Comunicatul din 4 aprilie 2019

www.scj.ro

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 45709/3/2017

Nr. de înregistrare a sesizării: 1000/1/2019

Data înregistrării sesizării: 04.04.2019

Conținutul sesizării:

Prevederile

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013

se aplică numai acțiunii directe privind soluționarea pe fond a notificărilor/cererilor de restituire/cererilor de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, fiind de strictă interpretare și aplicare sau se aplică și în privința acțiunilor prin care se solicită obligarea la soluționarea notificărilor/cererilor, de către entitățile învestite cu soluționarea lor?

Minuta

deciziei nr. 45 din 14 octombrie 2019

Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Secția a IV-a civilă, în dosarele nr. 45709/3/2017 și nr. 8316/3/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, stabilește următoarele:

Termenul de 6 luni nu se aplică cererilor formulate împotriva refuzului entităților învestite de lege de soluționare a notificării, altele decât cele prevăzute de

art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 .

Obligația entității învestite conform legii de soluționare, pe cale administrativă, a notificărilor legal formulate, fie prin restituire în natură, fie prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, se menține chiar în condițiile neexercitării procedurii judiciare prevăzute de

art. 35 din Legea nr. 165/2013 .

Obligatorie, potrivit dispozițiilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .