Strategia din 9 august 2004
pe termen mediu și lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă și dezafectarea instalațiilor nucleare și radiologige
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
1. INTRODUCERE
Strategia națională pe termen mediu și lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă și dezafectarea instalațiilor nucleare și radiologice este parte integrantă a Planului Nuclear Național, aprobat prin
Hotărârea de Guvern nr. 1259/2002 , ale cărei obiective referitoare la gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive sunt:
1. Obiectivele derivate privind gestionarea deșeurilor radioactive
- Managementul deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat în conformitate cu cerințele internaționale;
- Asigurarea unui nivel radiologic, în concordanță cu cerințele naționale și atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear, cât și pentru public. Reducerea impactului asupra mediului;
- Dezvoltarea programelor de cercetare aferente managementul combustibilului uzat și al deșeurilor radioactive până la depozitarea finală;
- Susținerea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și dezvoltare privind determinarea și aplicarea metodelor de reducere a activității izotopilor de viață lungă, metodelor de determinare a actinidelor în mediu, transferului și impactului deșeurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu.
2. Obiectivele europene privind gestionarea deșeurilor radioactive
- Ridicarea continuă a performanțelor de securitate nucleară și securitate radiologică, inclusiv în privința depozitării deșeurilor radioactive;
-
Asigurarea și creșterea continuă a nivelului de protecție fizică a deșeurilor radioactive, inclusiv în timpul transportului;
- Refacerea mediului în urma încetării activităților unor centrale sau obiective nucleare.
În prezent, majoritatea deșeurilor radioactive produse în România se datorează activităților nucleare care concura la producția de energie electrica de origine nucleara de la Unității 1 de la CNE Cernavodă, intrata în funcțiune în anul 1996. Prin punerea în funcțiune în anul 2007 a Unității 2 de la CNE Cernavodă, producția de energie electrica de origine nucleare se va dubla, urmarea fireasca a acestui fapt fiind dublarea producției de deșeuri radioactive în acest sector industrial de activitate. Aplicațiile radioizotopilor în industrie, medicina, cercetare și alte domenii socio-economice generează și ele o mica parte din cantitatea totala de deșeuri radioactive produse.
Deseurile radioactive produse prin operarea reactorului tip CANDU 6(R) se impart în două categorii mari: combustibil uzat și deșeuri slab și mediu active. Având în vedere faptul ca România a decis sa utilizeze combustibilul nuclear în ciclu deschis (SFuDD), considerându-l drept deseu înalt activ (HLW), în cele ce urmează ne vom rezuma la utilizarea termenului "gestionarea deșeurilor radioactive".
Eliminarea deșeurilor radioactive slab și mediu active tip LILW-SL prin depozitare definitivă constituie în prezent o practica industriala consacrata, atât pe plan internațional cat și la nivelul Uniunii Europene. Practicile de eliminare utilizate pentru cazul acestui tip de deșeuri nu sunt adecvate pentru eliminarea deșeurilor tip HLW, acestea din urma implicând riscuri deosebite pentru sănătatea omului și a mediului înconjurător. În plus, deseurile tip HLW generează cantități importante de căldura reziduala produsa prin dezintegrare radioactiva, fapt care obliga la depozitare intermediara indelungata în vederea dezactivării (50-100 ani). Acest interval de timp este utilizat pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de depozitare definitivă a SFuDD.
Gestionarea în siguranța, la scara industriala, a deșeurilor radioactive produse în România, constituie un obiectiv politic național de prim rang, capabil să contribuie la dezvoltarea durabila a energeticii nucleare. Politica naționala de gestionare a deșeurilor radioactive este aliniata în totalitate la cerințele internaționale, stabilite prin "Convenția comuna asupra gestionarii în siguranța a combustibilului uzat și asupra gospodăririi în siguranța a deșeurilor radioactive", ratificată prin
Legea nr. 105/1999 , precum și la politica de gestionare a deșeurilor radioactive promovata la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul principal al politicii naționale de gestionare a deșeurilor radioactive este de a asigura un impact negativ teoretic nul și respectiv unul minim rezonabil posibil sub aspect practic, al activităților de gestionare a deșeurilor asupra populației și a mediului înconjurător. Un prim pas în aceasta direcție este asigurarea conformității procesului de gestionare cu principiile recomandate de AIEA, prin documentul Safety Series No.111-F "Principiile fundamentale ale gestionarii deșeurilor radioactive". Un alt obiectiv important al politicii naționale consta în armonizarea reglementarilor specifice cu cele practicate la nivelul UE.
Strategia naționala pe termen mediu și lung privind gestionarea în siguranța a deșeurilor radioactive stabilește modul general de organizare și desfășurare al proceselor de gestionare a deșeurilor radioactive, scopul urmărit fiind atingerea următoarelor obiective specifice:
- cuprinderea intregului inventar de deșeuri radioactive în procesul de gestionare, în Baza naționala de evidenta informatizata a deșeurilor radioactive, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzătoare a personalului expus profesional, a populației și a mediului înconjurător, față de efectele nocive ale radiațiilor ionizante, atât în prezent cat și în viitor.
- obținerea și menținerea nivelului reglementat de securitate în procesul de gestionare, prin adoptarea de măsuri tehnice și administrative corespunzătoare, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzătoare a personalului ocupat profesional, a populației și a mediului înconjurător, față de efectele nocive ale radiațiilor ionizante, atât în prezent cat și în viitor.
