Decizia nr. 319/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Nadia Nitov în Dosarul nr. 13.127/3/2017* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.789D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 186 din 29 martie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.127/3/2017*, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția a fost ridicată de Nadia Nitov cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect suspendarea executării

Deciziei nr. 65 din 23 iunie 2014

emise de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă București.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

contravin

art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute de

art. 6 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 24/2000 , care impun existența unei congruențe/concordanțe între motivele și/sau scopul unui act normativ, pe de o parte, și efectele acestuia, pe de altă parte. Totodată, arată că într-o lege nu pot fi folosiți termeni generici, fără o determinare clară, expresă și neechivocă.

6.

De asemenea, autoarea excepției susține că textul de lege criticat încalcă

art. 11 alin. (2) din Constituție

și dreptul comunitar, întrucât lasă loc abuzurilor. În același timp, același text de lege contravine și prevederilor

art. 16 alin. (2) din Constituție

„raportat la situația de fapt coroborat și cu faptul că «sumele încasate necuvenit» este o afirmație, și nu o normă reglementată clar“.

7.

Totodată, în critica pe care o formulează, autoarea excepției arată că sunt înfrânte prevederile

art. 20,

art. 21

și

art. 24 din Constituție , întrucât orice persoană nedreptățită de emiterea unui act administrativ cu încălcarea legii și care nu are la bază un temei legal se află în imposibilitatea de a fi protejată de lege și de

Constituție.

8.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

sunt conforme cu prevederile

Constituției , fiind adoptate de legiuitor pentru a asigura fundamentul legal pentru modalitatea de recuperare a sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de șomaj, precum și din orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor de șomaj, altele decât cele provenind din contribuții. Legiuitorul are libertatea și competența exclusivă de a stabili condițiile în care aceste sume se recuperează.

9.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că cerințele impuse de

art. 1 alin. (5) din Constituție

se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă și previzibilă, ce revine instanței de judecată în virtutea rolului său activ. De asemenea arată că principiul egalității în fața legii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Prin normele criticate statul a asigurat un cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice vizate de ipoteza normei, aflate în situații juridice similare, în cazul de față beneficiarii sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de șomaj. Totodată, Guvernul arată că normele de lege criticate nu sunt de natură a îngrădi accesul la justiție sau garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare, din moment ce există posibilitatea pentru persoana nemulțumită de a formula contestație împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu emis de un executor bugetar.

11.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj se recuperează în baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, ce constituie titluri executorii. Prin urmare, textul este formulat într-o manieră clară, precisă, astfel încât permite destinatarilor normei să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea consideră că lipsa unei definiții a sintagmei „acordate în mod necuvenit“ nu atrage neconstituționalitatea textului de lege, deoarece reprezintă un aspect privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate, ce intră în competența instanței judecătorești. Cât privește criticile raportate la

art. 11,

art. 20,

art. 21

și

art. 24 din Constituție , arată că acestea nu învederează aspecte de neconstituționalitate, ci sunt aprecieri de ordin general.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002. Autorul excepției se referă la textul de lege în redactarea anterioară modificărilor aduse prin

art. I pct. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 76/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 13 decembrie 2017, respectiv aceea potrivit căreia „Sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizație de șomaj, precum și debitele create în condițiile prezentei legi se recuperează de la persoanele care le-au primit în mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care constituie titluri executori“. Curtea, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate sunt aplicabile dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

în redactarea criticată de autorul excepției, urmează să se pronunțe asupra textului de lege, așa cum a fost sesizată.

15.

Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din

Constituție: art. 1 alin. (5)

referitor la obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16 alin. (2)

care prevede că „nimeni nu este mai presus de lege“,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

privind accesul la justiție și

art. 24

privind dreptul la apărare.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 186 din 29 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 16 mai 2016, Curtea, referindu-se la critica privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, a reținut că „potrivit textului de lege criticat, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, ce constituie titluri executorii“. Așadar, Curtea a constatat că „textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat“. (paragraful 16)

17.

De asemenea, cu privire la critica referitoare la faptul că legea nu definește sintagma „acordate în mod necuvenit“, Curtea a reținut că această susținere nu poate să conducă per se la neconstituționalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate privind recuperarea indemnizației de șomaj încasată, în situația reintegrării în funcție, aspect ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. (paragraful 17)

18.

Cât privește susținerile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

privind accesul liber la justiție și

art. 24

privind dreptul la apărare, Curtea a constatat că acestea nu pot fi primite, „deoarece nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității lor, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.“ (paragraful 18). Curtea a amintit cele statuate prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, potrivit cărora „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.

19.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția

Deciziei nr. 186 din 29 martie 2016

își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nadia Nitov în Dosarul nr. 13.127/3/2017* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.