Metodologia din 1 august 2019

Venitul-țintă inițial

V

țintă,inițial,t

pentru fiecare an

t

al perioadei de reglementare

p

se calculează cu formula:

V țintă,inițial,t =CC referință



(1–X inițial,eficiență ) t +C PERS t +C SSM t +CNC t

+

AM t

+CPT t +CON t

+TI t

- KV p

+RBAR t

–V t

(AA)

(lei) (1)

unde:

CC referință

- costurile de operare și mentenanță controlabile, altele decât cele legate de personal și cele aferente securității muncii, luate în calcul ca punct de referință a perioadei de reglementare

p ;

C PERS t

- costurile controlabile cu personalul, recunoscute de ANRE pentru anul

t ;

C SSM t

- costurile controlabile cu securitatea muncii, recunoscute de ANRE pentru anul

t ;

CNC t



costurile necontrolabile de operare și mentenanță a rețelei electrice de transport, recunoscute de ANRE pentru anul

t ;

AM t



amortizarea anuală reglementată aferentă activelor ce compun

BAR t-1

și cea aferentă activelor prognozate a fi puse în/scoase din funcțiune în anul t, calculate folosindu-se metoda liniară, cu aplicarea duratelor de amortizare reglementate;

CPT t



costurile de achiziție a energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic, recunoscute de ANRE pentru anul

t ;

CON t



costurile necesare eliminării congestiilor, reglementate de ANRE pentru anul

t ;

TI t



costurile datorate transportului de energie electrică între OTS-uri, recunoscute de ANRE, pentru anul

t ;

KV p



corecția venitului-țintă inițial din perioada de reglementare

p , ca urmare a diferențelor înregistrate între valorile prognozate și cele realizate în perioada de reglementare anterioară și în perioada de tranziție;

RBAR t



rentabilitatea bazei reglementate a activelor, în termeni reali, calculată înainte de impozitare, așa cum este definită la secțiunea10;

X inițial,eficiență



factorul de eficiență ce se aplică costurilor controlabile altele decât cele aferente securității muncii și cele legate de personal;

V t (AA)



venituri obținute din alte activități ce utilizează resursele recunoscute pentru desfășurarea activității de transport.

KV p



corecția venitului-țintă inițial se efectuează pentru primul an al perioadei de reglementare

p

și corespunde corecțiilor de amortizare și rentabilitate a activelor intrate în/ieșite din BAR în perioada de reglementare

p-1 . Pentru cea de-a IV-a perioadă de reglementare, factorul de corecție a venitului-țintă inițial

KV p

pentru primul an cuprinde și câștigurile de eficiență peste țintele stabilite pentru perioada de reglementare anterioară, precum și diferența dintre costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate și cele realizate în perioada de reglementare

p-1

care nu reprezintă câștig de eficiență.

Pentru cea de-a IV-a perioadă de reglementare, factorul de corecție a venitului-țintă inițial

KV p

pentru primul an al perioadei de reglementare

p , asociat planului de investiții

I p-1

(mijloacelor fixe aferente) prognozat de OTS și aprobat de ANRE pentru perioada de reglementare

p-1

și costurilor de operare și mentenanță controlabile se calculează cu formula:

KV p =

 V p (I p-1 ) +

 V p (E p-1 ) +

 V p

(  CC

nerealiz, p-1 )

(lei) (2)

unde:

 V p (I p-1 )

- corecția de amortizare și rentabilitate a activelor intrate în/ieșite din BAR în perioada de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție;

 V p (E p-1 ) -

corecția datorată câștigurilor de eficiență peste țintele stabilite pentru perioada de reglementare

p-1 ;

 V p

(  CC

nerealiz, p-1 )



corecția datorată diferenței dintre costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate și cele realizate în perioada de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție care nu reprezintă câștig de eficiență.

Veniturile obținute din alte activități ce utilizează resursele recunoscute pentru desfășurarea activității de transport aferente anului

t - V t (AA)

cuprind: venituri din utilizarea SEN pentru schimburile de energie electrică programate cu țările perimetrice potrivit prevederilor Secțiunii nr.7, venituri din energie electrică reactivă, venituri din alte prestații, alte venituri de exploatare (cu excepția veniturilor obținute din dezmembrări nevalorificate, a celor înregistrate în contabilitate la nivelul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe realizate din contribuții financiare, a celor provenite din valorificarea bunurilor aparținând domeniului public al statului și a celor rezultate din anularea provizioanelor, a celor provenite din recuperarea cheltuielilor de judecată și a altor cheltuieli asociate).

Factorul de eficiență

X

inițial,eficiență

este aplicat costurilor controlabile altele decât cele aferente securității muncii și cele legate de personal, începând cu primul an al perioadei de reglementare.

ANRE impune reducerea treptată a costurilor prevăzute la alin. (1) și absorbția constantă a ineficienței prin creșterea anuală a țintelor de eficiență. Factorul

X

inițial,eficiență

se stabilește de ANRE la o valoare de minim 1% și maxim 2%, care este constantă pentru toți anii unei perioade de reglementare.

La stabilirea costurilor de operare și mentenanță controlabile prognozate, ANRE are în vedere costurile cu personalul angajat, fundamentate de OTS pe baza numărului de personal angajat cu contract individual de muncă utilizat de OTS, a nivelului salarial mediu și a celorlalte costuri de personal prevăzute la art. 29. În cadrul fundamentării costurilor de personal pentru următoarea perioadă de reglementare OTS trebuie să prezinte detaliat pe categorii de funcții, pentru fiecare an al următoarei perioade de reglementare și pentru anul de referință, modalitatea de calcul a elementelor utilizate și justificări privind valorile luate în considerare și evoluția acestora de la an la an.

Costurile cu securitatea muncii fundamentate de OTS sunt luate în considerare la stabilirea costurilor de operare și mentenanță controlabile prognozate. În cadrul fundamentării costurilor cu securitatea muncii pentru următoarea perioadă de reglementare OTS trebuie să prezinte detaliat, pentru fiecare an al următoarei perioade de reglementare și pentru anul de referință, modalitatea de calcul și justificări privind valorile luate în considerare și evoluția acestora de la an la an.

Pentru costurile efectuate de OTS în relația cu societățile afiliate, ANRE are dreptul să verifice prin sondaj îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1).

OTS are obligația să transmită, la solicitarea ANRE, în vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), în termenul stabilit prin solicitare, documentele care justifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1), precum și date și informații privind

costurile și veniturile societăților afiliate care prestează serviciile/lucrările pentru care s-au realizat costurile.

ANRE are dreptul să refuze motivat recunoașterea integrală sau parțială a unor costuri pentru care nu au fost transmise documentele solicitate conform prevederilor alin. (2) sau cele pentru care, prin documentele transmise de OTS conform alin. (2) nu se confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1).

În anul de referință al perioadei de reglementare

p , ANRE analizează nivelul costurilor de operare și mentenanță controlabile realizat în fiecare perioadă tarifară/an al perioadei de reglementare

p-1 .

La calculul venitului țintă inițial pentru primul an al celei de-a IV-a perioade de reglementare, ANRE determină suma aferentă câștigurilor de eficiență recunoscute de ANRE pentru perioada a III-a de reglementare și alocă clienților serviciului de transport 50 % din aceasta (mecanism de împărțire a câștigurilor). Această sumă se scade din venitul țintă inițial aferent primului an al perioadei de reglementare.

Câștigul de eficiență reprezintă reducerea costurilor de operare și mentenanță controlabile aferente realizării lucrărilor din volumul de lucrări prognozate sau economia obținută prin diminuarea unor categorii de cheltuieli ca urmare a implementării unor măsuri organizaționale de eficientizare a activității, a încheierii unor contracte mai avantajoase cu terții, etc., în raport cu costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate. Neefectuarea de cheltuieli ca urmare a nerealizării programului de mentenanță sau a altor lucrări prognozate la începutul perioadei de reglementare nu reprezintă câștig de eficiență.