- informarea efectiva a tuturor părtilor implicate cu responsabilități în procesul de gestionare, inclusiv a populației, iar atunci când este necesar chiar consultarea acesteia din urma, asigurând pe aceasta cale transparenta necesară a procesului de luare a deciziilor.
Strategia se aplică în toate etapele procesului de gestionare și tuturor instalațiilor nucleare. Strategia nu se aplică deșeurilor radioactive care conțin prin natura lor doar materiale radioactive naturale și care nu provin din ciclul combustibilului nuclear, cu excepția cazului în care acestea nu sunt surse închise de radiații nucleare sau sunt declarate drept deșeuri radioactive de către titularii de autorizație.
2. CLASIFICARE. SURSE ȘI CANTITĂȚI.
2.1. CLASIFICAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE
Prin definiție, deseu radioactiv înseamnă orice material radioactiv, în oricare din stările de agregare gazoasa, lichida sau solida, pentru care nu se intrevad nici un fel de utilizări ulterioare, atât la nivel național cat și la nivelul persoanei juridice care l-a produs și a cărei decizie în acest sens este legal acceptata și care este înregistrat și controlat de CNCAN.
Prin similitudine cu clasificarea deșeurilor radioactive recomandata de AIEA în documentul Safety Series No.111-G-1-1 "Clasification of Radioactive Waste" și practicata cu unele mici modificări și în tarile membre ale UE, se introduc următoarele clase (categorii , tipuri) de deșeuri radioactive:
LILW-SL:
Deșeuri radioactive care conțin preponderent radioanuclizi emițători beta-gama cu durata de viață scurtă (T1/2 inferior valorii de 30 ani), conțin cantități mici de radionuclizi emițători alfa cu durata de viață lungă (T1/2 superior valorii 20 ani), a căror concentrație este inferioară valorii de 4 kBq/g și a căror putere termică datorată încălzirii radioactive este inferioară valorii de 2 kW/m3. Aceste deșeuri radioactive sunt destinate depozitării definitive la suprafață.
LILW-LL:
Deșeuri radioactive care conțin preponderent radioanuclizi emițători alfa cu durata de viață lungă (T1/2 superior valorii 20 ani), a căror concentrație este superioară valorii de 4 kBq/gr, conțin cantități mici de emițători beta-gama cu durata de viață scurtă (T1/2 inferior valorii de 30 ani) și a căror putere termică specifică, datorată încălzirii radioactive, este inferioară valorii de 2 kW/m3. Aceste deșeuri radioactive sunt destinate depozitării definitive geologice, la mare adâncime.
HLW:
Deșeuri radioactive care conțin preponderent radioanuclizi emițători beta-gama cu durata de viață scurtă (T1/2 inferior valorii de 30 ani), conțin cantități importante de radionuclizi emițători alfa cu durata de viață lungă (T1/2 superior valorii 20 ani), în concentrații superioare valorii de 4 kBq/g și a căror putere termică specifică, datorată încălzirii radioactive, este superioară valorii de 2 kW/m3. Aceste deșeuri radioactive sunt destinate depozitării definitive geologice, la adâncime mare. SFuDD, adică combustibilul uzat destinat depozitării directe, aparține acestei clase.
Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGA(R)-HEU și respectiv tip VVRS-HEU (SS 36), care vor fi returnati în tarile de origine, SUA și respectiv Federația Rusa.
În plus, este important de luat în considerare faptul ca unele deșeuri radioactive, datorita modului de producere, pot conține substanțe chimice toxice, iar toxicitatea lor, spre deosebire de radioactivitate, nu va scădea în timp, fapt care influențează hotărâtor modul lor de gestionare.
2.2. SURSE DE PRODUCERE. CANTITĂȚI
În conformitate cu prevederile reglementarilor specifice în vigoare, titularii de autorizație pentru desfășurarea de activități nucleare, care generează sau au generat deșeuri radioactive, sunt obligați:
-
să răspundă pentru gestionarea deșeurilor radioactive generate de activitatea proprie;
-
să suporte cheltuielile aferente colectării, manipulării, transportului, tratării, condiționării și depozitarii temporare și/sau definitive a deșeurilor radioactive generate de activitatea proprie;
-
să elaboreze un program de pregătire a dezafectării instalației nucleare proprii și sa-l prezinte spre aprobare CNCAN;
-
să achite și să facă dovada achitării contribuției legale la "Fondul de dezafectare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive ".
Instalațiile nucleare și titularii de autorizații, producători de combustibil nuclear uzat și/sau deșeuri radioactive, vizați prin lege sunt:
-
reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1, împreună cu instalațiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizațiilor de funcționare fiind SNN din subordinea MEC;
-
reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2, împreună cu instalațiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizațiilor de funcționare fiind SNN din subordinea MEC;
-
filiala "FCN", situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la Mioveni-Arges, titularul autorizației de funcționare fiind SNN din subordinea MEC;
-
filiala "Feldioara" de fabricație a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara, titularul autorizației de funcționare fiind CNU din subordinea MEC;
-
reactorul de încercări de materiale tip TRIGA(R)-14 MW împreună cu instalațiile nucleare asociate (LEPI, SIGMA și STDR), situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arges, titularul autorizațiilor de funcționare fiind RAAN din subordinea MEC;
-
reactorul de cercetare tip WR-S(R)-2 MW(t), împreună cu instalațiile nucleare conexe (DCNU, CPR, STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" Magurele-București, titularul autorizațiilor de funcționare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
-
depozitul național de deșeuri radioactive (DNDR), situat pe amplasamentul Baita-Bihor, titularul autorizației de funcționare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
-
titularii de autorizație pentru utilizarea radioizotopilor, sub forma de surse închise și/sau deschise de radiații nucleare, în aplicații nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie, medicina, cercetare, apărare, s.a.).
