Programul din 27 mai 2020

Titlul măsurii

În ariile marine protejate este interzisă desfășurarea programelor, proiectelor și activităților care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective

Nr./codul măsurii

RO-ME-001

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Monitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine

Nr./codul măsurii

RO-ME-002

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-păsări marine

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Transport naval/

Transport

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate

de păsări marine

Titlul măsurii

Este interzis exportul exemplarelor apartinând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre tările din Uniunea Europeană, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv

fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului

Nr./codul măsurii

RO-ME-003

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari- 2 Mai

Ind. 1.6.2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-pești

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Cercetare marină, activități educative

/Cercetare

Extracție de resurse genetice/bioprospectare

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuțiescăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate.

Titlul măsurii

Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv și familial al delfinilor,

tot timpul anului și menținerea obligativității raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă

Nr./codul măsurii

RO-ME-004

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și

completările ulterioare

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate

de mamifere marine.

Titlul măsurii

Folosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staționar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condițiilor:

îmbunătățirea selectivității uneltei prin menținerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere;

monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor

implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv- nedistructiv asupra populației piscicole.

Nr./codul măsurii

RO-ME-005

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul

comercial și metodele de pescuit comercial în apele marine și continentale

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena

phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus )

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște D1Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate

de mamifere marine și specii comerciale de pești.

Titlul măsurii

Este interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m

Nr./codul măsurii

RO-ME-006

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația UE/internațională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena

phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot)

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY =0,4 (bacaliar) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY = 0,54 (hamsie) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 t

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște D1Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-pești D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și speciile comerciale de pești.

Titlul măsurii

Este interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un

coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe; în fața brațului Chilia al Dunării lățimea

coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României

Nr./codul măsurii

RO-ME-007

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația UE/internațională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Descriptori

D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

-Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

-Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și integritatea fundului mării datorită limitării geografice.

Titlul măsurii

Se interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România

Nr./codul măsurii

RO-ME-008

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația

UE/internațională

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în

mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Descriptori

D1 Biodiversitate-pești

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura nu are o nicio contribuție la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-pești deoarece acestea sunt definite doar pentru familia

Gobbidae. Măsura poate avea o contribuție ridicată în condițiile revizuirii definițiilor SEB și Obiective de mediu (extinderea lor).

Titlul măsurii

Se interzice folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea

Neagră

Nr./codul măsurii

RO-ME-009

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația UE/internațională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena

phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.

Titlul măsurii

Se interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm și a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru

scrumbie

Nr./codul măsurii

RO-ME-010

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația UE/internațională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-pești

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Activitate/Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de

mamiferele marine.

Titlul măsurii

Introducerea speciilor de pești și a altor culturi în amenajările marine, indiferent de proveniența lor, se face cu avizul autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură și al autorității publice centrale

care răspunde de mediu

Nr./codul măsurii

RO-ME-011

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Introducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului național este interzisă exceptând situațiile:

introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiții de izolare a speciilor invazive,

introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de

schimbările climatice

Nr./codul măsurii

RO-ME-012

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene și translocații

Activitate/Tematică

Acvacultură/

Producere de hrană

Cercetare marină, activități educative /Cercetare Control biologic

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea

intenționată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Introducerea intenționată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună

indigene

Nr./codul măsurii

RO-ME-013

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Monitorizarea obligatorie a apelor de balast și a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operațiuni de carenare în porturi, ca și a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme

de rezistență

Nr./codul măsurii

RO-ME-014

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversități 2014 - 2020

Referință - legislația UE/internațională

Convenția privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie

1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare

Obiective de mediu

Ind. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Ind. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2 Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene și translocații

Activitate/ Tematică

Transport naval/

Transport

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de

introducerea intenționată de specii neindigene.

Titlul măsurii

Navele/ambarcațiunile deținătoare de autorizații de pescuit calcan au următoarele obligații:

să respecte zona/cota de pescuit alocată;

să descarce peștele capturat în portul/punctul de debarcare arondat;

să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm;

dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puțin 45 cm;

să respecte perioada de prohibiție a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare.

Nr./codul măsurii

RO-ME-015

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării", respectiv de

la țărm până la izobata de 20 m

Nr./codul măsurii

RO-ME-016

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018.

Referință - legislația UE/internațională

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis )

Specii comerciale de pești

Ind. 3.1.1

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin)

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște D1 Biodiversitate-pești

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Activitate/ Tematică

Pescuit/

Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (rechin) și D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită

limitării sale geografice

Titlul măsurii

Stabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate

Nr./codul măsurii

RO-ME-017

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Întocmirea declarației de debarcare (cuprinde cantitățile descărcate pentru fiecare specie de pește, zona de proveniență, precum și alte date

stabilite de ANPA) de către navele/ambarcațiunile care descarcă capturile pe teritoriul României și prezentarea acesteia către ANPA

Nr./codul măsurii

RO-ME-018

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Referință - legislația UE/internațională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15-limite de referință (calcan)

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus),

rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus )

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște D1 Biodiversitate - pești

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);

-Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).

Activitate/Tematică

Pescuit/

ExtracJie de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște

Titlul măsurii

Exemplarele de pești cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reținute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea

fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora

Nr./codul măsurii

RO-ME-019

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare

Referință - legislația UE/internațională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Obiective de mediu

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/

ExtracJie de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii

comerciale de pești și moluște

Titlul măsurii

Perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului,

precum și zonele de

protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru .

Nr./codul măsurii

RO-ME-020

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Toate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care

să fie conectate în permanență în timpul cât nava se află în activitate pe mare

Nr./codul măsurii

RO-ME-021

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016 privind aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul

public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate

Referință - legislația UE/internațională

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017.

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15-limite de referință (calcan)

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie)

Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticu s)

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500-

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște

Presiuni principale

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu

pescuitul comercial și sportiv);

Activitate/Tematică

Pescuit/Extracție de resurse vii

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii

comerciale de pești și moluște.

Titlul măsurii

Stabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit

Nr./codul măsurii

RO-ME-022

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Colectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terțiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de

evacuarea în receptorii naturali

Nr./codul măsurii

RO-ME-023

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puțin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de

canalizare și evacuate în ape costiere

Nr./codul măsurii

RO-ME-024

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Descărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizeaza prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilități de

dispersie

Nr./codul măsurii

RO-ME-025

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Modernizarea și extinderea stațiilor de epurare ale unităților industriale,

precum și reducerea emisiilor de substanțe poluante

Nr./codul măsurii

RO-ME-026

Categoria de măsuri UE

1b

Referință - legislația românească

Hotărârea Guvernului nr.859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al

fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriul României.

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991,

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită

Ind. 5.1.2

Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis este

mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să

apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanți în mediul marin

Presiuni principale

Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de organisme patogene microbiene

Activitate/Tematică

Descărcări de ape uzate orășănești /

Activități terestre

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5

Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.

Titlul măsurii

Apele uzate provenite de la unitățile medicale și veterinare, curative sau profilactice, precum și de la orice fel de întreprinderi și instituții care prin specificul activității lor pot produce contaminarea cu agenți patogeni, se descarcă în rețelele de canalizare ale localităților și în stațiile de epurare numai în condițiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecție si

sterilizare prevăzute de legislația sanitară în vigoare

Nr./codul măsurii

RO-ME-027

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Actualizarea codului de bune practici agricole în funcție de progresele în domeniu și de apariția de noi tehnologii și practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic

Nr./codul măsurii

RO-ME-028

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Exploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerințe:

întreținerea curățeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deșeurilor (un recipient la 150 m 2

zonă de plajă);

să nu existe reziduuri solide;

să nu existe spumă, detergenți;

să nu existe pete de produse petroliere;

respectarea numărul recomandat de dotări sanitare

Nr./codul măsurii

RO-ME-029

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Realizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scăpări accidentale

Nr./codul măsurii

RO-ME-030

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Dotarea administrațiilor porturilor maritime, precum și a potențialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări

accidentale și utilizara acestora indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare

Nr./codul măsurii

RO-ME-031

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Realizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului "Protecția și reabilitarea zonei costiere", necesare pentru îmbunătățirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre

Nr./codul măsurii

RO-ME-032

Categoria de măsuri UE

1b

Referință - legislația românească

Hotărâre a Guvernului nr.859/2016.

Referință - legislația UE/internațională

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.

Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie

2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului

Obiective de mediu

Nu sunt definite obiective/ținte legate de modificări ale condițiilor hidrografice

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de

pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Activitate/Tematică

Dragaje/

Extracție de resurse minerale

Protecție costieră, recuperare de țărm, interactiune țărm-apă /

Structuri realizate

de om

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale.

Titlul măsurii

Elaborarea și implementarea planului de preluare și gestionare a deșeurilor generate de nave și/sau a reziduurilor mărfii

Nr./codul măsurii

RO-ME-033

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța Guvernului nr.20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare.

Referință - legislația UE/internațională

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.

Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa

cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis este

mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Deșeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanți în mediul marin

D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

-Introducerea de substanțe organice

-Introducerea de organisme patogene microbiene

-Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

-Introducerea de compuși sintetici

-Introducerea de radionuclizi

-Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin;

-Deșeuri marine

Activitate/Tematică

Transport naval/

Transport

Operațiunii portuare/

Structuri realizate de om

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de

D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.

Titlul măsurii

Administrațiile portuare trebuie să asigure dotarea și disponibilitatea permanentă a instalațiilor portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii și să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să

încurajeze navele să predea deșeurile generate

și/sau reziduurile mărfii la instalațiile portuare de preluare și să nu le descarce în mare

Nr./codul măsurii

RO-ME-034

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Ordonanța Guvernului nr. 20/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr.

210/2013, cu modificările ulterioare.

Referință - legislația UE/internațională

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.

Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa

cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1

Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse.

Deșeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

-Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

-Introducerea de substanțe organice

-Introducerea de organisme patogene microbiene

-Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

-Introducerea de compuși sintetici

-Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

-Deșeuri marine

Activitate/Tematică

Transport naval/ Transport

Operațiunii portuare/ Structuri realizate de om

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de

D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.

Titlul măsurii

Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităților

existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin

Nr./codul măsurii

RO-ME-035

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizației /autorizației integrate de

mediu

Nr./codul măsurii

RO-ME-036

Categoria de măsuri UE

1a

Referință - legislația românească

Titlul măsurii

Crearea capacităților necesare pentru operațiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susținerea activităților de intervenție în cazul cetaceelor

eșuate moarte și pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcționarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate

Nr./codul măsurii

RO-MN-001

Descrierea scurtă și

Această măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislația românească

(Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor

precisă a măsurii

din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre) a cerințelor Convenției ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate:

Tursiops truncatus ,

Phocoena phocoena ,

Delphinus delphis

(Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficiențelor privind capacitățile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecție și conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmărește implementarea unor acțiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum și intervenția și studierea celor eșuate moarte, prin:

Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară. În vederea realizării acestei acțiuni, se va promova colaborarea între specialiștii din cadrul institutelor de cercetare, direcții sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari;

Utilarea, specializarea și coordonarea centrelor și laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare);

Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica și raportarea către autoritățile competente naționale a mortalităților și ratei de succes obținute ca rezultat al acținilor de salvare;

Analizarea cazurilor eșuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au

determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcții sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 M - Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis ).

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale

Introducere de deșeuri marine

Introducere de compuși sintetici

Introducere de substanțe și compuși nesintetici

Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine

Caracteristici

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.

Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.

Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștietizare/comunicare/diseminare.

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate

de mamiferele marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre

Costuri

Cost ridicat

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euro

Componentele costului:

costuri de management; costuri de comunicare - costuri întâlniri; costuri diseminare - pregătire și organizare 1 meeting

costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, și altele asemenea

costuri training personal

costuri cercetare - salarii

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr de cetacee salvate/an;

nr. de laboratoare si centre utilate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

de mediu:

îmbunătățirea stării populației de mamifere marine

creșterea cunoștintelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populației de mamifere marine

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanța), custozii ariilor marine protejate, ONG "Mare Nostrum"

Oportunități de

finanțare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020-2021

Dificultăți în

implemetare

Da - infrastructura deficitară

Titlul măsurii

Stabilirea și administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondență cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate și/sau care le asigură importante resurse de hrană

Nr./codul măsurii

RO-MN-002

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecției speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepția acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protectie) și a principalelor lor rute de migrație.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:

Colectarea datelor de monitorizare sau/și a observațiilor privind prezența și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție;

Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și diseminarea acestora către autoritățile navale, gărzile de coastă, asociațiile pescărești, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre;

Stabilirea unui Protocol și Plan de Acțiune privind protecția habitatelor și a rutelor de migrație la nivel național și regional, incluzând restricțiile privind activitățile de navigație, pescuit, extracție resurse minerale;

Includerea habitatelor/rutelor de protecție în Planificarea Maritimă Spațială.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;

Introducere de deșeuri marine

Introducere de compuși sintetici

Introducere de substanțe și compuși nesintetici

Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine

Caracteristici

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.

Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.

Convenția privind protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

tehnic legislativ

conștientizare/comunicare/diseminare.

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura

poate

avea

o

contribuție

potential

ridicată

la

atingerea

țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro,

Componentele costului:

costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea

costuri disemniare -1 meeting

costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, și altele asemenea

costuri cercetare - salarii

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

hărți GIS

nr. de zone protejate desemnate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activități economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, și altele asemenea)

Beneficii - scăzute:

de mediu:

- îmbunătățirea stării populației de mamifere marine

Beneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de

acțiune.

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanța), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, custozii ariilor protejate, ONG "Mare Nostrum"

Oportunități de finanțare

fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da-reticența unor operatori economici

Titlul măsurii

Protejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul ( Puffinus yelkouan ) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat ( Phalacrocorax aristotelis desmarestii ), precum și a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse înFormularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea

Neagră

Nr./codul măsurii

RO-MN-003

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Această măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România- Faza 2".

Inițial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul ( Puffinus yelkouan ) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat ( Phalacrocorax aristotelis desmarestii ) selectate ca indicatori comuni pentru Bulgaria și România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două țări. Ambele specii sunt incluse în anexa nr. 2 a Protocolului privind Conservarea Biodiversității și Cadrului Natural al Mării Negre din Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin Legea nr. 218/2011). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol.

Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră și în Planul de management al ROSPA Marea Neagră.

Măsura urmărește adunarea de informații cât mai detaliate despre zonele de odihnă și hrănire speciilor marine selectate și va susține programul de Monitorizare D 1,4-Păsări marine din Bulgaria și România. Activitățile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri.

Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism și urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni, grupate în 2 faze:

Faza 1:

Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă și hrănire a speciilor marine de pasaj și a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră;

Delimitarea zonelor de odihnă și hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate.

Aceasta va conduce la obținerea următoarelor informații:

identificarea și cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislația comunitară (Directiva Habitate și Directiva Păsări) sau de către convențiile internaționale ca prezentând un interes special din punct de vedere științific sau al biodiversității;

habitate din zonele care merită o atenție specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanței strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecție special.

descrierea dinamicii populațiilor, a zonei de răspândire naturale și a celei reale și a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină;

Faza 2

implementarea măsurilor de protecție spațială.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare.

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță.

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor.

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții.

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine.

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere).

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea

de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.

KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin.

Obiective de mediu

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a

speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-păsări marine

D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale;

Introducere de deșeuri marine

Introducere de compuși sintetici

Introducere de substanțe și compuși nesintetici

Introducere de zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

pescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, activități de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale

municipale, pierderea/degradarea habitatelor)

Caracteristici

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi

ci

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Masura

poate

avea

o

contribuție

potențial

ridicată

la

atingerea

țintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost moderat

(250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul estimat pentru implementarea masurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro

Componentele costului:

Faza 1

costuri de cercetare -salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea

costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel național și bilateral

Faza 2 - imposibil de estimat costurile în acest stadiu

Eficiență

Moderată

- scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Indicatori legați de obiectivele de mediu definite referitoare la păsăarile marine

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului privat prin limitarea intențiilor de investiții (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole și/sau extinderea celor existente sau alte intenții de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum și asupra turismului -construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, și altele asemenea.

Beneficii - moderate:

de mediu:

- îmbunătățirea stării populației de păsări marine

Beneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecție spațială - faza 2.

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru

implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română,

Mare Nostrum

Oportunități de finanțare

Fonduri publice, fondul pentru mediu, proiecte europene (ex. CBC RO-BG,

programul HORIZON 2020, LIFE, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020- 2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Elaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine

Protejate în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin

Nr./codul măsurii

RO-MN-004

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Această măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2".

Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche-2 Mai, ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla, și altele asemenea) și desemnarea unora noi.

Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii pași:

Reevaluarea tipurilor și stării de conservare a habitatelor și speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin;

Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, și punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecție, refacere și management incluse în acestea.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare.

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor.

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții.

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine.

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape-apele costiere.

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă.

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură).

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.

KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin.

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani.

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din

ultimii 6 ani.

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii.

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii.

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate.

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan ).

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural.

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește.

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung.

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2' 46 ha

1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2' 1 ha

Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei

în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera. noltei

în zonele de creștere ale pajiștilor 2' 70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2' 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2' 50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera.noltei

2' 1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2' 3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2' 200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2' 100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2' 16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2' 1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2' 500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2' 200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2' 30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2' 80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2' 30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2' 1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2' 10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2' 70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2' 50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2' 1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL

Descriptori

D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial și sportiv

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice, de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative, precum turism, sport, relaxare, și altele asemenea; Industrie, precum evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș; Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine, precum petrol și gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale; Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură;

Activități de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcațuni mici

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost foarte ridicat

(>1.500.000 Euro) - scor 1

Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM)

Componentele costului:

Faza 1 - elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management

costuri pentru cercetare, precum constituire grup experți, întâlniri, studii geologice, biologice și hidrochimice, și altele asemenea;

costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management, precum costuri experti, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi.

Faza 2 - implementarea măsurilor de protecție și conservare .

Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro, conform ghidului programului POIM.

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Numărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate;

Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice prin extinderea ariilor marine protejate și, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management.

Beneficii - foarte ridicate:

De mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Socio-economice

creșterea numărului de turiști pentru desfășurarea de activități de agreement pe mare

Beneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației și Cercetării(Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța", INCD GeoEcoMar), custozii

ariilor marine protejate

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene, spre ex. programele POIM, HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, fonduri alocate prin proiecte de către DG ENV, DG

MARE și altele asemenea.

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Crearea de rețele coerente și reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România și Bulgaria, inclusiv planurile

de management. Controlul sporit al activităților reglementate în Ariile Marine Protejate

Nr./codul măsurii

RO-MN-005

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată în comun de România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru

„Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2".

Această măsură este îndreptată spre crearea unei rețele coerente și reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României și Bulgariei. 'Coerent' și 'Reprezentativ' se referă la articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerența ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condițiile fizice de mediu (vânt, curenți marini) și habitate. 'Reprezentativ' ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât și cele offshore).

Măsura urmărește îmbunătățirea mediului marin și sporirea controlului activităților reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate.

Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea rețelei și să recomande acțiuni pentru realizarea acesteia.

Măsura necesită următoarele acțiuni:

Investigarea distribuției actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenței și reprezentativității

Controlul activităților reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă - apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2' 46 ha

1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2' 1 ha

Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei

în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei

în zonele de creștere ale pajiștilor 2' 70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2' 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2' 50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2' 1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2' 3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2' 200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2' 100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2' 16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2' 1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2' 500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2' 200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2' 30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2' 80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2' 30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2' 1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2' 10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2' 70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2' 50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2' 1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de nutriențiși de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

- Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcațuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014,

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost moderat

(250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro

Componentele costului:

Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)

costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)

costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanții celor 2 state membre, costuri pentru deplasări și alte costuri)

costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaționale)

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Ar trebui să aibă la bază indicatorii existenți

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: mare

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice.

Beneficii - ridicate:

De mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Beneficiile cresc prin implementarea fazei de control.

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanța, INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Crearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine

Nr./codul măsurii

RO-MN-006

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele și speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulația între habitate situate la distanță unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecție.

Implemtarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:

Studii privind identificarea habitatelor și speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice;

Studii privind posibilitățile tehnice, economice de creare a coridoarelor;

Consultarea stakeholderilor și demararea procedurilor de delimitare și înfințare a coridoarelor ecologice.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusiv pescuitul la undiță

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt

raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de

ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud Ind. 1.5.1

1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha Ind. 1.6.1

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL

Ind. 1.6.2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2'1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

Descriptori

D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014,

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic

Conștientizare/comunicare/diseminare Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la

atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor

de stare definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro

Componentele costului:

costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)

costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)

costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări și alte costuri)

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de coridoare ecologice

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Beneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite și implementate

reguli/reglementări privind activitățile economice în aceste coridoare.

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate.

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC RO-

BG, LIFE, POIM, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Da - reticența operatorilor economici cu activități în mediul marin

Titlul măsurii

Realizarea hărților de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000

Nr./codul măsurii

RO-MN-007

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Această măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecția și conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activitățile socio-economice cu impact potențial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:

Identificarea activităților socio-economice cu impact direct, indirect și cumulat asupra habitatelor protejate;

Clasificarea habitatelor în funcție de sensibilitatea și vulnerabilitatea acestora la potențialele efecte negative;

Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor și luarea celor mai bune decizii de

management al activităților cu impact negativ.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2' 3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2' 200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2'50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcațuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contributie moderata la atingerea obiectivelor/țintelor definite.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro

Componentele costului:

Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și altele asemenea)

Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile)

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de hărți realizate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), custozii ariilor protejate, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie

Marină - INCD GeoEcoMar, și altele asemenea).

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: fonduri europene ( ex. programele HORIZON 2020, CBC RO-

BG, EASME, LIFE fonduri alocate prin proiecte de DG ENV, DG MARE)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Armonizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de ubanism cu

Planul de amenajare a spațiului maritim în vederea susținerii măsurilor de protecție și conservare a speciilor și habitatelor

Nr./codul măsurii

RO-MN-008

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Această măsură urmărește îndeplinirea obligațiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spațială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităților de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecție și conservare a habitatelor și speciilor ariilor marine protejate.

Acțiunile necesare implementării acestei măsuri:

Adoptarea unui Program Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autoritățile administrative locale, agenții economici cu interese de dezvoltare în zona costieră și custozii/administratorii ariilor protejate;

Instruirea personalului și achiziționarea softurilor necesare planificării

maritime spațiale de către instituțiile de decizie;

Utilizarea (în scopul Planificării spațiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opțiuni de folosire a spațiului maritim, ținând cont de interacțiunile dintre activitățile socio- economice desfășurate;

Consultări publice cu autoritățile cu responsabilități în domeniul planificării spațiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.

KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecție Spațială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple)

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2'50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare

(transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Conștietizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro

Componentele costului

per

acțiune:

costuri de elaborare a programului comun de acțiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, și altele asemenea)

costuri training

costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software)

costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, și altele asemenea)

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de hărți realizate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate Socio-economice:

creșterea nr. de vizitatori/turiști

Beneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației

și Cercetării

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, proiecte finanțate de DG MARE, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, și altele asemenea)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Elaborarea hărților de distribuție a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel național, armonizarea clasificării acestora la nivel regional și european (conform EUNIS) și publicarea acestora în EMODNet și pe site-ul Comisiei Mării

Negre

Nr./codul măsurii

RO-MN-009

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autoritățile publice, factorii decidenți, agenți economici, în privința gestionării activităților economice desfășurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării starii habitatelor importante la nivel național și regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european.

Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:

Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante și realizarea hărților de distribuție în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE;

Publicarea hărților în baze europene.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a

habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha

1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei

în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei

în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2'50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în

transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Introducerea de organisme patogene microbiene

Introducerea de specii neindigene și translocații

Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Activități recreative (turism, sport, relaxare, și altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate

extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992,

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost foarte mare

(> 1.500.000 ) - scor 1

Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare și de durată

Componentele costului:

costuri cercetare (salarii);

costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, și altele asemenea), echipamente PC, consumabile, software

costuri pentru diseminare

Eficiență

Potențial ridicată -

scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de habitate cartate Nr. de hărți

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie

Analiza Cost-Beneficiu: scăzută (mică)

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

De mediu:

- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

Cartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuția spațială și starea habitatelor marine și, prin urmare, furnizează instrumente esențiale de informare pentru a sprijini aplicațiile de

management de mediu.

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetarii (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și

Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor naturale protejate

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, POIM,

EASME, proiecte finanțate de DG MARE și DG ENV)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice

Nr./codul măsurii

RO-MN-010

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Această măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se conformeze, ca semnatar al Convenției privind Biodiversitatea și lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerințelor acestora. Acestea prevăd activitățile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare:

Realizarea hărților serviciilor ecosistemice

Evaluarea stării ecosistemelor marine și a serviciilor acestora

Evaluarea, până în anul 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii

Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile și de raportare la nivelul UE.

Principalele acțiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt:

Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producție, reglare, culturale, suport) și prioritizarea acestora;

Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii;

Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate și, de asemenea, a agenților economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorități locale de mediu (APM) cu atribuții în domeniul reglementării activitățiilor

Realizarea hărților serviciilor ecosistemice identificate;

Elaborarea unui sistem național de plată a serviciilor ecosistemice și

reinvestire a valorii monetare în protecția/refacerea/reconstrucția ecologică și menținerea serviciilor ecosistemice pe termen lung.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2'3000 g•m -2

1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9: Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2'0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2 2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2'1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii neindigene

Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot)

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită

Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie ( Cystoseira, Zostera ) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Deșeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D2 Specii neindigene

D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine

D5 Eutrofizare

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin

D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine

D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Introducerea de specii neindigene și translocații

Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

-Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

-Introducerea de substanțe organice

-Modificari importante în regimul salinității

-Modificari importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compuși sintetici

-Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

-Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

-Deșeuri marine

-Zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și

extracția țițeiului, a gazelor)

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

-Habitate bentale

-Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Convenția privind diversitatea iologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic

Conștietizare/comunicare/diseminare Legislativ

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu și

de presiune.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euro

Componentele costului:

Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, și altele asemenea)

Costuri training

Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi

Costuri pentr elaborarea sistemului național de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi)

Eficiență

Moderată

- scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de metodologii;

nr. de hărți ale serviciilor ecostitemice identificate

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute :

de mediu:

îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești

Socio-economic:

evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Educației și Cercetarii (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, și altele asemenea)

, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, EASME,

LIFE, proiecte finanțate de DG MARE, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020-2021

Dificultăți în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Realizarea unui plan de acțiune comun pentru detectarea timpurie și atenuarea și evaluarea impactului speciilor non indigene

Nr./codul măsurii

RO-MN-011

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura urmărește detectarea timpurie de noi specii non-native și reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului.