Pentru calculul venitului țintă inițial aferent primului an al celei de-a IV-a perioade de reglementare, OTS fundamentează și prezintă ANRE câștigul de eficiență aferent fiecărei perioade tarifare din perioada a III-a de reglementare, susținut cu documente justificative.

În situația prevăzută la alin. (4), câștigul de eficiență recunoscut de ANRE se stabilește prin analiza documentelor prezentate de OTS.

În situația în care OTS nu prezintă ANRE fundamentarea prevăzută la alin. (4), valoarea aferenta diferenței dintre valoarea totală prognozată și cea realizată a programelor anuale de mentenanță din perioada a III-a de reglementare, raportate ANRE prin machetele de monitorizare, nu reprezintă câștig de eficiență.

Diferența dintre costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate și cele realizate în cea de-a III-a perioadă de reglementare și corectate conform prevederilor prezentei metodologii aplicabile începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, care nu reprezintă câștig de eficiență, constituie corecție care se scade din venitul țintă inițial al primului an al celei de-a IV-a perioade de reglementare.

Diferența dintre costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate și cele realizate în perioada de tranziție și corectate conform prevederilor prezentei metodologii

aplicabile începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare nu reprezintă câștig de eficiență.

Costurile de operare și mentenanță controlabile luate în calcul ca punct de referință a perioadei de reglementare

p

se stabilesc pe baza mediei anuale a costurilor de operare și mentenanță realizate în perioada de reglementare

p-1

și corectate conform prevederilor prezentei metodologii, exprimată în termeni reali ai anului de referință, precum și a costurilor solicitate și fundamentate de OTS pentru anul de referință. Pentru perioada a IV- a de reglementare, la calculul mediei sunt luate în considerare și costurile de operare și mentenanță realizate în perioada de tranziție.

La stabilirea nivelului costurilor controlabile realizate prevăzute la alin. (1), se ia în considerare includerea valorii contribuțiilor aferente fondului de salarii in cadrul acestei categorii de costuri.

Costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate pentru fiecare an al perioadei de reglementare

p

nu depășesc valoarea calculată ca medie aritmetică anuală a costurilor de operare și mentenanță realizate în perioada de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție și corectate conform prevederilor prezentei metodologii, exprimată în termeni reali ai anului de referință, la care se adaugă jumătate din media aritmetică a câștigurilor de eficiență recunoscute de ANRE în perioada de reglementare

p-1 .

Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care media anuală a costurilor de operare și mentenanță realizate în perioada de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție și corectate conform prevederilor prezentei metodologii este mai mare decât costurile de operare și mentenanță controlabile stabilite anterior de ANRE pentru anul de referință .

În acest caz, costurile de operare și mentenanță controlabile prognozate pentru fiecare an al perioadei de reglementare

p

nu depășesc costurile de operare și mentenanță controlabile stabilite anterior de ANRE pentru anul de referință.

3.2.

Costurile de operare și mentenanță necontrolabile

Cheltuielile speciale determinate de cauze extraordinare sau evenimente aleatorii (care nu se realizează repetitiv) pot fi recuperate eșalonat pe perioada pe care aceste cheltuieli își produc efectele.

În categoria cheltuielilor speciale se iau în considerare și cheltuielile aferente implementării regulamentelor europene, numai dacă acestea sunt rezonabile și adecvate în conformitate cu prevederile reglementărilor europene.

Costurile cu amortizarea anuală a activelor cuprinse în venitul-țintă inițial conform prevederilor art. 26 trebuie să fie identice cu costurile cu amortizarea anuală considerate la determinarea bazei reglementate a activelor prognozate conform prevederilor art. 53.

Costurile cu amortizarea anuală a activelor existente la începutul primei perioade de reglementare sunt stabilite considerând o metodă liniară de amortizare pe o durată de viață de 25 ani.

Costurile cu amortizarea anuală a activelor noi înregistrate în contabilitate ca mijloace fixe în cadrul unui an se calculează folosind metoda liniară, cu aplicarea duratelor normale de viață reglementate, prevăzute în anexa nr. 1.

Pentru alte categorii de mijloace fixe, neincluse în anexa nr. 1, se folosesc duratele maxime de funcționare stabilite în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului, sau durate mai mari decât acestea, aprobate prin decizii/hotărâri ale conducerii OTS.

Amortizarea aferentă activelor primite cu titlu gratuit, achiziționate din fonduri nerambursabile, inclusiv cele obținute din aplicarea tarifelor de racordare noilor utilizatori, precum și cea aferentă activelor realizate din veniturile obținute de OTS din alocarea capacității de interconexiune, nu se include în costurile justificate ce stau la baza stabilirii tarifului de transport.

Costul cu amortizarea reglementată prognozată/realizată se determină ca sumă a amortizării BAR inițial și a amortizării mijloacelor fixe înregistrate în contabilitate în fiecare

an și recunoscute de ANRE, ulterior datei de 1 ianuarie 2005, care sunt utilizate pentru serviciul de transport, conform formulei următoare:

AM t =AM BARinițial +AM existente +AM invT

(lei) (3) unde:

AM t -amortizarea reglementată aferentă unui an

t ;

AM BARinițial -amortizarea BAR inițial stabilită prin metoda liniară pentru o durată normală de viață de 25 de ani;

AM existente -amortizarea anuală totală a mijloacelor fixe aferente fiecărui an, înregistrate în lista de mijloace fixe a societății după data de 1 ianuarie 2005 și recunoscute de ANRE;

AM invT -amortizarea mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcțiune/puse în funcțiune în anul

t .

(4) În cadrul costurilor prognozate cu amortizarea reglementată avute în vedere pentru determinarea venitului-țintă inițial aferent unui an

t

al perioadei de reglementare

p , pentru mijloacele fixe puse în funcțiune în anul

t

se consideră, în mod convențional, că luna punerii în funcțiune a mijloacelor fixe este luna decembrie.

În anul de referință, odată cu solicitarea de aprobare a tarifelor pentru următoarea perioadă de reglementare, OTS transmite la ANRE programul de reducere a cpt, care conține procentele de cpt pe care OTS își propune să le atingă pentru fiecare an al perioadei de reglementare

p , denumite ținte cpt propuse.

În programul de reducere a cpt, OTS are în vedere că ținta cpt propusă pentru primul an al perioadei de reglementare

p

trebuie să fie cel mult egală cu media aritmetică a procentelor de cpt realizate în perioada de reglementare

p-1 .

În programul de reducere a cpt, ținta cpt propusă de OTS pentru fiecare an al perioadei de reglementare, începând cu al doilea an, trebuie să fie mai mică decât cea stabilită pentru anul anterior.

În programul de reducere a cpt pentru perioada a IV-a de reglementare, OTS are în vedere ca ținta cpt propusă pentru ultimul an al perioadei de reglementare să fie cel mult egală cu procentul de cpt minim realizat în oricare perioadă tarifară a perioadei a treia de reglementare.

OTS are dreptul să propună ținte de cpt corespunzătoare unei pante mai mici decât cea prevăzută la alin. (4) în situația în care în perioada a IV-a de reglementare se pun în funcțiune capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile amplasate în zona de sud-est a țării, care au impact semnificativ asupra pierderilor de energie în rețeaua de transport.

La stabilirea țintelor cpt reglementat, ANRE are în vedere următoarele:

a)

programul de reducere a cpt prevăzut la art. 41, întocmit conform prevederilor prezentei metodologii;

b)

valorile cpt realizate și țintele anterior stabilite, precum și evoluția acestora în timp;

c)

valorile cpt și gradul de reducere al acestuia, comparativ cu nivelul mediu din țările membre UE;

d)

nivelul investițiilor realizate de OTS;

e)

alte date relevante.

