Decizia nr. 721/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Mircea-Ștefan Biro în Dosarul nr. 4.558/109/2016 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 928D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 630 din 27 octombrie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 1 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.558/109/2016, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Mircea-Ștefan Biro cu prilejul soluționării unei acțiuni în care a solicitat să se constate încheiată perioada de suspendare/amânare a plății indemnizațiilor reparatorii prevăzute de

art. 4 din Legea nr. 341/2004

și să se dispună obligarea Casei Județene de Pensii Argeș la plata acestor drepturi, pentru anii 2012-2014.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile

art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât nu stabilesc în mod clar dacă drepturile la care se referă sunt suspendate sau suprimate.

6.

De asemenea susține că sunt încălcate și prevederile

art. 44

și

art. 136 din Constituție

prin raportare la

art. 1 din Primul Protocol

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale . În acest sens arată că indemnizația prevăzută la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

constituie un „bun“ cu privire la care există o speranță legitimă. Această speranță legitimă se sprijină pe faptul că articolul de lege mai sus amintit a fost în vigoare până la data de 30 decembrie 2014.

7.

Consideră că prin prelungirea succesivă a prevederilor

art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

și în anii 2013 și 2014 s-a încălcat justul echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele protejării drepturilor individului.

8.

Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dreptul solicitat de autorul excepției nu are o bază contributivă, nu este un venit salarial, astfel încât suspendarea plății acestuia nu intră în contradicție cu dispozițiile

art. 44 din Constituție

și

art. 1 din Primul Protocol

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale.

9.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10.

Guvernul,

invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

11.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: „În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la

art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței

față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“

15.

Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

au fost abrogate prin

art. 44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței

pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977

nr. 341/2004 .

16.

Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor texte din

Constituție :

art. 1 alin. (5)

referitor la obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată și

art. 136

privind proprietatea. De asemenea, autorul excepției susține că sunt încălcate prevederile

art. 1 din Primul Protocol

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, care se referă la proprietate.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale invocate în prezenta cauză și o motivare similară. Astfel, prin

Decizia nr. 151 din 27 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, Curtea, respingând criticile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, a reținut, în esență, că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.“

18.

Referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale

art. 44 , Curtea a reținut că, deși indemnizațiile prevăzute la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

constituie un „bun“, în sensul

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea plății acestor indemnizații, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanța dreptului. Curtea a mai amintit că, prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunțată în Cauza Ernewein și alții împotriva Germaniei, și prin Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Klaus și Iouri Kiladze împotriva Georgiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impun statelor membre nicio obligație specifică de a repara nedreptățile sau daunele cauzate de predecesorii lor.

19.

În sfârșit, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia. Totodată, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile

art. 3

și

art. 4 din Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4)

din legea amintită prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară, începând cu anul 2015 .

20.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția

Deciziei nr. 151 din 27 martie 2018

își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea-Ștefan Biro în Dosarul nr. 4.558/109/2016 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.