predicatori și duhovnici:

g) Combaterea ratacirilor de la credința.

De asemenea, se vor tine anual pe protopopiate conferințe ale cantaretilor bisericesti, în scopul perfecționării lor profesionale.

Conferințele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv.

Articolul 139

Pentru activitate deosebită pe teren bisericesc, sub raport harismatic, didactic, misionar, cultural, social sau economic, preotii de mir pot primi următoarele distinctiuni onorifice bisericesti:

a) Sachelar;

b) Iconom;

c) Iconom stavrofor.

Articolul 140

Distinctiunea de sachelar se acordă de către Chiriarhul respectiv preoților care au avut o activitate deosebită și au depus examenul de definitivat.

Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.

Articolul 141

Distinctiunea de iconom se acordă de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoților sachelari, care au avut o activitate deosebită și au depus examenul de promovare.

Iconomul poarta ca semn distinctiv brau albastru și captuseala albastra la giubea (greaca), iar la slujbele divine bedernita.

Articolul 142

Distinctiunea de iconom stavrofor se acordă de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoților iconomi, care au avut o activitate deosebită de cel puțin 15 ani de la hirotonie.

Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv, pe lîngă cele de iconom, sfanta cruce pe piept.

Articolul 143

În caz de abateri grave, aceste distinctiuni pot fi retrase pe bază de sentinta consistoriala.

Articolul 144

Protopopii, în timpul funcțiunii lor în aceasta calitate, vor purta ca semn distinctiv brau roșu.

Consilierii administrativi și inspectorii de la eparhii, precum și inspectorii din administrația patriarhala vor purta ca semn distinctiv brau ciclamen.

Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfantului Sinod și inspectorul consistorial din administrația patriarhala poarta brau violet.

Culionul și captuseala giubelei (greaca) vor fi în culoarea braului.

Aceste semne distinctive vor putea fi purtate și după ieșirea din aceste funcțiuni de cei amintiti mai sus, numai cu aprobarea Sinodului Permanent, la propunerea Chiriarhului, pentru activitatea excepționala.

Articolul 145

Organele disciplinare și de judecată pentru clericii de mir, preoti diaconi și cantaretii, în chestiunile pur bisericesti sînt:

1. Consistoriul disciplinar protopopesc;

2. Consistoriul eparhial;

3. Consistoriul central bisericesc.

Articolul 146

Pe lîngă protopopiate funcționează consistoriul disciplinar protopopesc.

Consistoriul disciplinar protopopesc are un președinte și trei membri, dintre care doi membri clerici, numiți pe termen de patru ani, de către Chiriarh, dintre preotii cu examenul de promovare din categoria I, din protopopiat, cu cunoștințe canonice și un cantaret.

În cazurile cînd se judeca chestiuni privitoare numai la preoti, membrul cantaret nu participa.

Articolul 147

Consistoriul disciplinar protopopesc funcționează ca organ disciplinar și de judecată pentru personalul bisericesc inferior și ca organ de impaciuire pentru neînțelegerile ivite în sanul personalului bisericesc, cu privire la taxele de epitrahil, neînțelegerile dintre parohieni și preotime, precum și pentru cele privitoare la micșorarea veniturilor preotesti de către adunarea parohiala.

Dacă părțile nu s-au declarat impacate prin hotărîrea data, cauza se transpune spre judecare, în ultima instanța, la consistoriul eparhial.

Hotărîrile Consistoriului disciplinar protopopesc, privind personalul bisericesc inferior, sînt definitive după aprobarea lor de Chiriarh și nu pot fi atacate cu recurs la consistoriul eparhial, decât cele care prevăd pedeapsa destituirii pentru cantaretii bisericesti.

Articolul 148

Consistoriul eparhial funcționează la fiecare eparhie și este format din: trei membri titulari, doi membri supleanți. Membrii sînt toți preoti cu examenul de promovare, din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoștințe canonice și juridice.

Ei se aleg de Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani și se aproba de Chiriarh, putând fi realeși.

Președintele consistoriului se numește de către Chiriarh dintre membrii titulari ai acestuia.

Consistoriul va avea un grefier numit de Chiriarh la propunerea președintelui.

Articolul 149

Consistoriul eparhial da hotărîri definitive și executorii, prin simpla lor aprobare de către Chiriarh, sau hotărîri supuse recursului, după criterii ce se vor stabili prin regulament.

Articolul 150

Consistoriul Central Bisericesc funcționează la Patriarhie și este format din cinci membri și un grefier. Fiecare membru titular poate avea câte un supleant.

Membrii sînt toți preoti, cu examenul de promovare din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoștințe canonice și juridice, avînd o vechime de cel puțin 15 ani în preotie.

Ei se aleg pe un termen de 4 ani de către Adunarea Naționala Bisericeasca cu aprobarea Patriarhului, putând fi realeși.

Președintele Consistoriului se numește dintre membrii titulari ai acestuia de către Patriarh.

Articolul 151

Consistoriul Central Bisericesc este organul de recurs pentru hotărîrile consistoriilor eparhiale, cu excepția celor prin care s-a aplicat pedeapsa caterisirii.

Articolul 152

Sfantul Sinod ca organ de recurs judeca toate cauzele sancționate de consistoriile eparhiale cu caterisirea.

Articolul 153

Hotărîrile instanțelor disciplinare și de judecată devin executorii numai după investirea lor cu formula executorie de către Chiriarh.

Articolul 154

Hotărîrile instanțelor disciplinare și de judecată se executa prin organele Bisericii.

Articolul 155

Membrii Sfantului Sinod și arhiereii vicari sînt supuși jurisdicției executive a acestuia, pentru toate abaterile disciplinare bisericesti.

Articolul 156

Episcopul ca șef ierarhic poate aplica singur sancțiuni disciplinare personalului bisericesc al eparhiei, în măsura și în condițiunile ce se vor fixa prin regulament.

Articolul 157

Împricinații pot fi apărați în fața tuturor organelor disciplinare și de judecată bisericeasca de către apărătorii bisericesti, recrutati conform dispozițiunilor din regulament.

Articolul 158

Constituirea și competența organelor disciplinare, precum și procedura de judecată, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod și aprobat la propunerea Ministrului Cultelor, prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.

Regulamentul va determina normele și condițiunile de revizuire a sentințelor date de organele disciplinare și de judecată.