Țintele cpt stabilite se utilizează atât la prognoza costurilor cu CPT reglementat cât și la efectuarea corecțiilor anuale ale veniturilor datorate modificării cantităților de energie electrică aferente CPT reglementat.

În anul de referință, odată cu solicitarea de aprobare a tarifelor pentru următoarea perioadă de reglementare, OTS transmite ANRE fundamentarea costurilor reglementate necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare apărute ca o consecință a funcționării pieței de energie electrică, pentru perioada de reglementare

p .

Pentru perioada de reglementare

p , costurile reglementate necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare apărute ca o consecință a funcționării pieței de energie electrică se estimează de către OTS la aceeași valoare pentru fiecare an, ținând seama de media costurilor recunoscute de ANRE în anii tarifari din perioada de reglementare anterioară, medie obținută după eliminarea valorilor extreme aferente congestiilor cu costuri foarte mari în raport cu media anuală.

La recunoașterea costurilor necesare eliminării congestiilor prin redispecerizare nu se iau în considerare costurile aferente congestiilor apărute ca urmare a retragerilor din exploatare a elementelor rețelelor electrice de transport. OTS ia măsurile necesare, astfel încât să se evite apariția congestiilor de rețea pe durata retehnologizărilor sau a operării și mentenanței. Stabilirea programului anual de retrageri din exploatare și a perioadelor pe care

se consideră retragerile respective ale rețelelor electrice de transport ține seama de programul de opriri ale grupurilor generatoare și ale rețelelor electrice de distribuție, convenite cu producătorii și cu operatorii de distribuție.

Costurile necesare eliminării congestiilor apărute ca urmare a acțiunii unui terț se iau în considerare la stabilirea costurilor reglementate numai în situațiile în care OTS are obligația legală de a suporta costurile respective.

Costurile necesare eliminării congestiilor apărute ca urmare a retragerilor accidentale ale elementelor retelei electrice de transport provocate de evenimente excepționale (de exemplu: război, cutremur, acte teroriste) sau de condiții meteorologice deosebite se iau în considerare la stabilirea costurilor reglementate.

În anul de referință, odată cu solicitarea de aprobare a tarifelor pentru următoarea perioadă de reglementare, OTS transmite ANRE fundamentarea costurilor și veniturilor aferente transportului de energie electrică între OTS-uri, pentru perioada de reglementare

p .

Pentru perioada de reglementare

p , costurile și veniturile aferente transportului de energie electrică între OTS-uri se estimează de către OTS la aceeași valoare pentru fiecare an, ținând seama de media valorilor recunoscute în perioada de reglementare anterioară.

Costurile OTS datorate transportului de energie electrică între OTS-uri pentru anul

t , se propun de OTS în conformitate cu procedura Mecanismul de compensare a efectelor utilizării rețelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrică între Operatorii de Transport și de Sistem și se aprobă de ANRE.

Veniturile care se realizează din utilizarea SEN pentru schimburile de energie electrică programate cu țările perimetrice se obțin prin aplicarea tarifului reglementat pentru schimburile de energie electrică cu țările perimetrice, potrivit mecanismului de compensare prevăzut la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 49 din

Regulamentul (UE) nr. 2019/943

și ale

Regulamentului (UE) nr. 838/2010 .

Tariful reglementat aferent utilizării SEN pentru schimburile de energie electrică programate cu țările perimetrice prevăzut la alin. (2) se determină de ENTSO-E și se justifică de OTS.

BAR include valoarea netă a activelor corporale și necorporale corespunzătoare patrimoniului privat al companiei și valoarea netă a activelor aparținând domeniului public al statului finanțate integral din surse proprii, rezultate în urma investițiilor eficiente.

Activele incluse în

BAR

trebuie să fie cele utilizate de OTS pentru prestarea serviciului de transport. Pentru activele comune serviciului de transport și serviciului de sistem sau altor servicii, OTS prezintă cheia de alocare între acestea, însoțită de justificări, utilizând o metodă de alocare similară celei prevăzute la art. 13 referitoare la costuri. Dacă activele utilizate pentru prestarea serviciului de transport sunt utilizate și pentru alte activități, valoarea inclusă în BAR este ajustată cu gradul de utilizare al activelor pentru serviciul de transport.

ANRE controlează volumul activelor incluse în BAR, astfel încât să nu existe costuri determinate de decizii incorecte sau de o structură a activelor care nu mai corespunde condițiilor economice, dar și să se asigure viabilitatea financiară a OTS.

BAR nu include: valoarea investițiilor financiare în alte activități în afara serviciului de transport, valoarea investițiilor realizate din contribuții financiare, valoarea investițiilor având ca sursă de finanțare veniturile obținute din alocarea capacității de interconexiune și valoarea amortizărilor corespunzătoare acestora.

BAR nu include mijloacele fixe a căror folosință este obținută prin contract de închiriere/comodat de la terți sau rezultă din lucrări de investiții care vizează mijloace fixe obținute în acest fel, precum și mijloacele fixe a căror folosință este cedată terților prin contract de închiriere/comodat, fie și parțial.

Prin derogare de la prevederile alin. (5), se mențin în BAR imobilizările corporale de natura clădirilor, utilizate ca sedii și puncte de lucru pentru activitatea de transport a energiei electrice, a căror folosință este cedată parțial terților prin contract de închiriere.

BAR nu include terenurile, activele circulante (cu excepția licențelor și brevetelor), activele puse în conservare sau stocurile, inclusiv mijloacele fixe aflate în depozit.

Nu se includ în BAR cheltuielile efectuate pe parcursul realizării unui mijloc fix recepționat, pus în funcțiune sau dat în folosință, dar care nu au fost incluse de OTS în valoarea mijlocului fix la data recepției.

OTS este obligat să transmită anual, odată cu documentația de solicitare de tarife, o situație a imobilizărilor pentru care au fost încheiate contracte de cedare a folosinței, precum și a celor care au intrat în conservare și să le includă în lista mijloacelor fixe scoase din funcțiune anual.

Situația transmisă de OTS conform alin. (1) în primul an al perioadei a IV-a de reglementare trebuie să cuprindă mijloacele fixe existente care îndeplinesc condițiile de la art. 50 alin. (5), cu excepția activelor prevăzute la art. 50 alin. (6), în vederea eliminării acestora din BAR.

Pentru calculul bazei reglementate a activelor aferente activității de transport existente la începutul perioadei de reglementare

p , ANRE ia în considerare următoarele:

a)

valoarea activelor corporale și necorporale amortizabile, corespunzătoare patrimoniului privat al companiei de transport și valoarea activelor aparținând domeniului public al statului finanțate integral din surse proprii, din registrul mijloacelor fixe acceptate în BAR de la data de 30 iunie a ultimei perioade tarifare a perioadei de reglementare

p- 1, sau 31 decembrie a anului de referință al perioadei de reglementare

p ;

b)

amortizarea reglementată anuală aferentă activelor prevăzute la lit. a).

În ultima perioadă tarifară/anul de referință a/al fiecărei perioade de reglementare, OTS poate solicita ANRE recunoașterea reevaluării activelor pe baza studiilor de reevaluare efectuate conform prevederilor legale în vigoare.

Valoarea acceptată a activelor patrimoniului privat al OTS și a bunurilor aparținând domeniului public al statului finanțate integral din surse proprii OTS, la sfârșitul unei perioade de reglementare, inclusiv cea determinată de reevaluarea unor grupe de active, nu va depăși valoarea cumulată a ratei inflației pe perioada respectivă de reglementare, aplicată la valoarea BAR p-1

la data de 1 ianuarie a primului an al perioadei de reglementare

p-1 , conform prevederilor art. 54.

