Hotărârea nr. 81/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Marian Sorin Burlacu.

2.

Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.123 din data de 25 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.115 F/2019.

3.

În temeiul prevederilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.

În cererea formulată, domnul Marian Sorin Burlacu consideră că fiecare cetățean trebuie să voteze în același interval de timp, indiferent de țara în care se află, și solicită instanței de contencios constituțional să anuleze aceste alegeri, având în vedere diferența de tratament juridic în ceea ce privește dreptul de vot dintre cetățenii români cu domiciliul pe teritoriul României, care pot vota numai pe parcursul a 12 ore și cetățenii români din străinătate, care pot vota pe parcursul a 48 sau 74 de ore.

5.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii formulate.

CURTEA,

examinând cererea în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

6.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

52 din Legea nr. 47/1992, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale

art. 52 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019.

7.

Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit

art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.

8.

Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Marian Sorin Burlacu nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu

art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

9.

Întrucât domnul Marian Sorin Burlacu nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în sensul

art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, lipsa acestei calități se circumscrie unei excepții dirimante și, având în vedere

art. 248 din Codul de procedură civilă

coroborat cu

art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, Curtea nu va mai analiza celelalte aspecte învederate prin prezenta contestație.

10.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al

art. 52 din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Marian Sorin Burlacu.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 noiembrie 2019.