Cantitățile de deșeuri radioactive estimat a fi produse prin operarea acestor instalații nucleare pe durata de viața proiectata sunt:
-
reactorul energetic tip CANDU 6(R) - cca. 3750 tone de HLW (SFuDD) și cca. 2100 mc de LILW, majoritar SL și o parte mica LL;
-
reactorul de încercări de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: cca. 1 tona de HLW (SFuDD) și cca. 300 mc de LILW majoritar SL și o mica parte LL;
-
reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2MW(t): cca. 0.5 tone de HLW (SFuDD) și cca. 300 mc de LILW majoritar SL și o mica parte LL;
-
aplicațiile radioizotopilor în industrie, medicina, cercetare: cca. 15 mc/(milion locuitori), de deșeuri tip LILW-SL.
Experiența tarilor membre ale UE în materie de dezafectare a unităților energetice, indica producerea unor cantități de deșeuri de max. 10 000 mc/unitate, acestea fiind majoritar de tipul LILW-SL. Pentru reducerea considerabila a volumului de deșeuri cat și a costurilor dezafectării, UE recomanda amânarea operațiunilor propriu-zise de dezafectare cu 30-50 ani, după oprirea definitivă din funcționare.
O cantitate importanța de deșeuri radioactive, cu mult peste valorile caracteristice producției de deșeuri generate prin operarea și respectiv dezafectarea instalațiilor nucleare, este generata prin operarea instalațiilor nucleare industriale de extracție și prelucrare a minereurilor de uraniu. Principalele caracteristici radiologice ale acestor deșeuri sunt, radioactivitatea deosebit de scăzuta, în limitele fondului natural de radiații din zona de extracție sau prelucrare și durata de viața deosebit de lunga. Deseurile lichide și solide produse în cadrul acestor procese industriale sunt procesate și stocate în imediata vecinătatea a instalațiilor de producție, în bazine de decantare și respectiv tranșee de colectare, special amenajate în acest scop. După atingerea capacității maxime de depozitare aceste facilitați sunt izolate definitiv față de biosfera prin metode și bariere inginerești.
Cantități importante de deșeuri industriale, cum sunt cenușa de la termocentrala (Mintia) și cenușa produsa în instalațiile de producere a ingrasamintelor chimice pe bază de fosfați (Valea Călugăreasca, Năvodari, Bacău, Turnu Măgurele), precum și slamurile rezultate în industria extractiva, conțin cantități mici de materiale radioactive existente în natura (NORM). Concentrația de material radioactiv în aceste deșeuri este atât de redusa, încât ele nu sunt considerate deșeuri radioactive. Datorita volumelor mari acumulate și care sunt în continua creștere, aceste deșeuri ridica în prezent probleme ecologice deosebite. În prezent, izolarea lor față de biosfera și restaurarea ecologica a amplasamentelor de depozitare, sunt acțiuni care trebuie amânate, datorita lipsei standardelor de calitate privind nivelul admis de poluare radioactiva a solului și a criteriilor de acceptanta privind curățarea suprafețelor de sol contaminate.
Problema cunoașterii cu acuratețe a producătorilor și a producției de deșeuri radioactive din România, precum și a caracteristicilor lor radiologice, va fi soluționată prin dezvoltarea și implementarea în practica a "Bazei naționale de evidenta informatizata a deșeurilor radioactive".
3. REGLEMENTAREA ȘI CONTROLUL ACTIVITĂȚILOR
Legea nr. 111/1996 , republicată, modificata prin
Legea nr. 193/2003 , stabilește clar condițiile de desfășurare a activităților nucleare în România, sub forma cerințelor de autorizare a activităților nucleare, a obligațiilor titularului autorizației și ale altor persoane fizice sau juridice care extrag sau prelucrează substanțe minerale asociate în zăcământ cu uraniu sau toriu sau substanțe care în fluxul tehnologic de prelucrare sunt susceptibile de a conține materiale radioactive, a regimului de control și a atribuțiilor și răspunderilor părtilor implicate. În legătura cu problema gestionarii deșeurilor radioactive, legea stabilește necesitatea instituirii "Fondului pentru dezafectare și depozitare definitivă deșeuri radioactive", prin contribuția financiară reglementata a producătorilor de deșeuri radioactive.
Prin ratificarea în 1999 a "Convenției comune asupra gestionarii în siguranța a combustibilului uzat și asupra gospodăririi în siguranța a deșeurilor radioactive", România a devenit parte contractantă a unei înțelegeri de importanța deosebită la nivel mondial. Ratificarea Convenției înseamnă asumarea integrală a responsabilităților cu privire la gestionarea în siguranța a deșeurilor radioactive, adică asigurarea protecției corespunzătoare persoanelor ocupate profesional, a populației și a mediului înconjurător față de efectele nocive ale radiațiilor nucleare, atât în prezent cat și în viitor.
România este aliniata la cerințele AIEA și UE în materie de norme fundamentale de securitate radiologica, control al inventarului de materiale fisionabile, protecție fizica a instalațiilor nucleare, control al transportului de materiale radioactive și analiza de impact a activităților nucleare asupra mediului. Recentele dezvoltări în domeniul legislativ specific, adică
Ordonanța Guvernului nr. 11/2003 , aprobata și modificata prin
Legea nr. 320/2003 , stabilesc înființarea ANDRAD, atribuțiile și responsabilitățile în domeniu ale ANDRAD și titularilor de autorizații și reglementează relațiile între aceștia, în calitatea lor de co-ordonator unic la nivel național al activităților de gestionare deșeuri radioactive și respectiv de producători de deșeuri radioactive.