Valoarea medie a bazei reglementate a activelor

(BAR med,t )

pentru fiecare an tarifar

t

se stabilește cu formula:

BAR med

,

t



 BAR t



1



BAR t



/ 2

(lei) (3'1)

unde:

BAR t-1

reprezintă baza reglementată a activelor la sfârșitul anului

t - 1 ;

BAR t



baza reglementată a activelor la sfârșitul anului

t,

care se calculează cu formula:

unde:

BAR t



BAR t



1



IA t



EA t



AM t

(lei) (4)

IA t



intrările de active puse în funcțiune și recunoscute de ANRE în cursul anului

t , pentru care se înregistrează amortizare;

EA t



ieșirile pentru activele scoase din funcțiune sau valoarea rămasă de amortizat a activelor casate, vândute, cedate în cursul anului

t , inclusiv a celor existente la începutul primei perioade de reglementare;

AM t



suma dintre amortizarea anuală aferentă activelor ce compun

BAR t-1

și cea aferentă activelor puse în /scoase din funcțiune în anul

t , inclusiv a celor existente la începutul primei perioade de reglementare:

-

în luna decembrie a anului

t , pentru valorile prognozate,

-

în luna anului

t

în care mijloacele fixe au fost înregistrate/scoase în/din contabilitate, pentru valorile realizate, calculate folosindu-se metoda liniară, cu aplicarea duratelor de amortizare reglementate.

Baza reglementată a activelor la data de 31 decembrie a anului

t - 1

este egală cu baza reglementată a activelor la data de 1 ianuarie a anului

t .

Baza reglementată a activelor prognozată pentru perioada de reglementare

p

se exprimă în termeni reali ai anului de referință.

La trecerea de la o perioadă de reglementare la alta, valoarea BAR p , estimată a fi realizată la data de 31 decembrie a ultimului an al perioadei de reglementare

p-1 , se stabilește cu formula (5) (unde

k

reprezintă numărul de ani ai perioadei de reglementare, la care se adaugă perioada de tranziție):

BAR



BAR



 (1 

RI

)





k



1





IA



EA



AM







k

 1 

RI







IA



EA



AM

k

p

p 

1

t 

1

t



t t

t



1



t

i  t 

1

i



k

k

k



(lei) (5)

și include:

a)

valoarea BAR p-1

la începutul primei perioade tarifare/primului an a/al perioadei de reglementare

p-1 ;

b)

valorile intrărilor, ieșirilor de active realizate în perioadele tarifare ale perioadei de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție și ale amortizărilor corespunzătoare, exprimate în termeni nominali, utilizând ratele inflației;

c)

valoarea procentuală realizată a ratei inflației pentru perioadele tarifare realizate, respectiv estimată pentru anul de referință.

Corecția de venituri aferentă intrărilor/ieșirilor de mijloace fixe realizate și recunoscute de ANRE în perioada de tranziție se realizează în primul an al perioadei de reglementare

p , odată cu efectuarea corecțiilor anuale.

În cadrul formulelor prevăzute la art. 53 alin. (1) și art. 54 se iau în considerare ieșirile de active existente la începutul primei perioade de reglementare, după cum urmează:

a)

pentru mijloacele fixe scoase din gestiune până la data de 31.12.2019 inclusiv, valoarea considerată pentru ieșirea unui activ este egală cu valoarea rămasă neamortizată a acestuia la data de 31.12.2019, calculată cu luarea în considerare a amortizării stabilite prin metoda liniară pentru o durată normală de viață de 25 de ani, pornind de la valoarea inițială a mijloacelor fixe egală cu valoarea rămasă neamortizată la începutul primei perioade de reglementare, comunicată de OTS;

b)

pentru mijloacele fixe scoase din gestiune începând cu data de 01.01.2020, valoarea considerată pentru ieșirea unui activ este egală cu valoarea rămasă neamortizată aferentă lunii în care are loc ieșirea, calculată conform prevederilor lit. a).

OTS este obligat să includă mijloacele fixe existente la începutul primei perioade de reglementare și ieșite din gestiune, în lista Ieșirilor de Mijloace Fixe din BAR care se transmite anual la ANRE, cu valoarea rămasă neamortizată calculată conform prevederilor alin. (1).

OTS are obligația de a înainta ANRE spre aprobare la data de 1 iulie în anul de referință, planul anual de investiții pe surse de finanțare, pentru fiecare an al perioadei de reglementare

p .

Planul de investiții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)

cel puțin 80 % din obiectivele de investiții planificate sunt cele cuprinse în planul de dezvoltare a RET pe 10 ani aprobat de ANRE,

b)

durata medie de amortizare aferentă mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcțiune în anul

t , determinată ca raport între valoarea totală de inventar și valoarea amortizării anuale cumulate a acestora să fie mai mare de 20 ani,

c)

amortizarea anuală cumulată a mijloacelor fixe cu durată normală de funcționare mai mică de 10 ani, să nu depășească 20 % din valoarea anuală cumulată a amortizării mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcțiune în anul

t .

Planul de investiții prevăzut la alin. (1) se fundamentează cel puțin prin:

-

planul de dezvoltare a rețelei de transport pe 10 ani aprobat de ANRE,

-

studiile de fezabilitate pentru proiectele programate a se realiza în primii 3 ani ai perioadei de reglementare,

-

fundamentarea proiectului realizată în cadrul companiei, pentru proiectele programate a se realiza în ultimii 2 ani ai perioadei de reglementare și

-

demonstrarea necesității, oportunității și eficienței fiecărui proiect de investiții.

Fundamentarea planului de investiții conține evaluarea fiecărui proiect, pe baza costurilor specifice ale elementelor de rețea relevante.

Fiecare proiect de investiție și valoarea acestuia se justifică în funcție de scopul urmărit, cum ar fi, fără a se limita la:

i.înlocuirea mijloacelor fixe uzate, cu durată de viață depășită; ii.reducerea CPT;

iii.îmbunătățirea calității serviciului de transport; iv.creșterea capacității de transport a rețelei electrice; v.creșterea capacităților de interconexiune;

vi.asigurarea de măsuri de securitate cibernetică -cybersecurity a RET cu ierarhizarea proiectelor în funcție de rezultatul estimat.

Pentru fiecare proiect din planul de investiții se stabilesc beneficiile specifice urmărite (îmbunătățirea indicatorilor de performanță a serviciului de transport, reducerea CPT

în RET, reducerea OPEX etc.) și se determină/cuantifică ex-ante valorile estimate ale acestora, în vederea monitorizării ex-post a rezultatelor obținute, conform anexei nr. 16.1 și anexei nr. 16.2.

Lucrările planificate a fi realizate în perioada de reglementare

p-1

și în perioada de tranziție care nu au fost realizate integral, se includ în planul de investiții aferent perioadei de reglementare

p .

Elaborarea planului de dezvoltare a RET pe 10 ani și a planului de investiții se realizează pe baza unei proceduri interne de planificare și gestiune a investițiilor, întocmită de OTS.

OTS supune dezbaterii publice planul de dezvoltare a RET pe 10 ani înainte de depunerea acestuia la ANRE în vederea aprobării.

ANRE poate limita valoarea planului de investiții precum și costurile aferente amortizării, astfel încât să nu fie depășite limitele de creștere a tarifelor, prevăzute la art. 114.

În cazul unei documentații complete transmise de OTS, dacă ANRE nu înștiințează OTS că respinge planul prevăzut la alin. (1), acesta se consideră ca fiind aprobat și inclus în BAR.

În cazul în care OTS nu transmite planul de investiții în conformitate cu prevederile art. 56 și informațiile/documentele suplimentare solicitate, ANRE are dreptul de a stabili valoarea planului de investiții pentru fiecare an al perioadei de reglementare, avand in vedere planul de dezvoltare a RET pe 10 ani, în vigoare.

ANRE are dreptul să nu aprobe investițiile propuse de OTS spre aprobare, dacă acestea nu pot fi probate ca eficiente.