Implementarea măsurii necesită desfășurarea următoarelor acțiuni:

Echiparea navelor cu stații de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi;

Creșterea capacității tehnice a autorităților supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecții regulate și inopinate și având echipament corespunzător pentru prelevarea și analizarea de probe;

Echiparea și acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast;

Creșterea capacității administrative/tehnice a personalului care prelevează și analizează probe de apă de balast (creșterea numărului de inspectori și a

personalului de laborator).

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse

KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora

Obiective de mediu

Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene și translocații

Domenii principale de activitate

Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004)

Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local.

Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive

Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderată/mare la atingerea obiectivelor/șintelor

referitoare la D2 Specii neindigene

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost mare

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăși 1.000.000 euro

Componentele costului:

costuri tehnice (achiziție stații de tratare a apei) - imposibil de estimat în acest stadiu

costuri tehnice (achiziție echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile)

costuri acreditare laboratoare

costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaționale pentru control

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre;

nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive;

nr. de vase inspectate/an;

nr. probelor de apă de balast/an;

nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanță cu cerințele legale/an.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcții de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creșterii investiției în echipamente cu

sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, și altele asemenea.

Beneficii - moderate :

de mediu:

este de așteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale

limitarea introducerii, răspândirii și impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre;

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Regională

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare

pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da - România nu a ratificat încă Convenția Internațională pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de

cunoștințe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, și altele asemenea

Titlul măsurii

Revizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră

Nr./codul măsurii

RO-MN-012

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura este necesară pentru cunoașterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experți și organizații sectoriale, institute de cercetare, și altele asemenea pentru asigurarea de informații și observații legate de specii neindigene nou introduse.

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:

Constituirea unui grup de experți care să actualizeze permanent lista de specii invazive;

Campanii de sensibilizare/conștientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, și altele asemenea) privind furnizarea de informații/observații legate de prezența

speciilor invazive.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduse

KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene

în mediul marin și pentru controlul acestora.

Obiective de mediu

Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Descriptori

D2Specii neindigene

Presiuni principale

- Introducerea de specii neindigene și translocații

Domenii principale de activitate

Transport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor de la nave (Convenția de la Londra, 2004).

Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014.

Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de

D2 Specii neindigene

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost foarte scăzut

(< 50.000 euro Euro) - scor 5

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro, Componentele costului:

costuri cercetare

costuri de comunicare, costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factori interesați)

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de specii nou introduse în listă

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute : de mediu:

- măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoașterea permenentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înțelegerea

efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului și a căilor de introducere și dispersare a acestora

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria Regională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române", Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Trasporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar),

Oportunități de finanțare

Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul pentru Pescuit și Afaceri

Maritime, LIFE+, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperire

temporală

2020-2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor "prietenoase cu mediul"

Nr./codul măsurii

RO-MN-013

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD).

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:

Organizarea de evenimente de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională;

Campanii educaționale în cadrul asociațiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex.

emițătoare de impulsuri subacvatice (pinger).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele

două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a

speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine

D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

-Păsări marine

-Mamifere marine

-Pești

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contributie ridicata la atingerea obiectivelor/tintelor legate

de mamifere marine, păsări marine și pești.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost foarte scăzut

(< 50.000 Euro) - scor 5

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro, Componentele costului:

Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up)

Costuri comunicare

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de emițatoare de impulsuri subacvatice

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiții pentru achiziționarea de emițătoare de impulsuri subacvatice, și altele asemenea

Beneficii - scăzute :

de mediu:

- îmbunătățirea stării populației de mamifere marine, păsări marine, pești.

Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța), ONG "Mare Nostrum"

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC România-Bulgaria, POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri

Maritime)

Planificarea

implementării/acoperire temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții

Titlul măsurii

Stimularea practicilor "prietenoase cu mediul" prin utilizarea vaselor de

pescuit cu lungime mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă)

Nr./codul măsurii

RO-MN-014

Descrierea scurtă și

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și

Bulgaria

în

cadrul

proiectului

"Suport

tehnic

și

administrativ

pentru

precisă a măsurii

implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România-Faza 2"

Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovațiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Elaborarea ghidului de reglementări;

Elaborarea ghidului tehnic.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei

în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei

în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei)

45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2'3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2'0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2 2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2'1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale

D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

-Pești

-Habitate bentale

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște și D1 Biodiversitate-habitate bentale, D4

Rețele trofice și D6 Integritatea fundului mării

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de așteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale țărilor riverane prin creșterea

stocului de pești comerciali și nu numai.

Costuri

Cost

scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 Euro

Această măsură conține costuri administrative și de implementare.

pregătirea personalului administrativ și a pescarilor

stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor și practicilor prietenoase mediului

introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor

distribuirea de materiale promoționale

întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă și cel la scară largă

introducerea celor mai bune practici disponibile

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Numărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate.

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

Socio-economice:

- Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) - îmbunătățirea stocului de pești (specii comerciale); îmbunătățirea pescuitului durabil

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța)

Oportunități de

finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru

Pescuit și Afaceri Maritime)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și

pierderea locurilor de muncă

Titlul măsurii

Desemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul și observații pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerințelor de utilizare, atunci când este cazul

Nr./codul măsurii

RO-MN-015

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) și are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale

Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul și a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfășurate operațiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor) și componente de monitoring și cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcție de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce privește cerințele de utilizare, atunci când este necesar).

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

constituirea grupurilor de lucru (la nivel național și regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis;

controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis;

activități de cercetare și monitorizare a impactului asupra habitatelor bental.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.

Obiective de mediu

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2'3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2'0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2 2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2'1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

;

Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);

eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial);

extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

- Habitate bentale

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura este de așteptat să aibă o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale și integritatea fundului mării

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost

ridicat

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 Euro

Această măsură conține costuri administrative și de implementare.

constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel national si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare

costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaționale pentru control

costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr zone identificate; nr. de amenzi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantității de moluște/rapane colectate și la pierderea de locuri de muncă.

Beneficii - mari:

De mediu:

îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale

îmbunătățirea calității apei Socio-economice:

Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung)

prin îmbunătățirea stocului de moluște/rapana (specii comerciale);

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră); Ministerul Educației și Cercetării(Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie

Marină - INCD GeoEcoMar)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă

Titlul măsurii

Promovarea și stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului și colectării de moluște în condiții prietenoase cu mediul

Nr./codul măsurii

RO-MN-016

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura urmărește promovarea și stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit și colectare de moluște.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export);

Aplicarea sistemului de stimuli (financiari);

Constituirea de servicii de consultanță;

Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor

prietenoase mediului.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari-2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei

în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei

în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2'50%; dimensiunea

maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2'3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2'0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2 2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei

în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2'1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatu s,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

D3 Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru

speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius

merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-habitate bentale D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești

D1 Biodiversitate-păsări marine

D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine

D6 Integritatea fundului mării

Presiuni principale

Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial)

Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Habitate bentale

Pești

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Economic

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 rețele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării și D3

Specii comerciale de pești și moluște.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost

ridicat

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul este în foarte mare măsură influențat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu.

Componentele costului:

costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare intalniri)

aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă

Constituirea de servicii de consultanță: imposibil de estimat în această etapă

costuri de comunicare; costuri de conștientizare

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de stimulări financiare/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităților economice de pescuit și colectare de moluște, putând conduce la scăderea producției, costuri pentru investiții și la pierderea de locuri de muncă.

Beneficii - moderate:

De mediu:

îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale

îmbunătățirea calității apei Socio-economice:

Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de pești și moluște (specii comerciale);

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore

Antipa" Constanța)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice:proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da - temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și de

pierderea locurilor de muncă.

Titlul măsurii

Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate

Nr./codul măsurii

RO-MN-017

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești.

Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:

Constituirea unui Grup de Lucru regional;

Discuții asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de disribuire a stocurilor pt. speciile demersale);

Implementare (control).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru

speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Pești

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție semnificativa la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost

moderat

(250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3

Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro.

Componentele costului

per

acțiune:

Costuri operaționale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare intalniri, și altele asemenea)

costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizațiile pescărești)

costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control

Eficiență

Ridicată

- scor 5

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Indicatorii legați de D3

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

De mediu:

menținerea volumului stocurilor în limite biologice sigure Socio-economice:

atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești

o mai bună aliniere la planul național de gestionare a pescuitului și întărirea controlului la aplicarea sa.

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria Regională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații

responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare

- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Martime, POPAM);

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Punerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan

Nr./codul măsurii

RO-MN-018

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonata între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura se referă la îmbunătățirea funcțiilor de control ale autorităților competente pentru controlul cerințelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului și grosimea).

Scopul măsurii: îmbunătățirea stocului de calcan și reducerea capturilor accidentale (pești și mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Pregătirea personalului de control;

Suplimentarea personalului de control;

Controlul operațional.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15-limite de referință (calcan);

Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S 0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan ( Psetta maxima ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus )

Ind. 3.2.2

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-pești

D3 Specii comerciale de pești ți moluște D4 Rețele trofice marine

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Pești

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște, D1 Biodiversitate-mamifere marine și pești, și D4 Rețele trofice marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost

moderat

(250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3

Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro.

Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de controale-amenzi

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - ridicate:

De mediu:

reducerea capturilor accidentale de mamifere marine

reducerea capturilor accidentale de alți pești (specii necomerciale) Socio-economice:

atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de

pești

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Adminsitrația Rezervația Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de

Frontieră), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru

Pescuit și Afaceri Maritime)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Definirea și reevaluarea perioadelor și zonelor de prohibiție pentru speciile de pești - stocuri de pești

Nr./codul măsurii

RO-MN-019

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura urmărește reevaluarea și, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor și zonelor de prohibiție existente (prelungirea, schimbarea perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, și altele asemenea) luând în considerare schimbările condițiilor de mediu.

Implementarea măsurii presupune urmatoarele actiuni:

Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanți ai Agențiilor Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai altor administrații de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor și Grupurilor Locale Pescărești); Revizuirea zonelor și perioadelor de prohibiție existente în apele teritoriale

Studii pentru evaluarea spațială și temporală a stocurilor și specificarea nevoilor;

Delimitarea perioadelor și zonelor;

Controlul de conformitate cu aceste interdicții și restricții în zonele desemnate.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

Obiective de mediu

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Descriptori

D3 Specii comerciale de pești și moluște

Presiuni principale

- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

Domenii principale de activitate

Pescuit

Caracteristici

Pești

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Convenția privind diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.

Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost

moderat

(250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3

Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 225.000 euro.

Componentele costului:

Costuri operaționale pentru constituirea Grupurilor de Lucru și delimitarea perioadelor si zonelor (planificare, pregătire și organizare întâlniri) Costuri de cercetare

Costuri de comunicare

Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control

Eficiență

Ridicată

- scor 5

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Ar trebui să se bazeze pe indicatorii existenți

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului cu pești prin limitarea și/sau interzicerea pescuitului.

Beneficii - ridicate:

De mediu:

îmbunătățirea stării populațiilor celor 7 specii comerciale

menținerea în limite biologice sigure a speciilor comerciale

îmbunătățirea stării populațiilor speciilor necomerciale care ar putea fi pescuite accidental

Socio-economice:

atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore

Antipa" Constanța), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice: programe europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020

Dificultăți în implemetare

Da - posibila reticență a pescarilor

Titlul măsurii

Gestionarea și reducerea surselor difuze de poluare, inclusiv depunerile

atmoferice

Nr./codul măsurii

RO-MN-020

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria și România -

Faza 2"

Măsura se referă la eutrofizare și poluarea cu contaminanți și include două etape: prima va fi concentrată pe activitățile de cercetare legate de o mai bună cunoaștere a impactului surselor difuze de poluare (în special depunerile atmosferice) asupra mediului marin, iar cea de a doua fază va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Etapa 1 va cuprinde:

- Activități de cercetare în scopul mai bunei cunoașteri privind impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin;

Activități de monitorizare

Proiecte de cercetare

- Folosirea unei metodologii comune la Marea Neagră pentru evaluarea presiunii datorate surselor difuze de poluare și a impactului acestora de la sursele difuze de poluare (modele, SWAT, și altele asemenea).

Dezvoltarea de ghiduri pentru elaborarea metodologiilor comune

Dezvoltarea de modele, și altele asemenea (personal, logistică, și altele asemenea).

Etapa 2 va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază și va fi

dezvoltată în cel de-al doilea ciclu al Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

Faza 1

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii

Faza 2

KTM 2 Reducerea poluării cu nutrienți din agricultură KTM 3 Reducerea poluării cu pesticide din agricultură

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să

apară efecte adverse

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanți în mediul marin

Presiuni principale

Introducerea de nutrienți

Introducerea de materie organică

Introducere de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de radionuclizi

Introducerea de organisme patogene microbiene

Domenii principale de activitate

Activități de pe uscat (transport, activități urbane, industrie, agricultură); activități de pe mare (producere de energie, shipping).

Caracteristici

Păsări

Mamifere

Pești

Habitate bentale Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991.

Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23

octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic (etapa 1)

Legislativ (etapa 2)

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor de mai

jos (totuși dificil de estimat datorită lipsei cunoștiintelor în această fază)

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost

ridicat

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 (costul se referă doar la implementarea etapei 1)

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 400.000 euro, dar cel mai probabil va crește semnificativ. În acest stadiu este imposibil de precizat costul necesar pentru investiții.

Componentele costului:

costuri pentru cercetare (personal cercetare, echipamente, software, organizare întâlniri, și altele asemenea)

costuri pentru pentru implementarea tehnică (costuri pentru investiții, costuri operaționale, costuri pentru întreținere, și altele asemenea) - imposibil de estimat

costuri elaborare metodologii comune (constituire grup experti, întâlniri bilaterale, și altele asemenea)

Costuri pentru dezvoltarea măsurilor de reducere (etapa 2) urmează a se determina (depind de rezultatele obținute în etapa1

Eficiență

Moderată (medie)

- scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: scăzută

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute:

De mediu:

- îmbunătățirea mediului marin prin minimizarea impactului din surse difuze

Nu se așteaptă beneficii pe termen scurt, deoarece măsura nu conduce în mod direct la modificări ale stării mediului. Beneficiile sunt dificil de identificat în

această fază de început a procesului.

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române" și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar) și Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; programe europene (ex. Programul Horizon 2020)

Planificarea implementării/acoperir

e temporală

2020-2021

Dificultăți în implemetare

Da-lipsa de cunoștințe referitoare la impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin

Titlul măsurii

Întărirea controlului privind folosirea zonelor de curățare a navelor în porturi

Nr./codul măsurii

RO-MN-021

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura se referă la întărirea controlului (referitor atât la personal, cât și la îmbunătățirea logisticii) pentru respectarea prevederilor MARPOL 73/78 și Directivei (UE) 2019/883 cu privirea la deversarea deșeurilor organice și minerale în zonele de curățare din porturi.

Masura se adresează reducerii aportului de nutrienți, materie organică și contaminanți (chimici și microbiologici) în apele teritoriale și în Zona Economică Exclusivă.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea sistemului de sancțiuni (revizuirea cuantumului în funcție de nivelul de poluare, de intenție, și altele asemenea);

Pregătirea personalului de control;

Suplimentarea personalului de control;

Controlul operațional (combustibil, materiale, ambarcațiuni, și altele asemenea).

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și / sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

Obiective de mediu

Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus

galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Deșeuri marine

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.

Descriptori

D5 Eutrofizare

D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

Introducere nutrienți

Introducere de materie organică

Introducere de compuși sintetici

Introducere de substanțe și compuși nesintetici

Introducere de agenți patogeni

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

transport naval, operațiuni portuare

Caracteristici

Păsări marine

Mamifere marine

Pești

Habitate bentale Habitate pelagice

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE

Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de

D5 Eutrofizare, D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost

moderat

(250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 277.000 euro.

Componentele costului:

Costuri necesare constituirii grupului de lucru; costuri de negociere (pregătirea sistemului de sancțiuni, întâlniri, și altele asemenea)

Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de controale/an

nr de nave ce folosesc facilitatile portuare/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate:

De mediu:

- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, habitate pelagice, pesti, mamifere marine, păsări marine

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (Autoritatea Navală Română)

Oportunități de

finanțare

fonduri publice

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Introducerea etichetării ecologice (pe baza etichetelor ecologice relevante existente) în acvacultură

Nr./codul măsurii

RO-MN-022

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura urmărește dezvoltarea schemelor de etichetare ecologică pentru promovarea unei acvaculturii durabile și îmbinarea elementelor de piață și industrie cu interesele și comunitățile de mediu.

Importanța măsurii - etichetarea ecologică poate facilita accesul pe noile piețe, consolidarea sau extinderea cotei de piață pe piețele existente, creșterea credibilității și a câștigurilor prin potențiale prețuri "premium".

Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:

Stabilirea Grupurilor de Lucru;

Dezvoltarea campaniilor de conștientizare a publicului;

Implementarea (inclusiv materiale promoționale permanente).

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau

intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea

de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)

Obiective de mediu

Ind. 9.1.1 Nivelul contaminanților (metale grele, pesticide organoclorurate, bifenili policlorinați și HPA) în pești și moluște capturate din mediul natural să nu depășească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările și completările ulterioare; pentru contaminanți care nu sunt enumerați în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, valorile limită sunt agreate la nivel național/regional

Ind. 9.1.2 Nu mai mult de 25 % din probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru metale grele; nu mai mult de 5 % din toate probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile

reglementate pentru bifenili policlorurati, HPA și pesticide organoclorurate

Descriptori

D9 Contaminanți în pești și fructe de mare

Presiuni principale

Introducere de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de organisme patogene microbiene

Domenii principale de activitate

Activități de pe uscat (activități urbane, industrie, agricultură); Turism și Activități recreative, Shipping, Producere de energie (extracție țiței și gaze

naturale), Eliminare de deșeuri, Extracție de resurse nevii, Operațiuni portuare

Caracteristici

Habitate bentale

Pești

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2013/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei.