O analiza atenta a situației reglementarilor specifice domeniului gestionarii deșeurilor radioactive, evidențiază necesitatea introducerii urgente în practica a următoarelor reglementari:
- clasificarea deșeurilor radioactive;
-
dezafectarea reactorilor de cercetare;
-
depozitarea definitivă a LILW-SL;
-
gestionarea deșeurilor radioactive produse prin operarea CNE;
-
gestionarea deșeurilor radioactive produse de aplicațiile nucleare;
-
gestionarea surselor uzate de radiații nucleare;
-
gestionarea deșeurilor radioactive tip NORM;
-
cerințe referitoare la elaborarea și revizia analizelor de securitate pentru depozite definitive;
-
cerințe referitoare la elaborarea și revizia analizelor de impact ecologic pentru depozite definitive.
4. PRACTICI DE GESTIONARE
Primul pas pe calea co-ordonarii activităților de gestionare o reprezintă dezvoltarea și implementarea Bazei naționale de evidenta informatizata a deșeurilor radioactive. Sistemul de evidenta va conține și va stoca în timp următoarele date:
-
descrierea sumara a proceselor care generează deșeuri;
- rezultatele obținute prin segregarea și sortarea deșeurilor;
-
cantitatea și caracteristicile deșeurilor produse (gazoase, lichide, solide);
-
cantitatea și caracteristicile efluentilor descărcați în mediu;
-
descrierea sumara a proceselor de tratare și condiționare a deșeurilor;
-
descrierea sumara a ambalajelor/containerelor, și a supraambalajelor;
-
descrierea sumara a proceselor de depozitare definitivă;
-
inventarul deșeurilor depozitate temporar, inclusiv caracteristicile lor;
-
inventarul deșeurilor depozitate definitiv, inclusiv caracteristicile lor;
-
rezultatele inspecțiilor, evaluărilor și verificărilor privind activitățile de gestionare;
-
neconformitati și acțiuni corective privind activitățile de gestionare;
-
rezultatele evaluărilor de securitate;
-
rezultatele evaluărilor de impact mediu;
-
rezultatele monitorizării mediului;
-
date cu privire la defecțiuni, incidente sau accidente;
- pregătirea, calificarea și perfecționarea personalului;
-
date cu privire la autorizare.
Sistemul de evidenta poate fi lărgit, în funcție de obiectivele particulare urmărite prin implementarea bazei de date. Calitatea mediilor de reținere a datelor precum și metodele de depozitare în timp a acestor date vor fi consistente cu perioadele estimate de reținere, și vor trebui să asigure o recuperare ușoara a informațiilor și datelor și simplitate deosebită la citire.
Gestionarea deșeurilor radioactive este determinata în mod hotărâtor de următorii factori:
-
nivelul de radiații debitat de materialul radioactiv;
-
durata de viața a materialului radioactiv, determinata de T(1/2) ai radionuclizilor preponderenți.
Primul factor determina caracteristicile protecției biologice necesare pentru asigurarea securității protecției radiologice a personalului operator, a populației și a mediului. Cel de al doilea factor determina intervalul de timp necesar pentru izolarea deșeurilor față de populație și biosfera.
Toate metodele de izolare a deșeurilor radioactive, atât cele actuale cat și cele aflate în curs de dezvoltare, se bazează pe utilizarea mai multor bariere fizice. O parte din acestea, numite bariere inginerești, sunt confecționate din materiale cum ar fi betonul, fonta și otelul și servesc și drept protecție biologica. Altele sunt naturale, sub forma de straturi groase de roca și sunt numite bariere naturale.
Deseurile radioactive tip LILW-SL își pierd radioactivitatea aproape în intregime în câteva sute de ani iar izolarea lor sigura față de om și biosfera este asigurata în principal prin bariere inginerești. Pentru cazul deșeurilor radioactive tip HLW (SFuDD) și LILW-LL, barierele inginerești singure nu sunt capabile să asigure izolarea sigura pe termen lung față de om și biosfera, aceasta fiind asigurata printr-o combinație inteligenta de bariere inginerești și naturale.
Pentru gestionarea în siguranța a deșeurilor radioactive, pentru programe nucleare similare cu cele stabilite prin PNN, practica curenta a UE recomanda centralizarea și industrializarea activităților de gestionare drept forme sigure și eficiente de gestionare. În acest sens, practica internaționala și în particular practica UE, pune la dispoziție următoarele tehnici și tehnologii, bine verificate la scara industriala:
-
caracterizarea deșeurilor radioactive;
-
tratarea deșeurilor în vederea condiționării, prin reducerea considerabila a volumului (evaporare, incinerare, precipitare, uscare în vid, supercompactare);
-
condiționarea deșeurilor în vederea depozitarii definitive, prin incapsulare în beton, fonta sau otel, după caz;
-
controlul calității în procesele de tratare, condiționare și depozitare a deșeurilor;
- decontaminarea și demontarea structurilor și instalațiilor nucleare în procesele de dezafectare;
-
transportul deșeurilor între instalațiile de gestionare, prin utilizarea de echipamente specifice de transport, capabile sa satisfacă reglementările internaționale în domeniu;
-
depozitarea pe termen lung în depozite amenajate corespunzător, în așteptarea depozitarii definitive;
-
eliminarea propriu-zisa, în depozite definitive la suprafața sau în depozite geologice la adâncime.