ANRE are dreptul de a analiza în orice moment orice investiție anterior aprobată, din punct de vedere al oportunității și eficienței acesteia și de a elimina din BAR mijloacele fixe rezultate din investiții realizate care nu pot fi probate ca eficiente.

Aprobarea și monitorizarea investițiilor în rețeaua electrică de transport se realizează de ANRE pe baza unor criterii obiective și transparente în conformitate cu prevederile cadrului de reglementare aplicabil.

În scopul probării eficienței fiecărui proiect realizat din planul de investiții, OTS transmite la ANRE:

a)

un memoriu de justificare, din care să rezulte beneficiile specifice obținute în urma realizării acestora determinate valoric, prin comparație cu beneficiile determinate/cuantificate ex-ante în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (6);

b)

documentele de promovare, cum ar fi: referatul de necesitate/nota de fundamentare, studiul de fezabilitate, tema de proiectare, comanda de proiectare, proiectul tehnic, caietul de

sarcini, contractul de execuție/de achiziție; aceste documente se transmit în format electronic, organizate pe lucrări, cu respectarea codificării acestora din planul anual de investiții;

c)

documentele complete de finalizare cum ar fi: bonuri de consum, situații de plată, aprobări la plată, procese verbale de recepție la terminarea lucrării, procese verbale de punere în funcțiune, fișa contabilă a mijlocului fix, lista mijloacelor fixe la care s-au realizat lucrări de îmbunătățire a parametrilor tehnici din care să rezulte valoarea acestora înainte și după realizarea investiției, alte documente din care să rezulte valoarea investiției; aceste documente se transmit în format electronic, organizate pe lucrări, cu respectarea codificării acestora din planul anual de investiții.

ANRE verifică dacă nerealizarea investițiilor este un rezultat al supradimensionării proiectelor de investiții sau al renunțării/amânării realizării unora dintre acestea.

În situația prevăzută la alin. (1), ANRE reduce veniturile reglementate aferente următorilor ani ai perioadei de reglementare cu valoarea costurilor de capital care, conform documentelor puse la dispoziție de OTS la solicitarea ANRE, se dovedesc a fi nerealizabile în cursul acestor ani.

Realizarea unor investiții suplimentare față de cele incluse în planul de investiții aprobat de ANRE pentru perioada de reglementare

p-1

sau realizarea unor investiții la o valoare mai mare decît cea aprobată în cadrul planului, precum și nerealizarea unor obiective investiționale, trebuie justificată de OTS și aprobată în prealabil de ANRE.

Orice creștere a valorii planificate a unei lucrări de investiții față de valoarea aprobată din planul de investiții se fundamentează de către OTS în conformitate cu prevederile art. 39 și reprezintă lucrare suplimentară față de planul aprobat.

Nu se includ în valoarea investițiilor dobânzile, comisioanele bancare și diferențele de curs valutar aferente creditelor furnizor pentru finanțarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune.

Activele înregistrate ca mijloace fixe ca urmare a investițiilor realizate suplimentar cu aprobarea ANRE, datorită unor condiții excepționale față de planul aprobat în cadrul unei perioade de reglementare

p-1 , se introduc în BAR la începutul perioadei de reglementare

p , cu valoarea rămasă de amortizat.

Lucrările realizate suplimentar față de planul de investiții aferent perioadei de reglementare

p-1 , cu aprobarea prealabilă a ANRE, se fundamentează în conformitate cu prevederile de la art. 56.

Lucrările realizate suplimentar față de planul de investiții aferent perioadei de reglementare

p-1 , pentru care nu a fost solicitată aprobarea prealabilă prevăzută la art. 61 sau care au fost respinse de ANRE, nu sunt incluse în BAR.

Până la data de 1 februarie a fiecărui an

t

al perioadei de reglementare

p , OTS transmite planul anual de investiții aferent anului

t , detaliat pe lucrări de investiții/mijloace fixe, data punerii în funcțiune, sursa de finanțare, cu respectarea valorii anuale aprobate.

Orice propunere de modificare a planului prevăzut la alin. (1) se transmite spre aprobare la ANRE, până la data de 1 octombrie a fiecărui an

t , cu respectarea valorii totale aprobate anterior.

OTS are obligația de a realiza proiectele de investiții prevăzute în planul anual de investiții transmis în conformitate cu prevederile alin. (1) și, după caz, modificat în conformitate cu prevederile alin. (2), aprobat de ANRE.

OTS are obligația de a realiza anual investiții care au ca rezultat imobilizări corporale și necorporale aparținând RET în valoare de cel puțin 95 % din valoarea totală a acestora cuprinse în planul anual de investiții aprobat de ANRE pentru anul respectiv, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

La analizarea gradului de îndeplinire a planului anual de investiții prevăzut la alin. (1) sau astfel cum a fost modificat conform prevederilor alin. (2) se iau în considerare lucrările care au ca rezultat imobilizări corporale și necorporale aparținând RET realizate până la data de 1 aprilie a anului calendaristic următor precum și documentele transmise de operator care justifică întârzierile investițiilor nerealizate până la această dată.

OTS are obligația de a realiza anual lucrări de mentenanță preventivă în valoare de cel puțin 95 % din valoarea totală a planului anual de mentenanță preventivă transmis conform prevederilor cadrului de reglementare privind monitorizarea activității de transport și de sistem.

Planul de investiții este defalcat de OTS pe cele 3 categorii prevăzute la alin. (2).

OTS ierarhizează proiectele de investiții după cum urmează:

a)

proiecte esențiale,

în sensul proiectelor de investiții care au ca scop crearea de active imobilizate esențiale, destinate să asigure siguranța în functionare a rețelei de transport și a SEN, eliminarea congestiilor sistematice, precum și asigurarea capacității rețelei de transport de a face față pe termen mediu fluxurilor de energie ce trebuie transportate prin SEN sau spre/dinspre sistemele vecine, cu respectarea condițiilor de siguranță și continuitate stabilite de normele tehnice în vigoare. Pot fi proiecte esențiale următoarele:

1.

noi linii de interconexiune sau elemente interne de rețea electrică de transport care contribuie semnificativ la creșterea capacității de interconexiune cu sistemele vecine;

2.

noi linii sau stații care contribuie esențial la realizarea scopurilor enunțate mai sus;

3.

creșterea capacității liniilor/stațiilor existente care sunt supraîncărcate sau care nu mai asigură

condiții

de

siguranță/continuitate

datorită evoluției

sau

involuției producției

/consumului în zonă;

4.

instalații pentru compensarea factorului de putere;

5.

investiții care intră în componența proiectelor incluse în lista proiectelor de interes comun, stabilită în baza Regulamentului (UE) nr. 347/2013;

6.

protecția infrastructurii critice cu grad de criticitate mare - doar proiecte destinate evitării producerii unor evenimente iminente și care pot avea consecințe la nivelul siguranței ansamblului SEN, consecințe catastrofice sau care pot conduce la pierderi de vieți omenești.

b)

proiecte necesare

în sensul proiectelor de investiții care au ca scop crearea de active imobilizate

necesare,

destinate modernizării

rețelei

electrice

de

transport,

reducerii CPT, asigurării calității și performanței serviciului de transport conform normelor și standardelor aplicabile. Pot fi proiecte necesare următoarele:

1.

proiecte care au ca scop sau conduc la creșterea capacității de transport fără a include realizarea de linii sau stații electrice noi;

2.

retehnologizarea și modernizarea liniilor/stațiilor existente care au parametri tehnici necorespunzători în conformitate cu normele în vigoare (de exemplu: întreruptoare care au puteri de scurtcircuit depășite datorită dezvoltării rețelei electrice de transport, înlocuirea echipamentelor existente amortizate ai căror parametri tehnici nu mai corespund cu normativele în vigoare și care nu mai asigură respectarea indicatorilor de performanță și calitate a serviciului de transport);

3.