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comsiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (inclusiv moluște și pești), amendat prin: Regulamentul (CE) nr. 1126/2007; Regulamentul (CE) nr. 565/2008; Regulamentul (CE) nr. 629/2008; Regulamentul (UE) nr. 105/2010 și Regulamentul (UE) nr. 165/2010

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală și nonanimală și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările ulterioare.

Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 cu privire la aplicarea art. 36 din Tratatul EURATOM referitor la monitorizarea nivelului radioactivității în mediu în scopul evaluării expunerii populației.

Instrument pentru

implementare/Mod de implementare

Tehnic Legislativ

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate

de D9 Contaminanți în pești și fructe de mare.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost

moderat

(250.000 - 750.000 Euro) - scor 3

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 97.000 euro. Totuși, este foarte probabilă o creștere a costului implementării măsurii prin introducerea cheltuielilor sectoriale (deocamdată dificil de evaluat).

Componentele costului:

Costuri pentru constituirea grupului de lucru (la nivel național - experți de stat și experți din sectorul piscicol (producători din acvacultură) în scopul de a verifica legislația existentă la nivel național și European legat de etichetarea ecologică, dezvoltarea de propuneri pentru astfel de etichete în acvacultură; la nivel regional - întâlniri bilaterale între România și Bulgaria pentru coordonarea și aprobarea propunerilor)

Costuri pentru consultări cu stakeholderi, autorități și sectoare relevante la o scară mai mare și revizuirea legislației (dacă este necesară) și adoptarea acesteia

Costuri pentru campanii de conștientizare a publicului (închiriere de locații, catering, materiale promoționale); costuri de comunicare (broșuri, pliante, media)

Cheltuieli sectoriale - imposibil de estimat în acest stadiu

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Creșterea generală a consumului de fructe de mare pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)

Creșterea generală a consumului de fructe de mare etichetate ecologic pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Această măsură ar putea avea un efect negativ asupra restului de producători care nu pot să asigure calitatea necesară a propriilor produse și nu sunt autorizați să folosească etichetarea ecologică (creșterea "economiei gri").

Beneficii - moderate:

Socio-economic:

sectorul piscicol va alege să opteze pentru introducerea etichetării ecologice dacă există o astfel de solicitare. Opțiunea depinde de tipul de etichete si de potențialele beneficii pentru mediu. Introducerea etichetării ecologice este relevantă pentru piețele locale de pește și pentru export

creșterea conștientizării publicului asupra produselor oferite pe piață și posibilitatea de a alege, creșterea consumului de produse marine (statistici periodice referitoare la produsele marine oferite pe piețe și preferințele consumatorilor)

creșterea profitului firmelor care oferă produse etichetate ecologic.

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații responsabile pentru

implementarea măsurii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, incluzând Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri

Maritime, POPAM)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020

Dificultăți în implemetare

Da - posibila reticență a unor producători legat de costurile ridicate, suportul

managerial inadecvat, insufiența datelor și impactul asupra pieței.

Titlul măsurii

Amendarea

legislației

existente,

acolo

unde

este

necesar,

pentru

desfășurarea activităților economice în mediul marin

Nr./codul măsurii

RO-MN-023

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (DCSM) în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura se referă la activitățile umane din mediul marin menționate/listate în cadrul art. 8 al Directivei 2014/89/UE de

stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim

Măsura nu se referă la activități militare.

Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:

Activități pregătitoare pentru modificarea/adaptarea legislației naționale, dacă este necesar;

Consultări publice și sectoriale;

Adaptarea legislației.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare

KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin.

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare

KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale

KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)

KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.

Obiective de mediu

Habitate pelagice

Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depașească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani

Pești

Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 ani

Ind. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii

Ind. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalâ

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Habitate bentale

Ind. 1.4.1

1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de

Zostera noltei

în zona Mangalia

1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești-2 Mai

Nisipuri cu

Donax trunculus : Menținerea distribuției actuale în zona Navodari - 2 Mai

1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai-Vama Veche

1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche

1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche

1170-2 Recifi biogeni de

Mytilus galloprovincialis : Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 - 50 m

1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1

1110-1: Suprafața ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafața ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafața ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafața ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafața ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1

Înălțimea frunzelor de

Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de

Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor 2'70 cm

Înălțimea talurilor de

Cystoseira barbata

în sezonul rece 2'100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m 2

2'50%

Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

Frecvența juvenililor de

Pholas dactylus

în pătrate de 1 m 2

2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de

Pholas dactylus

(lungimea cochiliei) = 70mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donacilla cornea

(lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Donax trunculus

(lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL

Dimensiunea maximă a exemplarelor de

Arenicola marina

(lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL

Ind. 1.6.2

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajiștilor 2'50%; biomasa foliară a

Zostera noltei

2'1600 g m -2

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a

Cystoseira barbata

fără epifite 2' 3000 g•m -2

1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2'5000 g•m

-2

Densitatea populației de

Donacilla cornea

2'3300 ind•m -2

Densitatea populației de

Donax trunculus

2'200 ind•m -2

1170-7: Acoperirea cu

Corallina officinalis

în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2'9000 ind•m -2 ; biomasa vie a

Lentidium mediterraneum

2'100 g•m -2

1170-9:Acoperirea cu

Mytilus

viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a

Mytilus galloprovincialis

2' 8000 g•m-2

Biomasa vie a

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'16 g•m -2

Ind. 4.3.1

Densitatea populației de

Lentidium mediterraneum

2' 9000 ind•m -2

Densitatea populației de

Arenicola marina

2' 0,1 ind•m -2;

Densitatea populației de

Necallianassa truncata

2'1 ind•m

-2

Densitatea populației de

Mytilus galloprovincialis

2'500 ind.m -2

Densitatea populației de

Modiolula phaseolina

în pătrate de 1 m 2

2'200 ind•m -2

Ind. 6.2.1

1110-1: Acoperirea cu

Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvența decapodului

Palaemon adspersus

în pătrate de 1 m 2

= 100%; Frecvența decapodului

Carcinus aestuarii

în transecte de 50 m 2

2'30%

1170-8: Acoperirea cu

Cystoseira barbata

in interiorul centurilor 2'50%; Frecvența epifitei

Colaconema thuretii

în patrate de 1 m 2

2'80%; Frecvența gastropodului

Gibbula divaricata

în patrate de 1 m 2

2'30% Frecvența gastropodului iTricolia pullus

în pătrate de 1 m 2

2'1%

1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m 2

2'10%; Frecvența decapodului

Liocarcinus navigator

în transecte de 400 m 2

2'70%

1140-3: Frecvența polichetului

Ophelia bicornis

în probe 2' 1%; Frecvența mysidului

Gastrosaccus sanctus

în probe 2'50%

1170-9: Frecvența decapoduluii

Eriphia verrucosa

în transecte de 100 m 2

; Densitatea speciei

Halichondria panicea

in habitat 2'1 colonie m -2

Ind. 6.2.3

1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'50 mm SL

1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de

Mytilus galloprovincialis

(lungimea cochiliei) 2'70 mm SL

Specii neindigene

Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre

Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse

Specii comerciale de pești și moluște

Ind. 3.1.1

Menținerea mortalității prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot);

Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);

Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E :S0,4 (hamsie);

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)

Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2

Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan)

Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar ( Merlangius merlangus euxinus ), calcan ( Psetta maxima ), stavrid ( Trachurus mediterraneus ponticus ), hamsie ( Engraulis encrasicolus ), rechin ( Squalus acanthias ) și barbun ( Mullus barbatus ponticus ).

Ind. 3.2.2

Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ

60.000 tone

Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 -

2.000 tone

Ind. 3.3.1

Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (șprot) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)

Eutrofizare

Ind. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă

Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită

Ind. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie ( Cystoseira, Zostera ) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropice

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în

Mytilus galloprovincialis

este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Deșeuri marine

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Descriptori

D1Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine

D2 Specii neindigene

D3 Specii comerciale de pești și moluște D4 Rețele trofice marine

D5 Eutrofizare

D6 Integritatea fundului mării

D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice D8 Contaminanți în mediul marin

D9 Contaminanți în pești și fructe de mare D10 Deșeuri marine

D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

-Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)

-Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)

-Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)

-Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)

-Introducerea de specii neindigene și translocații

- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)

-Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor

-Introducerea de substanțe organice

-Modificări importante în regimul salinității

-Modificări importante în regimul temperaturii

-Introducerea de compusi sintetici

-Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

-Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

-Deșeuri marine

-Zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

Pescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și

extracția țițeiului, a gazelor)

Caracteristici

Habitate pelagice

Habitate bentale

Pești

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic Legislativ

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura poate avea o contribuție ridicata la atingerea tuturor obiectivelor/tintelor

definite în prezent

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea

măsurii va avea rezultate pozitive.

Costuri

Cost

scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 82.000 euro.

Componentele costului:

costuri legate de activitățile pregătitoare în domeniul legislativ (costuri negociere, pregătire, organizare întâlniri la nivel național și bilateral)

costuri legate de organizarea de consultări publice și sectoriale

costuri legate de modificări legislative (pregătire document, discutare, întâlniri la nivel național și bilateral)

costuri de comunicare

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Nr. de modificari/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții în anumite zone din mediul marin (investiții publice și private). De exemplu, conflicte între planurile de investiții în ariile protejate sau în apropierea lor.