Un rol deosebit în asimilarea și implementarea practica a acestor tehnici și tehnologii, revine instituțiilor cu responsabilități în domeniu adică SNN, RAAN-SITON, RAAN-SCN, IFIN"HH", CNU, s.a. Este evident faptul ca asimilarea și implementarea lor, este practic imposibila în absenta unei co-operari internaționale deosebit de active, la baza căreia trebuie să stea principiile statuate prin:
-
convenția comuna asupra gestionarii în siguranța a combustibilului uzat și asupra gestionarii în siguranța a deșeurilor radioactive;
- recomandările de securitate ale AIEA privind domeniul gestionarii în siguranța a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.
În legătura cu rolul și scopul activităților de cercetare-dezvoltare în sprijinul programelor de gestionare a deșeurilor radioactive, în ultimul deceniu la nivelul UE s-a înregistrat o reducere a volumului acestor activități, datorita faptului ca principalele tehnici și tehnologii au fost dezvoltate anterior la nivel industrial. În prezent, activitățile de cercetare-dezvoltare sunt orientate spre rezolvarea problemelor care privesc minimizarea cantităților de deșeuri, perfecționarea formelor obținute prin tratare și condiționare, și perfecționarea proceselor de management a calității. Eforturile principale de cercetare-dezvoltare sunt directionate spre rezolvarea problemelor ridicate de siguranță procesului de depozitare definitivă geologica, la adâncime, a HLW, precum și către definirea și introducerea în practica a indicatorilor de securitate aferenți acestui mod de depozitare.
Laboratoarele subterane, amenajate în mod special pentru execuția lucrărilor de cercetare-dezvoltare specifice depozitarii geologice, au și vor avea un rol hotărâtor în dezvoltarea tehnicilor și tehnologiilor specifice de depozitare a HLW și vor produce informații specifice privind formațiunile geologice gazda utilizate. Majoritatea acestor laboratoare sunt utilizate sub forma de acțiuni co-ordonate în cadrul unor programe de cercetare-dezvoltare internaționale. În prezent, ne aflam la momentul oportun de aderare la astfel de programe, avantajul participării constând în accesibilitatea la toate informațiile și datele obținute pe aceasta cale.
Informații valoroase privind migrarea în timp indelungat a radioizotopilor în diferite medii geologice, au fost obținute în cadrul cercetărilor privind analogiile naturale cu depozitele definitive geologice, acestea fiind reactorul natural Oklo (Gabon), cu o vechime de 2 000 milioane de ani și bogatele zăcămintele de uraniu de la Cigar Lake (Canada). Aceste cercetări au scos în evidenta o serie de caracteristici ale migrării materialelor radioactive prin medii geologice, pe durate de timp deosebit de lungi. Rezultatele cercetărilor reprezintă probe indubitabile pentru securitatea depozitarii definitive geologice, la adâncime, a HLW.
5. SECURITATEA GESTIONARII DEȘEURILOR
Pentru cazul deșeurilor LILW-SL, securitatea etapelor procesului de gestionare, inclusiv a depozitarii definitive, este obținută prin utilizarea de tehnologii industriale bine verificate, capabile să asigure și eficienta economica corespunzătoare și mai ales prin implementarea unor sisteme corespunzătoare de reglementare și control al activităților.
Instalațiile de depozitare definitivă de suprafața pot fi amplasate, construite și operate numai dacă CNCAN este satisfăcuta de modul în care sunt indeplinite cerințele de securitate, impuse sistemelor de bariere utilizate precum și de sistemul de management al calității. După incheierea activității de depozitare definitivă, este obligatorie menținerea pentru o durată determinata a controlului instituțional asupra amplasamentului, adică restrictionarea accesului persoanelor pe amplasament și monitorizarea radioactivității pe amplasament.
Pentru cazul deșeurilor HLW și LILW-LL, securitatea depozitarii definitive geologice la adâncime este asigurata prin utilizarea sistemului de bariere multiple, una din acestea fiind formațiunea geologica gazda. Securitatea sistemelor cu bariere multiple depinde direct de performanță pe termen lung a fiecărei bariere în parte, care poate fi evaluata numai prin calcul, acesta având la baza cunoașterea profunda a fenomenelor și proceselor care conduc la defectarea barierelor și eliberarea de material radioactiv din deșeuri către mediul gazda și ulterior către biosfera. Având în vedere durata deosebit de mare a depozitarii definitive, implementarea controlului instituțional asupra amplasamentului, după oprirea activității de depozitare definitivă, nu este obligatorie
Evaluarea securității depozitelor definitive este o activitate complexa, și este bazata pe analiza detaliata prin calcul a consecințelor pe termen lung ale depozitarii. Scopul evaluării securității depozitarii rezida în cuantificarea riscurilor potențiale, care pot interveni la orice moment după închiderea depozitului.
Rezultatele obținute sunt apoi comparate cu limitele reglementate de securitate radiologica stabilite de CNCAN, pentru a permite luarea deciziei cu privire la eliberarea autorizațiilor de amplasare, construcție și respectiv de operare ale depozitului. De asemenea, evaluările de securitate sunt extrem de utile pentru identificarea problemelor pentru care sunt necesare lucrări suplimentare de cercetare-dezvoltare.