înlocuirea echipamentelor pentru respectarea condițiilor de mediu;

4.

protecția infrastructurii critice cu grad de criticitate mare și mediu - proiecte destinate evitării producerii unor evenimente care nu prezintă risc iminent de producere, dar pot avea consecințe semnificative.

c)

proiecte justificabile

în sensul proiectelor de investiții care au ca scop crearea de active imobilizate ce pot fi justificate prin cheltuielile generate în raport cu beneficiul pe care îl aduc clienților. Pot fi proiecte justificabile următoarele:

1.

înlocuirea echipamentelor existente distruse, deteriorate sau depășite moral, pentru care nu există piese de schimb și pentru care nu mai pot fi executate lucrări de mentenanță corespunzătoare;

2.

modificarea liniilor electrice prin creșterea nivelului de tensiune;

3.

înlocuirea conductoarelor/transformatoarelor pentru reducerea CPT;

4.

dublarea circuitelor sau a transformatoarelor pentru îmbunătățirea siguranței în funcționare sau pentru reducerea CPT.

5.

protecția infrastructurii critice cu grad de criticitate redus.

6.

dotări - echipamente de lucru, utilaje independente, echipamente pentru asigurarea securității muncii, calculatoare, software, echipamente hardware, autovehicule etc., care sunt necesare pentru desfășurarea serviciului de transport, dar nu reprezintă imobilizări corporale și necorporale aparținând RET.

Valoarea RRR se stabilește și se aprobă prin ordin de către ANRE cu cel puțin 3 luni înainte de începerea unei perioade de reglementare.

Pentru evitarea recunoașterii în cadrul structurii tarifelor reglementate de transport a unor costuri de capital excesive, ANRE are dreptul să revizuiască anual, în anul

t-1 , valoarea RRR aplicată la stabilirea tarifelor de transport pentru anul

t , în funcție de evoluția valorilor parametrilor luați în considerare la determinarea acesteia.

Valoarea unică a factorului de liniarizare

(X final,liniar )

se determină astfel încât valoarea netă actualizată a fluxului de venituri liniarizate

(V liniarizat,t )

pe întreaga perioadă de reglementare să fie egală cu valoarea actualizată a venitului țintă inițial

(V țintă inițial,t )

pe aceeași perioadă de reglementare.

Calculul valorii nete actualizate a fluxului de venituri liniarizate utilizează

RRR

ca factor de actualizare:

k





1



(1 

X

)

t

 V







k



1



V





t



1

 (1 

RRR ) t

final , liniar

referinta





t



1

 (1 

RRR ) t

țintă initial,t







unde:

k

- reprezintă numărul de ani

t

din perioada de reglementare

p.

(lei) (9)

Factorul de corecție a venitului liniarizat ( KV t,c )

din anul

t

al perioadei de reglementare

p , rezultat ca urmare a erorilor de prognoză a valorilor pentru anul

t - 2

față de valorile realizate în anul

t - 2

se calculează cu formula:

KV t,c =



 V t (Q t-2 )



 V t (CPT t-2 )-  V t (MEN t-2 )-  V t (PERS t-2 )-  V t (SSM t-2 )-  V t (CCDIF t-2 )



 V t (CON t-2 )



 V t (CNC t-2 )



 V t (TI t-2 )



 V t (AA t-2 )- /'JV

t

(I

t-2

)+ /'JV

t

(RI

t-2

)

(lei) (12)

unde:

 V t (Q t-2 )

- factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între cantitatea de energie electrică introdusă în rețele/extrasă din rețele prognozată și cea realizată în anul

t-2 ;

 V t (CPT t-2 )



factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile prognozate pentru cantitatea de energie electrică și pentru prețul mediu de achiziție a energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic ținând seama de cpt reglementat, și cele realizate în anul

t-2 ;

 V t (MEN t-2 ) 

factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile prognozate și cele realizate în anul

t-2

ale costurilor controlabile cu lucrările de mentenanță altele decât costurile cu personalul;

 V t (PERS t-2 ),

 V t (PERS t-2 ) 

factori de corecție a venitului, aplicați în perioada tarifară

t , care se datorează diferenței între valorile prognozate ale costurilor controlabile cu personalul, respectiv cu securitatea muncii și cele realizate în anul

t-2 ;

 V t (CCDIF t-2 ) 

factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile prognozate și cele realizate în anul

t-2

ale costurilor controlabile altele decât cele prevăzute la lit. c) și d);

 V t (CON t-2 )



factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile reglementate prognozate și cele realizate pe piața de echilibrare în anul

t-2

ale costului eliminării congestiilor;

 V t (CNC t-2 )



factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile prognozate ale costurilor necontrolabile de operare și mentenanță și cele realizate în anul

t-2 ;

 V t (TI t-2 )



factor de corecție a venitului, aplicat în anul

t , datorat diferenței între valorile prognozate și cele realizate ale obligațiilor de plată rezultate ca urmare a transportului de energie electrică între OTS-uri

(TI)

în anul

t-2 ;

 V t (AA t-2 )



factor de corecție a venitului, aplicat în anul t, datorat diferenței între valorile prognozate și cele realizate ale veniturilor obținute din alte activități ce utilizează resursele recunoscute pentru desfășurarea activității de transport aferente anului

t-2 ;

/'JV t (I t-2 ) - factor de corecție a venitului, aplicat în anul t, datorat corecției de amortizare și rentabilitate aferentă investițiilor nerealizate în anul

t-2 ;

/'JV t (I t-2 ) - factor de corecție a venitului, aplicat în anul t, datorat diferențelor rezultate din aplicarea ratei inflației realizate în raport cu rata inflației prognozate/estimate pentru anul

t-2 .

Aplicarea factorilor de corecție a venitului ține seama de valoarea procentuală a RI și a RTS.

Modificarea valorilor anuale ale veniturilor liniarizate datorită aplicării factorilor de corecție nu implică recalcularea factorului

X

final,liniar .

Pentru calculul factorului de corecție

 V t (Q t-2 )

a venitului și a tarifului aplicat în oricare an

t , se utilizează:

a)

datele realizate în anul

t-2 ;

b)

tariful de transport realizat în anul

t - 2

.

Corecția venitului aferent anului

t , datorată modificării cantității de energie electrică extrasă din rețele

 V t (Q t-2 )

în anul

t-2 , se efectuează conform formulei (13)

.

Diferențele de cantități

 Q t-2

sunt transformate în diferențe de venituri

 V t (Q

t-2 ) , luându- se în calcul tarifele

TT t-2

corespunzătoare anului

t - 2

în care aceste diferențe s-au realizat. Aceste diferențe sunt corectate cu

RTS

aferentă anului

t - 2 , conform formulei:

 Vt(Q

t-2 ) = (  Q

E, t-2



TT t-2 )



(1+RTS t-2 )



(1+ RTS t

-

1

)

(lei)

(13)

unde:

 Q

E, t-2

= Q

E, prognozat,t-2



Q

E, realizat, t-2

TT t-2



tariful mediu de transport realizat în anul

t - 2 .

Diferențele de venituri obținute conform prevederilor anterioare se utilizează pentru modificarea venitului reglementat aferent anului

t , astfel:

-

Q

E, prognozat,t-2



Q

E, realizat,t-2

determină o ajustare în minus a venitului reglementat aferent anului

t ;

-

Q

E, prognozat,t-2



Q

E, realizat,t-2

determină o ajustare în plus a venitului reglementat aferent anului

t.

Pentru evitarea înregistrării ulterioare a unui nivel semnificativ al corecțiilor datorate modificării cantității de energie electrică introdusă/extrasă în/din rețele, în cazul în care ANRE constată pentru anul

t-2

o creștere mai mare de 1,5% față de cantitatea prognozată, se modifică

prognoza de cantitate pentru anul

t

în funcție de nivelul realizat în anul

t-2

și cel estimat pentru anul

t-1 .