Beneficii - moderate:

De mediu și socio-economice:

Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția de petrol și gaz natural, parcuri eoliene offshore, și altele asemenea).

Coordonare

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Frecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române" și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației

și Cercetării (Institute de cercetare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor

Oportunități de finanțare

Fonduri publice

Planificarea implementării/acoperir e temporală

2020 -2021

Dificultăți în

implemetare

Nu

Titlul măsurii

Îmbunătățirea managementului deșeurilor de la nave

Nr./codul măsurii

RO-MN-024

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsură a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria și România Măsura se referă la evaluarea și punerea în aplicare a colectării și transportului deșeurilor provenite de la nave (acestea includ deșeuri gospodărești și de exploatare, deșeuri alimentare și materiale plastice în conformitate cu anexa 5 din MARPOL 73/78, precum și deșeuri petroliere (șlam) și ape reziduale (ape uzate și apa de santină).

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Îmbunătățirea facilităților existente

Pregătirea personalului de control;

Personal suplimentar pentru control;

Control operațional

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.

KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă

Obiective de mediu

Contaminanți

Ind. 8.1.1.

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse

Deșeuri marine

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Descriptori

D8 Contaminanți în mediul marin

D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

Introducerea de compuși sintetici

Introducerea de substanțe și compuși nesintetici

Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin

Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Transport naval; operațiuni portuare

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Habitate pelagice

Păsări marine

Mamifere marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019

Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)

Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modicările ulterioare - Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre

împotriva Poluării cauzate de descărcări

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Masura poate avea o contributie potential ridicata la atingerea obiectivelor legate

de D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost ridicat

(750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim 260.000 Euro, dar cel mai probabil, luând în considerare și costurile de investiții (dificil de estimat în acest stadiu) va depăși 1.000.000 Euro

Componentele costului:

costuri tehnice - cheltuieli cu infrastructura, imposibil de estimat în această fază

costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control

Eficiență

Potențial ridicată

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

Numărul de semnale primite/an Numărul de inspecții/an Numărul de taxe/an

Cantitatea de deșeuri din diferite categorii pentru procesare ulterioară în porturi/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate :

de mediu:

- îmbunătățirea condițiilor (chimice) a habitatelor bentale, habitatelor pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești.

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor

(Autoritatea Navală Română)

Oportunități de

finanțare

fonduri publice; proiecte europene (ex. Horizon 2020, și altele asemenea)

Planificarea

implementării/acoperire temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Stabilirea coordonată și/sau sprijinirea campaniilor regulate (anuale) de creștere a conștientizării adresate mediului de afaceri (agenți comerciali, operatori de plaje, pescari,

și altele asemenea) și publicului (turiști,

studenți, copii, și altele asemenea) legate de sursele și consecințele deșeurilor marine asupra mediului și de necesitatea reciclării deșeurilor

Nr./codul măsurii

RO-MN-025

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria și România - Faza 2"

Măsura urmărește creșterea conștientizării operatorilor economici (pescari, operatori turism, operatori portuari, și altele asemenea) legat de efectele negative ale introducerii de deșeuri marine-reducerea presiunii la surse.

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Evenimente pentru consolidarea capacității sub formă de campanii și seminarii de informare (copii, studenți și publicul larg);

Campanii regulate (anuale) de încurajare și promovare a curățării plajelor și îmbunătățirea monitorizării și colectării deșeurilor marine pe bază de voluntariat (în sectoarele de plajă care nu au fost închiriate, pe baza de contract, de la Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea-Litoral);

Campanii regulate de conștientizare a operatorilor economici (pescari, operatori de plaje, agenti comerciali, și altele asemenea) privind impactul

negativ al deșeurilor marine asupra afacerilor lor și conservării biodiverstății;

4. Întărirea controlului (ex. respectarea prevederilor contractuale ale

operatorilor de plaje, operatorilor portuari, și altele asemenea).

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița

KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcții

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

Obiective de mediu

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența

deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine.

Descriptori

D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

- Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

pescuit, operațiuni portuare, industrie, turism/recreere, shipping, și altele asemenea

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991.

Directiva 2006/7/CE a Parlementului European și a Consiliului din 15 februarie 2006

Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare - Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre

împotriva Poluării cauzate de descărcări

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de

D10 Deșeuri marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 225.000 euro

Componentele costului:

costuri comunicare/diseminare

costuri de conștientizare (pregătire, organizare meetinguri, și altele asemenea)

costuri tehnice (achiziție saci gunoi, pubele, și altele asemenea)

costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control

Eficiență

Potențial ridicată (mare)

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de evenimente

nr de campanii de curățare a plajelor nr. de meetinguri cu stakeholderi

nr. sancțiuni/an

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate :

a) de mediu:

- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor.

Beneficii socio-economice

Beneficii recreaționale/turism -creșterea nr. de turiști, nr de cazări în propietăți situate în vecinătatea plajelor, și altele asemenea

Beneficii pentru pescari - mai puține deșeuri ce se pot încurca în plase

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române" prin Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral și Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța), ONG Mare

Nostrum

Oportunități de finanțare

Fonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperire

temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Facilitarea și implementarea practicilor de "pescuit de deșeuri"

Nr./codul măsurii

RO-MN-026

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura se va baza pe acțiunea de colectare a deșeurilor marine prinse accidental în uneltele de pescuit ale pescarilor.

Măsura va cuprinde și o componentă economică (stimularea pescarilor). Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:

Campanii de conștientizare/sensibilizare a pescarilor privind importanța/necesitatea colectării deșeurilor marine;

Elaborarea unui sistem de stimulare (ex. financiară) a pescarilor și aplicarea acestuia (și identificarea surselor de finanțare a sistemului de stimulare);

Asigurarea infrastructurii necesare colectării deșeurilor (dotarea ambarcațiunilor de pescuit cu saci pentru colectarea deșeurilor, crearea de

facilități în punctele de debarcare (ex. pubele, transport auto, și altele asemenea) pentru colectarea deșeurilor „pescuite" și transportul acestora

la unitățile de preluare și procesare.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița

KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

Obiective de mediu

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Descriptori

D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

- Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Shipping; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură, industrie, turism/recreere.

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019.

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006

Instrument pentru implementare/Mod de

implementare

Tehnic

Conștientizare/comunicare/diseminare Economic

Referință spațială/Zone de implementare

Ape teritoriale

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 46.000 euro, dar incluzând și componenta economică, costul va crește.

Componentele costului:

Costuri pentru creșterea conștientizarii (salarii, materiale, organizare întâlniri); costuri de comunicare (salarii, materiale publicitare, alte costuri administrative)

Costuri pentru elaborarea sistemului de stimulare (constituire grup experți - salarii, întâlniri),

-costuri tehnice (achiziție materiale, combustibil, și altele asemenea).

Cheltuielile legate de acordarea stimulilor nu sunt încă evaluate.

Eficiență

Potențial ridicată (mare)

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

cantitate de deseuri colectata

nr de puncte amenajate pentru colectare nr. de stimului acordat

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: mare

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

În schimb, măsura ar putea să aibă efecte negative minore asupra activității de pescuit prin reducerea spațiului de depozitare din ambarcațiuni/bărci, pierderea de timp pentru pescuitul deșeurilor, și altele asemenea Pentru a compensa aceste neajunsuri (dar nu numai) măsura prevede elaborarea unui sistem de stimuli finaciari.

Beneficii - moderate :

de mediu:

îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor

Economice:

reducerea costurilor de întreținere plaselor de pescuit: mai puține deșeuri marine conduc la costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor;

reducerea cantității de deșeuri din zonele de traulare

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Dezvoltare nouă

Organizații

responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură), ONG Mare Nostrum

Oportunități de finanțare

fonduri publice; programe europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și

Afaceri Maritime, POPAM, și altele asemenea)

Planificarea

implementării/acoperir e temporală

2020

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Identificarea zonelor de acumulare a deșeurilor din material plastic din

mediul marin și elaborarea unui plan de acțiune în vederea depoluării acestora

Nr./codul măsurii

RO-MN-027

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura se referă la cunoașterea zonelor în care s-au identificat acumulări de deșeuri, în special din plastic și, în funcție de arealul identificat (plaje, cordoane de nisip, lagune, acvatorii portuare, golfuri, largul marii, și altele asemenea) se vor elabora acțiuni specifice de recuperare/colectare a acestor deșeuri plastice și reciclarea lor

Măsura contribuie la atingerea obiectivelor referitoare la D10 (reducerea volumul de deșeuri plastice ce pot fi transportate din zonele de aglomerare spre

zone mai puțin poluate, reducerea posibilității de crearea de particule de microplastice, formate prin descompunerea masei plastice în fragmente mai mici de 5mm precum fibre, folii, obiecte sferice și altele asemenea).

Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni

Promovarea/încurajarea transmiterii datelor/informațiilor/observațiilor privind prezența deșeurilor (plastice) de către persoane fizice/autorități

/lucrători comerciali care au posibilitatea de a observa și a informa autoritățile competente (campanii de constientizare, campanii media, aplicații software dedicate (ex. Marine Litter Watch, și altele asemenea);

Crearea unui grup de lucru (care să proceseze datele/observațiile recepționate și care să elaboreze modele de distribuție a zonelor de acumulare pe baza datelor furnizate);

Elaborarea unui plan de acțiune care să cuprindă acțiuni specifice pentru tipurile de areale identificate.