6. PROBLEME DE NATURA FINANCIARĂ ȘI SOCIALA
6.1. COSTURI. FINANȚARE
Pentru cazurile similare cu cel luat în considerare în PNN, costul global al gestionarii deșeurilor radioactive, în particular al depozitarii lor definitive, este ridicat, acesta reprezentând 3000-3500 MEUR, pentru deseurile radioactive generate pe durata a 50 de ani de operare și apoi prin dezafectarea instalațiilor nucleare. De fapt, acest cost reprezintă doar câteva procente din valoarea totala a incasarilor obținute prin vânzarea cantității totale de energie electrica produsa. Costul global al gestionarii deșeurilor radioactive este dominat de cheltuielile pentru depozitarea definitivă a HLW.
Costul specific pentru depozitare definitivă a LILW-SL, determinat la nivelul UE, după mulți ani de experiența, este cuprins între 1 000 EUR/mc și 6 000 EUR/mc, în funcție de cantitatea totala de deșeuri necesar a fi depozitata și de soluția de depozitare definitivă aleasa, adică la suprafața, la adâncime mica sau la adâncime mare. Costul specific pentru depozitarea definitivă a HLW și LILW-LL, estimat la nivelul UE, este cuprins inte între 300 KEUR/mc și 1 000 KEUR/mc, în funcția de cantitatea de deșeuri necesar a fi depozitata, soluția de depozitare aleasa (în galerie, puțuri) și de stratul geologic gazda selecționat pentru depozitare (argila, sare, tuf vulcanic, granit).
Costul specific al dezafectării reactorilor energetici, determinat de asemenea la nivelul UE, după o experiența indelungata în domeniu, este cuprins între 180 MEUR și 400 MEUR, și este determinat de particularitățile constructive ale instalației nucleare și de soluția de dezafectare aleasa.
Principiul "poluatorul plătește", alături de alte doua principii "poluatorul este obligat sa achite integral costurile gestionarii" și "gestionarea deșeurilor radioactive este un serviciu național public de lunga durata" stau la baza finanțării activităților de gestionare a deșeurilor radioactive. Aceasta înseamnă ca operatorii de instalații nucleare fac provizii de natura financiară, pe seama incasarilor de la beneficiarii serviciilor nucleare produse, numite în general "Fondul de dezafectare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive".
Schemele de finanțare diferă mult de la tara la tara, ele fiind bazate pe contribuții bănești reglementate, acestea având la baza:
-
taxa reglementata pe costurile de producție ale serviciilor nucleare care au generat deșeuri;
-
taxa reglementata pe costurile aferente unuia din parametrii specifici ai deșeurilor generate, (volum, greutate, caracteristici radiologice) și tip (LILW-SL, LILW-LL, SFuDD)
-
taxa reglementata pe costurile de vânzare ale energiei electrice vânduta și pentru producătorii mici de deșeuri pe costurile aferente unuia din parametrii deșeurilor generate.
Necesitățile de finanțare pentru activitățile coordonate de ANDRAD vor reprezenta suma costurilor implicate de următoarele activități:
-
retehnologizarea și închiderea DNDR Baita;
-
dezafectarea reactorului VVR-S de la IFIN"HH";
-
dezafectarea reactorului TRIGA(R) de la RAAN-SCN;
-
dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la U1 a CNE Cernavoda;
-
dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la U2 a CNE Cernavoda;
-
amplasarea, construcția, operarea, închiderea și supravegherea post-inchidere a unui centru național pentru depozitarea definitivă a deșeurilor tip LILW-SL;
- amplasarea, construcția, operarea și închiderea unui centru național pentru depozitare definitivă a deșeurilor tip HLW (SFuDD) și LILW-LL;
-
închiderea și ecologizarea depozitelor definitive de deșeuri de la CNU-Filiala Feldioara.
Un studiu recent întocmit de SNN, privind la dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la CNE Cernavoda, după perioada proiectata de funcționare și în condițiile utilizării strategiei de dezafectare SAFESTORE, a relevat necesitatea stringenta a instituirii și inițierii colectării contribuției lunare reglementate la "Fondul de dezafectare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive". În acest sens AN, în colaborare cu CNCAN și ANDRAD, vor elabora în regim de urgenta, proiectul de HG privind instituirea acestui fond, valoarea inițiala a contribuției la fond și modul de depunere a contribuției titularilor de autorizații la fond.
6.2. INFORMAREA ȘI IMPLICAREA PUBLICULUI
Modul de percepție al publicului față de industria nucleara, atât pe plan internațional cat și în unele State Membre ale UE, este strâns legat de modul de percepție al problemei gestionarii deșeurilor radioactive, iar ingrijorarea acestuia este deosebit de mare atunci când se pune problema amplasării și construcției depozitelor definitive geologice. Anxietatea publicului este determinata mai ales de riscurile induse de utilizarea energiei nucleare, în particular, cele datorate generării deșeurilor radioactive cu durata lunga de viața.
În prezent, este bine cunoscut faptul ca publicul este insuficient informat și educat în legătură cu avantajele utilizării energiei nucleare în raport cu energetica bazata pe utilizarea combustibililor fosili, asupra faptului ca producția actuala de deșeuri radioactive este extrem de mica în raport cu cantitățile de deșeuri toxice și periculoase, produse de alte activități industriale și mai ales asupra tehnologiilor aplicabile de gestionare a deșeurilor radioactive.
În aceste condiții, pentru a preveni apariția unor probleme deosebite în legătură cu energetica nucleara, în general și cu problema gestionarii deșeurilor radioactive, în particular, ANDRAD îi revine responsabilitatea informării publicului asupra problemelor gestionarii deșeurilor radioactive, fapt ce poate fi realizat prin editarea și răspândirea de materiale scrise, înființarea unui site adecvat pe internet, organizarea periodica de conferințe de informare, asociate cu expoziții de prezentare a realizărilor în domeniu și mai ales prin realizarea de acțiuni cu caracter educativ în scoli și universități.
7. PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Prezenta strategie de gestionare a deșeurilor radioactive prezintă în continuare un plan de acțiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitățile de termen scurt, dar fără a lăsa la o parte acțiunile pe termen mediu sau lung. Planul de Acțiune constituie anexa la prezenta strategie.
Prezenta strategie și/sau Planul de Acțiune pentru implementarea acesteia poate fi revizuita la inițiativa Agenției Naționale pentru Deșeuri Radioactive sau la solicitarea Agenției Naționale.
ABREVIERI
AIEA
Agenția Internațională pentru Energia Atomică
AN
Agenția Nucleară
ANDRAD
Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive
CE
Comisia Europeană
CNCAN
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
CNE
Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă
CNE-PROD
Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă, Unitatea 1
CNE-INVEST
Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă, Unitatea 2
CNU
Compania Națională a Uraniului
CPR
Centrul de Producție Radioizotopi, IFIN "HH"
DCNU
Depozitul de Combustibil Nuclear Uzat, IFIN "HH"
DICA
Depozitul Intermediar pentru Combustibil Ars, CNE-PROD
DIDR
Depozitul Intermediar pentru Deșeuri Radioactive, CNE-PROD
DNDR
Depozitul Național pentru Deșeuri Radioactive, Baita-jud. Bihor
HEU
Uraniu puternic îmbogățit (Highly Enriched Uranium) - 235U/238U, în greutate, superior valorii 0.20
HLW
Deșeuri înalt active (High Level Waste)
IFIN "HH"
Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", București-Măgurele
LEPI
Laboratorul pentru Examinare Post-iradiere, SCN, Pitești
LEU
Uraniu ușor îmbogățit (Low Enriched Uranium) - 235U/238U, în greutate, inferior valorii de 0.20
LILW-SL
Deșeuri slab și mediu active de viață scurtă (Low- and Intermediate-Level Waste-Short Lived)
LILW-LL
Deșeuri slab și mediu active de viață lungă (Low- and Intermediate- Level Waste-Long Lived)
NORM
Materiale radioactive existente în natură (Naturaly Occuring Radioactive Material)
PNN
Programul Nuclear Național
RAAN
Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, Drobeta-Turnu Severin
SCN
Sucursala de Cercetări Nucleare, Pitești-Mioveni
SFuDD
Combustibil nuclear uzat destinat depozitării definitive directe (Spent Fuel for Direct Diposal)
SIGMA
Stația de Iradiere Gama de Mare Activitate
SITON
Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare, Măgurele
SNN
S.C. Nuclearelectrica S.A.
STDR
Stație de Tratare Deșeuri Radioactive, IFIN "HH", SCN
UE
Uniunea Europeană
PLAN DE ACȚIUNE
STRATEGIA NAȚIONALĂ PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG PRIVIND
GESTIONAREA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT ȘI A DEȘEURILOR RADIOACTIVE,
INCLUSIV DEPOZITAREA DEFINITIVĂ ȘI
DEZAFECTAREA INSTALAȚIILOR NUCLEARE ȘI RADIOLOGICE
1.1. LEGISLAȚIE ȘI REGLEMENTARI
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Legislație specifică
AN
CNCAN
Imediat
▪
Fondul pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive
ANDRAD
(2004)
2.
Norme și reglementări în domeniul managementului deșeurilor radioactiveactive
CNCAN
Termen f. scurt (1-2 ani)
▪
Clasificarea deșeurilor radioactive
ANDRAD
Semestrul II, 2004
▪
Gestionarea deșeurilor radioactive generate prin operarea reactorilor nucleari
ANDRAD
Semestrul I, 2005
▪
Gestionarea deșeurilor radioactive generate de aplicațiile nucleare
ANDRAD
Semestrul I, 2005
▪
Gestionarea surselor închise de radiații nucleare uzate
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Depozitarea definitivă a deșeurilor slab și mediu active cu durata scurtă de viață
ANDRAD
Semestrul I, 2006
▪
Gestionarea deșeurilor radioactive rezultate de prelucrarea minereurilor de uraniu
ANDRAD
Semestrul II, 2006
▪
Cerințe privind întocmirea/revizia evaluărilor de securitate pentru instalațiile de depozitare definitivă
CNCAN
Semestrul II, 2005
▪
Cerințe privind întocmirea/revizia evaluărilor de impact mediu pentru instalațiile nucleare de depozitare definitivă
CNCAN
Semestrul II, 2005
1.2. CARACTERIZAREA RADIOLOGICA ȘI EVIDENTA INFORMATIZATA A DEȘEURILOR RADIOACTIVE
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Caracterizarea radiologică a deșeurilor radioactive
AN
ANDRAD
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Elaborarea și implementarea tehnologiei de caracterizare
Semestrul II, 2006
2.
Baza națională de evidență informatizată a deșeurilor radioactive
AN
ANDRAD
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Specificații tehnice pentru realizarea bazei
Semestrul II, 2004
▪
Realizarea bazei de evidență informatizată
Semestrul II, 2005
▪
Punerea în funcțiune a bazei de evidență informatizată
Semestrul II, 2006
1.3. GESTIONAREA IN SIGURANȚA DEȘEURILOR SLAB ȘI MEDIU ACTIVE
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Strategia de gestionare a deșeurilor slab și mediu active la IFIN-HH Măgurele
MEdC
IFIN-HH
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Condiționarea și depozitarea deșeurilor slab și mediu active "istorice"
AN
Semestrul II, 2006
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de tratare și condiționare a deșeurilor radioactive solide generate prin dezafectarea reactorului VVR-S
ANDRAD
Semestrul II, 2006
2.
Strategia de gestionare a deșeurilor slab și mediu active la RAAN-SCN Pitești
MEC
RAAN-SCN
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de tratare și condiționare a deșeurilor lichide produse prin dezafectarea reactorului VVR-S
AN ANDRAD
Semestrul II, 2006
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de tratare a deșeurilor radioactive instituționale
Semestrul II, 2006
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de condiționare a surselor de radiații uzate
Semestrul II, 2006
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de condiționare și depozitare a uraniului sărăcit
Semestrul II, 2006
3.
Strategia de gestionare a deșeurilor slab și mediu active de la CNE Cernavodă
MEC
SNN
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de tratare a deșeurilor lichide organice
AN
Semestrul II, 2006
▪
Revizia tehnologiei actuale de depozitare a deșeurilor radioactive solide
ANDRAD
Semestrul II, 2006
▪
Elaborarea tehnologiei de tratare-condiționare a deșeurilor slab și mediu active
Semestrul II, 2006
4.
Strategia de gestionare a deșeurilor radioactive de la CNU Feldioara
MEC
CNU
Termen scurt (3-5 ani)
▪
Elaborarea SF pentru închidere a primei părți a bazinului de decantare Cetățuia II
AN ANDRAD
Semestrul II, 2006
1.4. DEPOZITAREA INTERMEDIARA A COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Depozitarea intermediară a combustibilului nuclear uzat
MEC
IFIN-HH
Termen mediu (6-10 ani)
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de depozitare uscată a combustibilului uzat tip EK-10 de la reactorul VVR-S
MEdC AN
RAAN-SCN RAAN-SCN
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de depozitare uscată a combustibilul uzat tip TRIGA-LEU de la reactorul TRIGA
ANDRAD
▪
Dezvoltarea și implementarea tehnologiei de depozitare uscată a fragmentelor de combustibil nuclear uzat de la LEPI al RAAN-SCN Pitești
1.5. DEPOZITAREA DEFINITIVA A DEȘEURILOR RADIOACTIVE
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Depozitul național pentru deșeuri radioactive Baita-jud. Bihor
AN
ANDRAD
Termen scurt (3-5 ani)
▪ Retehnologizarea și modernizarea depozitului. Reautorizarea depozitului
MEdC
▪ Criterii de acceptantă pentru deșeurile radioactive pentru depozitare definitivă
2.
Centrul național pentru depozitarea definitivă a deșeurilor slab și mediu active
AN
ANDRAD
Termen mediu (6-10 ani)
▪ Selecția, caracterizarea și autorizarea amplasamentului
MEC
▪ Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de tratare, condiționare și depozitare
▪ Criterii de acceptantă pentru deșeurile destinate depozitării definitive
▪ Construcția și punerea în funcțiune a depozitului
3.
Centrul național pentru depozitarea deșeurilor înalt active
AN
ANDRAD
Termen lung (11-50 ani)
▪ Selecția, caracterizarea și autorizarea amplasamentului
MEC
▪ Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de tratare, condiționare și depozitare
▪ Criterii de acceptanță pentru deșeurile destinate depozitării definitive
▪ Construcția și punerea în funcțiune a depozitului
1.6. DEZAFECTAREA INSTALAȚIILOR NUCLEARE
Acțiune
Coordonator
Responsabil
Prioritate
1.
Dezafectarea reactorului VVR-S al IFIN-HH Măgurele
MEdC
IFIN-HH
Termen mediu (6-10 ani)
▪
Actualizarea și aprobarea documentațiilor necesare (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact ecologic, manualul de calitate)
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Dezafectarea propriu-zisă (Stadiile 1, 2, 3)
2.
Pregătirea dezafectării reactorului TRIGA al RAAN-SCN Pitești
MEC
RAAN-SCN
Termen lung (11-50 ani)
▪
Întocmirea și aprobarea documentațiilor preliminare (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact mediu)
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Întocmirea documentațiilor tehnico-economice de execuție (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact ecologic, manualul de calitate)
3.
Pregătirea dezafectării instalațiilor nucleare de la CNU Feldioara
MEC
CNU
Termen lung (11-50 ani)
▪
Întocmirea și aprobarea documentațiilor preliminare (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact mediu)
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Întocmirea documentațiilor tehnico-economice de execuție (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact ecologic, manualul de calitate)
4.
Pregătirea dezafectării Unității 1 de la CNE-PROD Cernavodă
MEC
SNN
Termen lung (11-100 ani)
▪
Întocmirea și aprobarea documentațiilor preliminare (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact mediu)
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Întocmirea documentațiilor tehnico-economice de execuție (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact ecologic, manualul de calitate)
5.
Pregătirea dezafectării Unității 2 de la CNE-PROD Cernavodă
MEC
SNN
Termen lung (11-100 ani)
▪
Întocmirea și aprobarea documentațiilor preliminare (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact mediu)
ANDRAD
Semestrul II, 2005
▪
Întocmirea documentațiilor tehnico-economice de execuție (plan de dezafectare, analiză de securitate, analiză de impact ecologic, manualul de calitate)
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.