Componenta corecției de venit

 V t (CPT t-2 )

datorată erorilor de prognoză a costului CPT, respectiv a cantității și a prețului mediu de achiziție a energiei electrice pentru acoperirea CPT și a dezechilibrelor CPT din anul

t-2 , se aplică în anul

t

și se calculează cu formula:

 V t

( CPT t-2

)

=

 (CPT t-2 )



(1+ RTS t

-

2

)



(1+ RTS t

-

1

)

(lei) (14)

unde:

 (CPT t-2 ) = (CPT prognozat

,t- 2

) - (CPT

realizat

,t-2

) reprezintă diferența între costul prognozat la începutul perioadei de reglementare și cel recunoscut conform metodologiei în anul

t - 2 , considerând cpt reglementat.

Factorul de corecție anual al veniturilor liniarizate

 V t (CPT t-2 )

ține seama de:

a)

diferențele de cantități de CPT realizate datorită modificării cantităților de energie electrică introdusă în RET, în limita cpt reglementat față de cele aprobate la începutul perioadei de reglementare;

b)

diferențele dintre prețul mediu de achiziție a CPT realizat recunoscut și cel prognozat la începutul perioadei de reglementare.

Valoarea realizată a

CPT

(MWh) recunoscută de ANRE pentru anul t-2 este egală cu minimul dintre:

a)

produsul dintre cantitatea de energie electrică introdusă în RET

Q

realizată și

cpt

(%) reglementat pentru anul t-2;

b)

produsul dintre cantitatea de energie electrică introdusă

Q

realizată și

cpt

(%) realizat în anul

t-2 .

Prețul mediu de achiziție a energiei electrice pentru asigurarea CPT reglementat recunoscut de ANRE pentru anul

t-2

este egal cu minimul dintre prețul de achiziție realizat de OTS și un preț de referință determinat ca medie a prețurilor de achiziție realizate de operatorii de rețea (operatorii de distribuție și OTS) și recalculate prin limitarea dezechilibrelor pozitive și negative la 5% din cantitatea de energie electrică pentru acoperirea CPT, medie stabilită după eliminarea celor două valori extreme.

În situația în care prețul de referință calculat conform prevederilor alin. (4) pentru primul semestru al anului

t-1

variază cu mai mult de 10% față de prețul prognozat la începutul perioadei de reglementare, ANRE aplică o corecție parțială a costului cu cpt reglementat pentru anul t-1, pe care o include în venitul reglementat al anului t.

Componenta corecției de venit

 V t (MEN t-2 )

aferente costurilor controlabile cu lucrările de mentenanță altele decât costurile cu personalul din anul

t-2

se aplică în anul

t

și se calculează cu formula:

 V t (MEN t-2 ) =

 (MEN t-2 )  (1+RTS t-2 )



(1+ RTS t

-

1

)

(lei) (15)

unde:

 (MEN t-2 ) = (MEN reglementat,prognozat,t-2 ) - (MEN

realizat,t-2 )

reprezintă diferența între costul aprobat de ANRE la începutul perioadei de reglementare și cel realizat.

În cazul în care costul realizat cu respectarea prevederilor prezentei metodologii este mai mare decât valoarea prognozată, valoarea recunoscută este limitată la valoarea prognozată.

În cazul în care valoarea costurilor cu lucrările de mentenanță în rețelele electrice altele decât cele de personal, realizate în anul

t-2

este mai mică decât valoarea prognozată la începutul perioadei de reglementare, valori exprimate în termenii nominali ai anului

t-2 , OTS are obligația să transmită împreună cu machetele completate, justificări și explicații cu privire la nerealizarea costurilor, însoțite de documente justificative.

În situația prevăzută la alin. (2), la solicitarea OTS, ANRE amână pentru anul

t+1

aplicarea corecției aferente nerealizării costurilor de mentenanță, altele decât cele de personal aferente anului

t-2 , cu suplimentarea valorii prognozate aferente anului

t-1

cu diferența dintre valoarea prognozată și valoarea realizată în anul

t-2 .

În situația prevăzută la alin. (3), OTS are obligația să realizeze în anul

t-1

costurile amânate din anul

t-2 .

Începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, pentru costurile de operare și mentenanță controlabile, altele decât cele aferente lucrărilor de mentenanță, cele legate de personal și cele aferente securității muncii, ANRE determină suma aferentă câștigului de eficiență peste valoarea aprobată pentru fiecare an al perioadei de reglementare

p

și alocă 60% din aceasta utilizatorilor (mecanism de împărțire a câștigurilor). Câștigul de eficiență luat în considerare este de maxim 5%.

Componenta corecției de venit

 V t (PERS t-2 )

aferente costurilor controlabile cu personalul din anul

t-2

se aplică în anul

t

și se calculează cu formula:

 V t (PERS t-2 ) =

 (PERS t-2 )  (1+RTS t-2 )



(1+ RTS t

-

1

)

(lei) (15'1)

unde:

 (PERS t-2 ) = (PERS reglementat,prognozat,t-2 ) - (PERS

realizat,t-2 )

reprezintă diferența între costul aprobat de ANRE la începutul perioadei de reglementare și cel realizat.

În cazul în care costul realizat cu respectarea prevederilor prezentei metodologii este mai mare decât valoarea prognozată, valoarea recunoscută este limitată la valoarea prognozată.

Componenta corecției de venit aferente costurilor controlabile cu securitatea muncii

 V t (SSM t-2 )

se calculează similar componentei aferente costurilor controlabile cu personalul prevăzute la alin. (1).

În fiecare an

t-1 , ANRE verifică realizarea planului de investiții aprobat anterior pentru anul

t-2.

Dacă valoarea anuală a investițiilor realizate în anul

t-2

este mai mică decât valoarea aprobată anterior, ANRE reduce venitul reglementat aferent anului

t

cu o corecție de amortizare și rentabilitate aferentă investițiilor nerealizate în anul

t-2 , stabilită cu formula următoare:

t 

1

t 

1



V

t

( I

t



2

)



RRR

 ( I

realiz

,

t



2



I

prognoz

,

t



2

)



 (1 

RTS

i

)

 ( AM

realiz

,

t



2



AM

prognoz

,

t



2

)



 (1 

RTS

i

)

unde:

i  t 

2

i  t 

2

/'JV t (I t-2 ) - corectia de venit aplicată în anul

t

datorată investițiilor nerealizate aferente anului

t-2 ,

I

realiz,t-2

- valoarea investițiilor realizate în anul

t-2 , în termeni nominali,

I

prog,t-2

- valoarea investițiilor prognozate a se realiza în anul

t-2 , în termeni nominali, AM realiz,t-2

-amortizarea investițiilor realizate în anul

t-2 , în termeni nominali,

AM prog,t-2

-amortizarea investițiilor prognozate a se realiza în anul

t-2 , în termeni nominali, RTS t

- rata dobânzii titlurilor de stat considerată pentru anul

t,

în termeni reali.

Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru investițiile realizate în ultimii doi ani ai unei perioade de reglementare.

Diferențele de venituri

 V p (I p-

1 ),

 V p (E p-

1 )

și

 V p (  CC

nerealiz, p-1 )

rezultate ca urmare a diferențelor înregistrate între valorile prognozate și cele realizate în perioada de reglementare

p - 1

și corecțiile aferente perioadei de tranziție se constituie corecție a venitului- țintă inițial din primul an al perioadei de reglementare

p .

Determinarea diferențelor de venituri de la alin. (1) ține seama de valoarea procentuală realizată a RTS pentru perioadele tarifare realizate, respectiv prognozată pentru ultimul an tarifar al perioadei de reglementare

p-1 .