Categoria de măsuri UE

2b

Tipuri cheie de măsuri

KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița

KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin

Obiective de mediu

Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm

Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării

Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine

Descriptori

D10 Deșeuri marine

Presiuni principale

- Deșeuri marine

Domenii principale de activitate

Transport naval (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări); activități de

producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)

Caracteristici

Pești

Habitate bentale

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008

Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de

D10 Deșeuri marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 67.000 euro,

Componentele costului:

costuri comunicare (campanii media, materiale publicitare); costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, transport, organizare și materiale pentru meetinguri)

costuri de cercetare

costuri elaborare plan (pregătire, consultare, aprobare, și altele asemenea); costuri studii de caz (materiale, combustibil, și altele asemenea)

Eficiență

Potențial ridicată (mare)

- scor 4

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de semnale primite nr. de areale identificate

volumul de deseuri colectat

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Beneficii - moderate :

De mediu:

îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor

Socio-economice

Elaborarea planului de acțiune pentru diverse zone de acumulare a deșeurilor contribuie într-o mică măsură la creșterea numărului de vizitatori ai locurilor neamenjate pentru îmbăiere. Contribuția va fi semnificativă după implementarea planului.

Reducerea costurilor de întreținere a plaselor de pescuit: cunoașterea zonelor de acumulare a deșeurilor plastice poate determina pescarii să ocolească aceste zone, astfel încât aceștia să aloce costuri mai mici de întreținere în ceea ce

privește repararea și curățarea plaselor.

Coordonare

Națională

Bilaterală România-Bulgaria Regională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații

responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Educației și Cercetării, ONG Mare Nostrum

Oportunități de finanțare

fonduri publice; programe europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European

pentru Pescuit și Afaceri Maritime, și altele asemenea)

Planificarea

implementării/acoperire temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Nu

Titlul măsurii

Elaborarea unor norme specifice privind nivelul de zgomot produs de motoarele navelor/ambarcațiunilor, în special acelora care navighează în arii marine protejate

Nr./codul măsurii

RO-MN-028

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura urmărește reducerea nivelului zgomotului produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor de agrement și de pescuit, în special a celor care navighează în ariile marine protejate, dar și a navelor comerciale și furnizoare de servicii portuare.

Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:

Constituirea unui grup de lucru (experți), la nivel național, pentru elaborarea metodologiei pentru definirea normelor specifice privind zgomotul produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor;

Creșterea conștientizării privind impactul zgomotului subacvatic generat de motoarele ambarcațiunilor/navelor asupra biodiversității marine;

Pregatirea unui plan de actiune (include propuneri de modificări tehnice, restricții de trafic maritim, sancțiuni, control, și altele asemenea);

Consultarea stakeholderilor privind planul de acțiune.

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de

energie, inclusiv zgomot subacvativ

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan)

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a

speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Descriptori

D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

- Zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

Turism/agrement, pescuit, transport naval.

Caracteristici

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi

ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de

mamifere marine și păsări marine

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost scăzut

(50.000 - 250.000 Euro) - scor 4

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 82.000 euro

Componentele costului:

costuri de cercetare pentru elaborarea metodologiei (salarii experți, costuri întâlniri)

costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factorii interesați), costuri comunicare

costuri pt elaborarea planului de acțiune (salarii, întâlniri, alte costuri)

costuri consultare stakeholderi (organizare 2 meetinguri)

Eficiență

Moderată (medie)

- scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr de ambarcațiuni modificate tehnic

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.

Măsura poate avea un impact negativ asupra propietarilor de ambarcațiuni/nave prin alocarea unor fonduri suplimentare în vederea modificărilor tehnice pe care măsura le propune (schimbarea motoarelor ce generează zgomot peste limita admisă).

Beneficii - scăzute :

de mediu:

- reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Conștientizarea se estimează a avea o contribuție slabă la atingerea obiectivelor (beneficiilor), în timp ce

elaborarea planului nu contribuie la obținerea beneficiilor (doar implementarea sa poate contribui semnificativ, dar nu este prevazută în această măsură).

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor; Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institute de

Cercetare); Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, custozii ariilor marine protejate;

Oportunități de finanțare

Fonduri publice. programe europene (ex. programe Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, HORIZON 2020, și altele asemenea)

Planificarea implementării/acoperire

temporală

2020 -2021

Dificultăți în implemetare

Da - posibila reticență a stakeholderilor (operatori de turism, proprietari ai ambarcatiunilor, și altele asemenea)

Titlul măsurii

Realizarea registrului de zgomot impulsiv la litoralul românesc al Mării Negre

Nr./codul măsurii

RO-MN-029

Descrierea scurtă și precisă a măsurii

Măsura constă în dezvoltarea și menținerea actualizată a unui registru al zgomotului care să înregistreze (să se adrezese), spațial și temporal, activitățile de pe mare generatoare de zgomot.

Primul pas îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să analizeze și să decidă care sunt sursele relevante de zgomot impulsiv care trebuie incluse (ex. măsurători seismice, instalații de foraj, sonare cu frevență joasă și medie și explozibili). Al doilea pas îl constituie procesul de achiziție de date referitoare la zgomotul subacvatic impulsiv de la operatorii economici ce desfșoară activități pe mare.

În general, procesul de obținere a actelor de reglementare pentru activitățile pe mare poate contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic. Aceste date vor contribui la realizarea registrului de zgomot. În cazul în care activitățile de pe mare generatoare de zgomot subacvatic nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, datele referitoare la zgomot vor fi colectate pe baza de voluntariat (ex. activități militare).

Elaborarea și permanenta actualizare a registrului de zgomot permite o mai bună întelegere a activităților din mediul marin, generatoare de zgomot. Datele incluse în acest registru pot fi folosite în cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin (modele predictive pentru posibilul impact, scenarii, și altele asemenea).

Implementarea măsurii necesită următoarele actiuni:

constituirea grupului de experti

dezvoltarea si permanenta actualizare a registrului (achizitie date, realizare de produse de date, și altele asemenea)

Categoria de măsuri UE

2a

Tipuri cheie de măsuri

KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudinii

KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ

Obiective de mediu

Mamifere marine

Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate

Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate

Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine ( Phocoena phocoena ,

Tursiops truncatus ,

Delphinus delphis )

Păsări marine

Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan ( Puffinus yelkouan )

Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și natural

Ind. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului ( Puffinus yelkouan

se va menține sau va crește

Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de

ielcovan ( Puffinus yelkouan ) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung

Descriptori

D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic

Presiuni principale

- Zgomot subacvatic

Domenii principale de activitate

Toate activitățile desfășurate pe mare (shipping, operațiuni portuare, prospecțiuni seismice, producere de energie, pescuit, turism/recreere, și altele

asemenea)

Caracteristici

Mamifere marine

Păsări marine

Legături cu alte directive/legislații/politi

ci

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.

Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.

Instrument pentru implementare/Mod de implementare

Tehnic Conștientizare/comunicare/diseminare

Referință spațială/Zone

de implementare

Ape teritoriale și Zona Exclusiv Economică

Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor

Măsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D1 Biodiversitate-mamifere marine și păsări marine și D4 Rețele trofice marine.

Impact transfrontalier

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra

mediului marin din țările riverane Mării Negre.

Costuri

Cost foarte scăzut

(< 50.000 euro Euro) - scor 5

Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 41.000 euro,

Componentele costului:

Costuri de cercetare/elaborarea metodologiei stabilirea pragurilor (salarii experți, costuri întâlniri); costuri diseminare (pregătire și organizare 1 meeting)

costuri de cercetare (personal cercetare, achiziție software, PC, și altele asemenea)

Eficiență

Moderată (medie)

- scor 3

Indicatori pentru măsurarea eficienței

nr. de activități incluse în registru

Evaluare socio- economică

Analiza Cost-Eficiență: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie

Efecte negative secundare

Implementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Dimpotrivă, măsura va contribui la obtinerea de date legate de zgomotul subacvatic, care, mai departe, pot fi folosite in cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activitati asupra mediului marin.

Beneficii - scăzute :

de mediu:

- reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Măsura în sine nu contribuie la obținerea beneficiilor de mediu, dar are o contribuție la cunoașterea surselor de

zgomot impulsiv, ceea ce poate contribui în viitor la elaborarea unor măsuri specifice de reducere a acestei presiuni.

Coordonare

Națională

Fezabilitate tehnică

Aplicată; experiență limitată / incertitudini

Organizații responsabile pentru implementarea măsurii

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apelor Române"

și

Agenția

Națională

de

Protecție

a

Mediului),

Ministerul

Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institute de cercetare)

Oportunități de finanțare

Fonduri publice

Planificarea implementării/acoperire

temporală

Decembrie 2020

Dificultăți în implemetare

Da - posibila lipsă a datelor referitoare la activități militare

EXCEPȚII

Numele excepției

Introducerea de specii neindigene pe căi secundare, în particular prin strâmtoarea Bosfor

Nr./codul excepției

RO-EX-001

Tipul de excepție: