Decizia nr. 316/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) , art. 10 alin. (1) și art. 17 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 ,
10
și
17 din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Cristian Ovidiu Giura, în Dosarul nr. 28.743/3/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 431 D/2017.
2.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Ilie Drăgulin, cu delegație la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției care, în susținerea acesteia, arată că va insista asupra neconstituționalității
art. 10 din Legea nr. 341/2004 . Acesta susține, în esență, că, potrivit
art. 10 din Legea nr. 341/2004 , beneficiarii care nu depun cerere în termenul prevăzut de acest articol își pierd calitatea, dar nu și titlul obținut, care a fost acordat prin decret prezidențial, decret ce nu este anulat prin niciun act. Totodată,
art. 17 din Legea nr. 341/2004
prevede că
își încetează efectele, dar nu se referă la titlu. Mai arată că există o diferență numerică mare, în minus, cu privire la persoanele rănite în Revoluția Română din Decembrie 1989, care au fost beneficiare ale
și cele care au preschimbat actele după intrarea în vigoare a
Legii nr. 341/2004 . La fel este și situația urmașilor eroilor martiri. Legiuitorul nu a creat niciun sistem de protecție pentru victimele Revoluției Române din Decembrie 1989, astfel încât cei care nu au preschimbat certificatele în termenul prevăzut de lege au rămas fără indemnizația acordată prin aceasta.
4.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la cele reținute în deciziile
nr. 255 din 20 martie 2012
și
nr. 67 din 16 februarie 2016 .
5.
Apărătorul autorului excepției, având cuvântul în replică, arată că se face o confuzie între calitatea și titlul obținute.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6.
Prin Încheierea din 9 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 28.743/3/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 ,
10
și
17 din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Cristian Ovidiu Giura în recursul formulat împotriva sentinței civile pronunțate într-o cauză având ca obiect obligarea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, la emiterea unui nou certificat, în condițiile
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece anulează unele drepturi deja câștigate în baza
Legii nr. 42/1990 , care i-au fost acordate prin
Decretul nr. 226 din 30 noiembrie 1992 , emis de Președintele României. Acest act produce efecte juridice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind un act administrativ individual. În condițiile în care la baza preschimbării certificatelor potrivit
au stat actele dobândite în baza
Legii nr. 42/1990 , autorul apreciază că pentru răniți, reținuți și urmașii eroilor-martiri, care își dovedesc calitatea cu acte și sunt menționați în anexa la decret, obligarea la preschimbarea documentelor în termenul impus de
art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004
este neconstituțională, deoarece aceste categorii de beneficiari ai
sunt menționați în decretul prezidențial, act administrativ individual, care poate fi atacat la instanțele de contencios administrativ, dar care, până în acest moment, nu a fost anulat și atacat. Eliminarea unor drepturi câștigate prin decret prezidențial fără a se emite un alt act administrativ, care să desființeze actul individual, aduce atingere
art. 1 din Legea nr. 554/2004 . Este adevărat că pot fi anulate drepturile celor care se înscriu în categoria participanților la Revoluție și care nu sunt cuprinși în anexe, dar nu și drepturile celor care apar în anexele acestui decret și care pot să-și dovedească situația.
8.
Autorul arată că
art. 17 din Legea nr. 341/2004
este neconstituțional, deoarece prin acesta se introduce o discriminare între persoane care se află în aceeași situație, respectiv au fost răniți, discriminarea constând în faptul că aceia care nu și-au preschimbat certificatele potrivit
Legii nr. 341/2004 , deși drepturile le-au fost recunoscute prin
și prin
Decretul nr. 226 din 30 noiembrie 1992 , nu vor mai beneficia de prevederile
9.
Termenul prevăzut de
art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 , arată autorul, nu este un termen de prescripție, ci de recomandare, deoarece acesta și-a câștigat dreptul, în temeiul unui decret care nu a fost retras. Acest text de lege este constituțional numai în măsura în care nu instituie un termen de decădere.
10.
Se arată că prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004
sunt neconstituționale, deoarece nu acoperă și situația celor care, deși îndeplinesc condițiile prevăzute de
și sunt menționați în anexele la decret, nu au beneficiat de înregistrarea actelor, deși le-au depus la comisie, or aceste acte nu au ajuns la dosare pentru a fi analizate și nu au fost emise decizii de respingere a cererilor, astfel încât să se poată adresa instanțelor de contencios administrativ. Dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004
sunt constituționale numai în situația în care persoana respectivă a fost înștiințată de faptul că nu îndeplinește condițiile cerute de lege, astfel încât să poată avea acces efectiv la justiție. În caz contrar, acestea aduc atingere
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
11.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
12.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
13.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 ,
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012
și
Decizia nr. 521 din 15 mai 2012 .
14.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece instituirea unei noi proceduri și stabilirea unor termene pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar este justificată de finalitatea exercitării în condiții optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele negative ale stabilității și securității raporturilor juridice civile. Toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără privilegii și fără discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea
art. 16 din Constituție . Nu poate fi reținută nici încălcarea
art. 53 , deoarece condiționarea exercitării unor drepturi de anumite termene și proceduri nu semnifică restrângerea exercițiului unui drept.
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului excepției și pe cele ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel cum a fost reținut de instanța de judecată, prevederile
art. 9 ,
10
și
17 din Legea nr. 341/2004 . În realitate, din motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile
art. 9 alin. (1) ,
art. 10 alin. (1)
și
art. 17 din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:
–
Articolul 9
alin. (1) din Legea nr. 341/2004 : „Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit
art. 5 alin. (3) ,
(4)
și
(5) , se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv“;
–
Articolul 10
alin. (1) din Legea nr. 341/2004 : „Persoanele care nu se încadrează în prevederile
art. 3 alin. (1)
și ale
art. 9 alin. (5)
și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior“;
–
Articolul 17
din Legea nr. 341/2004 : „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi,
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.“
18.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea în drepturi, precum și celor ale
art. 6 paragraful 1
privind dreptul la un proces echitabil din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
19.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în expunerea de motive la
s-a arătat că, drept urmare a evoluției societății democratice românești, unele prevederi ale
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, fie nu mai corespund realităților social-politice și economice actuale, fie au creat unele inechități, ca urmare a interpretării sau aplicării greșite ori abuzive. Așa fiind, prin
s-a reglementat cu privire la preschimbarea certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989.
20.
Curtea a observat că toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor
art. 16 din Constituție
(a se vedea
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012).
21.
Legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală , precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. De altfel,
a reglementat cu privire la posibilitatea menținerii drepturilor anterior dobândite, condiționată de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituțional anterior menționat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor (a se vedea
Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016).
22.
Distinct de cele arătate, Curtea observă că, în prezenta cauză, critica privește faptul că drepturile autorului au fost acordate prin
Decretul Președintelui României nr. 226 din 30 noiembrie 1992 . Curtea reține că această critică nu poate fi primită, întrucât drepturile autorului au fost conferite prin
Legea nr. 42/1990 , pe care legiuitorul a abrogat-o prin
art. 17 din Legea nr. 341/2004 , care obligă la parcurgerea unei noi proceduri de preschimbare a certificatelor. Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența anterior referită, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală .
23.
Cât privește situația particulară a autorului excepției, la care acesta raportează critica potrivit căreia prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004
aduc atingere
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , solicitând constatarea constituționalității
art. 10 din Legea nr. 341/2004
numai pentru situația în care persoana respectivă a fost înștiințată de comisia de preschimbare a certificatelor despre faptul că nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, Curtea constată că acestea sunt aspecte de fapt, iar nu o critică de neconstituționalitate. Asupra acestor aspecte urmează să se pronunțe instanța care va soluționa contestația formulată de autor, deoarece privesc interpretarea și aplicarea legii de către instanța de fond.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Ovidiu Giura în Dosarul nr. 28.743/3/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 9 alin. (1) ,
art. 10 alin. (1)
și
art. 17 din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.