Hotărârea nr. 74/2019
privind cererea formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea cererii domnului Bogdan Mihail Zamfir intitulată „cale de retractare“, formulată împotriva
Hotărârii Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019 .
2.
Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 12 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 3.031F/2019.
3.
În temeiul dispozițiilor
art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
4.
Autorul cererii solicită, în temeiul considerentelor
Hotărârii Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019 , al dispozițiilor
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile
art. 509 alin. (1)
și ale
art. 511 din Codul de procedură civilă , retractarea
Hotărârii Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019 , schimbarea acesteia în sensul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (2)
și ale
art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește nedefinirea numărului de semnături de susținere - 200.000 - care trebuie să însoțească candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice față de candidaturile independente.
5.
În acest sens arată că prin
Hotărârea nr. 65 din 30 septembrie 2019
Curtea Constituțională a stabilit că nu are competența de a efectua un control de constituționalitate în cadrul atribuției sale prevăzute de
art. 146 lit. f) din Constituție , însă prin
Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 , pronunțată în cadrul aceluiași proces electoral nefinalizat, a reținut că instanța constituțională se comportă ca o instanță de judecată care verifică legalitatea procesului electoral, reținând, totodată, și competența sa de a efectua controlul de constituționalitate în cadrul atribuției prevăzute de
art. 146 lit. f) din Legea fundamentală .
6.
Menționează faptul că în cadrul contestației soluționate prin
Hotărârea Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019
a solicitat ca instanța de contencios electoral pentru alegerea Președintelui României, instanță cu jurisdicție specială, să emită o hotărâre prin care să sesizeze instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate mai sus precizată, însă Curtea Constituțională nu s-a pronunțat. Astfel, dispozitivul
Hotărârii Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019
nu cuprinde o rezolvare dată solicitării sale, în sensul că instanța constituțională nu s-a autosesizat și nici nu a respins printr-o încheiere motivată cererea sa.
7.
Având în vedere că
Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019
este pronunțată în cadrul aceluiași proces electoral, trebuie să aibă consecințe pe tot parcursul acestuia, în caz contrar se realizează o discriminare între competitorii electorali, respectiv între cei care beneficiază și cei care nu beneficiază de efectele acesteia. Hotărârea menționată nu se aplică retroactiv, ci se aplică pentru prezent și viitor în cadrul procesului electoral din anul 2019.
8.
În ceea ce privește admisibilitatea căii de atac formulate apreciază faptul că aceasta se verifică potrivit dispozițiilor
art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă , fiind incident cazul de revizuire a unei hotărâri care nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
9.
Prin urmare, consideră că, prin neprimirea cererii de sesizare a instanței constituționale, i-au fost încălcate accesul liber la justiție și, în consecință, dreptul constituțional de a fi ales.
10.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.
CURTEA,
analizând cererea în raport cu prevederile
Constituției , ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:
11.
Potrivit
art. 146 lit. f) din Constituție , Curtea are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. Această atribuție a Curții Constituționale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la
art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. Prevederile
art. 146 lit. f) din Constituție
stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa [a se vedea, în acest sens,
Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, paragrafele 22 și 23].
12.
Raportat la cauza de față, Curtea, sub aspectul naturii juridice a cererii formulate, constată că, deși aceasta nu poate fi calificată ca fiind o contestație cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președintele al României, în sensul
art. 31 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, ea are legătură cu demersurile electorale întreprinse de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la neînregistrarea candidaturii sale pentru alegerile pentru Președintele României din anul 2019, astfel încât va fi analizată în cadrul atribuției prevăzute de
art. 146 lit. f) din Constituție .
13.
Curtea reține că cererea supusă analizei sale a fost formulată cu invocarea dispozițiilor
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale
art. 509 alin. (1) pct. 1
- Obiectul și motivele revizuirii și ale
art. 511 - Termen de exercitare din Codul de procedură civilă , astfel încât aceasta reprezintă o cerere de retractare a
Hotărârii Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019
de respingere a contestației formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, hotărâre pronunțată în exercitarea atribuției instanței constituționale prevăzute la
art. 146 lit. f) din Constituție .
14.
În acest context, Curtea reține că actele pronunțate în activitatea sa jurisdicțională, desfășurată potrivit
Constituției
și
Legii nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, nu fac parte din categoria hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești prevăzute de
art. 126 din Constituție . Întrucât, potrivit
art. 147 alin. (4) din Constituție
și
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, deciziile, respectiv hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, Curtea reține că tocmai caracterul general obligatoriu al actelor sale jurisdicționale determină imposibilitatea juridică de a fi supuse vreunei căi ordinare sau extraordinare de atac.
15.
Prin urmare, Curtea reține că hotărârile pronunțate în exercitarea atribuției sale prevăzute la
art. 146 lit. f) din Constituție
sunt general obligatorii, iar, în confirmarea acestui caracter,
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, prevede că hotărârile instanței constituționale sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Așadar, având în vedere că autorul cererii înțelege să promoveze o cale de atac împotriva
Hotărârii Curții Constituționale nr. 65 din 30 septembrie 2019 , Curtea va respinge cererea ca inadmisibilă.
16.
Pentru considerentele arătate, în temeiul
art. 146 lit. f) din Constituție , al
art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al
art. 37
și
38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al
art. 31 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir.
Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.