Veniturile care se realizează din alocarea capacității de transport pe liniile de interconexiune se utilizează cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (6) al Regulamentului (CE) nr. 714/2009 și ale art. 19 alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 943/2019.

Aceste venituri constituie sursa de finanțare pentru garantarea disponibilității reale a capacității de transport transfrontalier alocate și pentru lucrările necesare menținerii sau creșterii capacității de interconexiune cu sistemele vecine.

Venitul reglementat aferent anului t se corectează cu diferența între veniturile realizate din alocarea capacității de interconexiune și valoarea utilizată conform alin. (1) în anul

t-2 . Componenta corecției se calculează prin aplicarea raportului dintre valoarea veniturilor din alocarea capacității de interconexiune obținute din exportul de energie electrică și valoarea veniturilor totale din alocarea capacității de interconexiune realizate în anul

t-2 , la valoarea costurilor aferente transportului de energie electrică între OTS-uri.

Veniturile rămase după aplicarea prevederilor alin. (2) sunt plasate de către OTS într-un cont distinct al acestuia, pentru a fi cheltuite în conformitate cu prevederile alin. (1).

Corecția aferentă diferenței dintre veniturile realizate din alocarea capacității de interconexiune în perioada de reglementare

p-1

și valoarea investițiilor realizate pentru creșterea capacității de interconexiune cu sistemele vecine în perioada de reglementare

p-1

sau prognozate în perioada de reglementare

p-1

și aflate în curs de realizare, diminuată cu necesarul de finantare a proiectelor de investitii pentru creșterea capacității de interconexiune din planul de investitii aprobat pentru perioada de reglementare

p

care rămâne neacoperit de veniturile din alocarea capacității de interconexiune prognozat a fi realizate in perioada de reglementare

p , se determină în anul de referință al perioadei de reglementare

p

și se aplică venitului țintă inițial aferent primei perioade tarifare a perioadei de reglementare

p .

T G

are o valoare unică pentru toată perioada de reglementare, care se stabilește în perioada de tranziție, pe baza costurilor și cantităților prognozate aprobate la începutul perioadei de reglementare în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Prin T G

se recuperează până la 85% din costul de achiziție a energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat în RET, prognozat pentru anul de referință, precum și costul prognozat pentru eliminarea congestiilor prin redispecerizare, stabilit pentru anul

t

în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Informațiile transmise de OTS la ANRE se bazează pe proceduri interne pentru înregistrarea și păstrarea datelor și sunt însoțite de explicitarea ipotezelor ce stau la baza obținerii datelor transmise.

Aceste informații sunt conforme cu:

a)

legislația contabilă în vigoare în România;

b)

reglementările emise de ANRE.

OTS transmite la ANRE, până la data de 1 iulie a anului de referință al unei perioade de reglementare, solicitarea de aprobare a tarifelor pentru următoarea perioadă de reglementare însoțită de următoarele informații și documente de fundamentare:

a)

Pentru anul de referință și pentru fiecare an al perioadei de reglementare:

1)

date generale - anexa nr. 2;

2)

bilanțul contabil - anexa nr. 3;

3)

prognoza costurilor de operare și mentenanță, incluzând reducerea costurilor datorată creșterii eficienței - anexa nr. 4 și planul de mentenanță - anexa nr. 15;

4)

estimarea și justificarea evoluției veniturilor, inclusiv cele rezultate din alocarea capacității de transport, din alte prestații, alte venituri de exploatare, chirii etc - anexa nr. 4;

5)

prognoza cheltuielilor și veniturilor financiare - anexa nr. 4;

6)

prognoza cantităților și costurilor pentru: CPT, congestii, dezechilibre CPT etc. - anexa nr. 4 și anexa nr. 7;

7)

situația activelor corporale și necorporale (valoarea netă la data de 1 ianuarie a primului an din perioada de reglementare și durata de viață rămasă) - anexa nr. 3;

8)

planul anual de investiții cu detalierea costului estimat, a surselor de finanțare și graficul de eșalonare a investițiilor - anexa nr. 13 și anexa nr. 13.1 ;

9)

amortizarea reglementată a activelor existente și noi - anexa nr. 5, anexa nr. 14, anexa nr.

14.1 și anexa nr. 14.2;

10)

datele tehnice referitoare la infrastructura rețelei electrice de transport - anexa nr. 6;

11)

prognoza energiei electrice introdusă în rețele și extrasă din rețele - anexa nr. 7;

12)

considerentele care au stat la baza fundamentării prognozelor de energie electrică;

13)

descrierea și justificarea metodelor folosite pentru alocarea costurilor între activitățile OTS;

14)

structura de personal a OTS;

b)

Pentru anul de referință al perioadei de reglementare:

1)

situațiile financiare contabile disponibile, întocmite distinct pentru fiecare din activitățile licențiate, astfel încât să rezulte veniturile, cheltuielile, activele, pasivele, rezervele și provizioanele asociate, împărțite pe activități;

2)

cheltuielile și veniturile financiare realizate pe perioada anterioară de reglementare și în perioada de tranziție;

3)

raportul auditorului;

4)

structura organizatorică a OTS;

5)

copia Politicilor contabile;

6)

raportul cu privire la tranzacțiile efectuate între OTS și societățile afiliate, care cuprinde: contractele în derulare, obiectul acestora, justificarea încheierii contractelor cu persoane afiliate, proceduri de achiziție utilizate pentru fiecare contract, modul de stabilire al prețului de contract, prețul de contract, alte costuri suplimentare prețului de contract.

7)

copia Dosarelor prețurilor de transfer întocmite cu privire la tranzacțiile derulate cu societățile afiliate în perioada de reglementare anterioară.

Scrisoarea conținând solicitarea de tarife și documentația anexată se transmit atât în format letric cât și în format .pdf, iar fișierele de calcul și tarifele propuse vor fi transmise în format .xls.

Pentru aprobarea anuală a tarifelor OTS transmite la ANRE, până cel mai târziu la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a anului

t-1 , solicitarea de tarife corespunzătoare anului

t

însoțită de datele aferente valorilor realizate în anul

t-2 , necesare corecției venitului liniarizat al anului

t .

Documentația prevăzută la alin. (1) va include cel puțin următoarele:

a)

propunerea privind corecția datorată cantităților de energie electrică introdusă/extrasă în/din rețele și a CPT reglementat (cantitate și preț), conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;

b)

propunerea privind corecția costurilor de operare și mentenanță controlabile, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

c)

propunerea privind corecția costurilor de operare și mentenanță necontrolabile, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10;

d)

propunerea privind corecția costurilor cu eliminarea congestiilor, a celor rezultate ca urmare a transportului de energie electrică între OTS-uri și a veniturilor obținute din alte activități ce utilizează resursele recunoscute pentru desfășurarea activității de transport;

e)

propunerea privind corecția de venituri aferente nerealizării planului de investiții - anexa nr. 11;

f)

calculul detaliat al corecțiilor anuale care au stat la baza tarifelor propuse spre aprobare - anexa nr. 12;

g)

documentele prevăzute la Art. 104 alin. (1) lit. a), dacă acestea au suferit modificări;

h)

copia Dosarelor prețurilor de transfer întocmite cu privire la tranzacțiile derulate cu societățile afiliate în anul

t-2 ;

i)

situațiile financiare depuse de operatorul de transport și sistem la ministerul de resort privind activitatea desfășurată în anul

t-2 ;

j)

balanța contabilă întocmită la data de 31 decembrie pentru anul

t-2 ;

k)

raportul/rapoartele auditorului cu privire la activitatea OTS în anul

t-2 ;

l)

toate rapoartele întocmite în decurs de 12 luni anterioare de orice organ de control.

Scrisoarea conținând solicitarea de tarife și documentația anexată se transmit atât în format letric cât și în format .pdf, iar fișierele de calcul privind corecțiile și tarifele propuse vor fi transmise în format .xls.