Reglementări · Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

Reglementări din 28 aprilie 2004

"Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condițiile seismice ale României și la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04

prezumat în vigoare

Data actului: 28 aprilie 2004
Emitent: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 882 bis din 27 septembrie 2004
Citează: 4 acte
Structură: 4 articole · 174.159 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 2

Legea nr. 10/1995 18 ianuarie 1995 (prevederi anume) privind calitatea în construcții
HG nr. 412/2004 23 martie 2004 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turism…

---------

publicat în Monitorul Oficial Nr. 882/2004

ANEXĂ

GHID PRIVIND ADAPTAREA

SCĂRII DE INTENSITĂȚI SEISMICE EUROPENE

EMS- 98

LA CONDIȚIILE SEISMICE ALE ROMÂNIEI ȘI LA NECESITĂȚILE INGINEREȘTI

GENERALITĂȚI

Lucrarea prezintă elemente metodologice pentru dezvoltarea unei scări de intensități seismice de factură tradițională de așa natură

încât să se realizeze o apropiere de unele necesități actuale de natură științifică și tehnică

de importanță incontestabilă. Dintre scările de intensități de factură tradițională, este adoptată ca referință scara

EMS-98,

[

2], cea mai evoluată, în prezent însușită de Comisia Seismologică Europeană. Lucrarea pleacă de la o serie de realizări și constatări care evidențiază merite importante ale scării menționate, dar și o serie de limitări ale acesteia, ca și posibilități de dezvoltare, având în vedere atât evoluția cunoștințelor de bază ,

cât și disponibilitatea actuală a unui tezaur de date instrumentale (accelerografice) ,

atât · 1a nivel mondial ,

cât și în țara noastră. Trebuie menționată în acest context, ca un element de importanță fundamentală, experiența directă din țara noastră, determinată de incidența cutremurelor puternice recente. În urma cutremurului din 1977.03.04 a devenit disponinbilă o primă înregistrare de bună calitate la nivelul terenului ,

obținută la INCERC - București. În timpul cutremurelor din 1986 . 08.30, 1990.05.30 și 1990.05.31 s-au obținut numeroa s e înregistrări ,

care au oferit o imagine a fenomenelor seismice de o precizie și o certitudine de neatin s

în absența instrumentării.

Lucrarea are ca obiectiv principal prezentarea unor dezvoltări care urmăresc adaptarea abordării macroseismice la necesitățile inginere ș ti de precizie și certitudine, ca și_ la necesitatea de a se acoperi problemele generate (cu deosebire în țara noastră) de varietatea de compoziții spectrale evidențiată de fondul de date accelerografice disponibile în prezent.

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul activităților care urmăresc perfecționarea și dezvoltarea bazei normative privind protecția antiseismică. Printre elementele metodologice fundamentale, necesare activităților de specialitate, se găsește rară îndoială, în primele

rânduri,

problema

cuantificării

severității

mișcării

seismice

terenului.

Importanța disponibilității unor instrumente de măsură adecvate în acest domeniu este cel puțin evidentă. Examinarea

retrospectivă

activității

specialitate

evidențiază

eforturile

făcute

de cercetători în vederea dezvoltării unor instrumente de măsură adecvate. Se pot identifica două orientări de bază care, din punct de vedere cronologic ,

se succed în mare măsură:

abordările

specifice

perioadei preinstrumentale (inițiate în Europa practic în secolul 18), care s-au axat în linii mari pe definirea și cuantificarea intensității macroseismice (între aceste abordări se încadrează și unele tentative, în prezent vechi, de atribuire, pe baza unor elemente de apreciere, pentru diferitele grade de intensitate, a unor valori, sau intervale de valori, ale unor parametri cinematici ai mișcării seismice a terenului);

abordările specifice perioadei instrumentale, în care s-a putut beneficia pe de o parte de date instrumentale (accelerografice) de bună calitate și, pe de altă parte ,

de un suport analitic coerent (dezvoltările specifice Dinamicii

structurilor

și Ingineriei seismice), care au fost caracterizate de introducerea unui număr mare de caracterizări pe baze instrumentale (accelerografice) a severității mișcării terenului pentru cazurile în care se dispunea de date instrumentale utillizabile în bune condiții.

Cele două orientări coexistă în prezent, iar în sprijinul fiecăreia dintre ele există argumente puternice, de necontestat.

În sprijinul orientării (a) există două argumente principale:

pentru dezvoltarea cunoștințelor din domeniul seismologiei, seismologiei ingenerești și ingineriei seismice nu se poate face abstracție de experiența trecutului, iar pentru evenimentele din trecut (anterioare, în linii mari, jumătății secolului 20) se dispune exclusiv de informație macroseismică;

chiar în prezent, în ciuda faptului că la nivel mondial numărul accelerografelor instalate este de ordinul zecilor de mii, densitatea rețelelor accelerografice se situează, chiar în țările cele mai avansate, sub necesitățile implicate de necesitățile de cunoaștere detaliată, astfel încât este necesară completarea informației instrumentale cu informație de proveniență macroseismică.

Pe de altă parte, în sprijinul orientării (b) există alte două argumente principale:

informația de natură instrumentală prezintă o precizie și o certitudine care, într-un fel, o apropie de perfecțiune, situând-o într-o categorie mult superioară, din punctul de vedere

exigențelor științifice și tehnice, față de informația macroseismică;

-informația de natură instrumentală este în acord cu conceptele moderne din domeniul Dinamicii structurilor și Ingineriei seismice.

De pe pozițile orientării moderne se pot aduce mai multe critici stadiului reprezentat de utilizarea exclusivă ,

în concepția tradițională, a criteriilor macroseismice de cuantificare a intensității seismice. Deși nu este singura critică, cea mai importantă se referă la totala neglijare, de către criteriile macroseismice de factură tradițională, a caracterizării spectrale a mișcării seismice, caracterizare care, în lumina concepțiilor inginerești actuale, este de importanță fundamentală. După cum se arată exemplificativ în subcapitolul 2.2, neglijarea caracterizării spectrale a mișcării seismice a terenului a condus în trecut Ia erori evidente de zonare a teritoriului, fapt cu implicații sociale serioase .

Avantajele fiecăreia dintre cele două orientări fac ca acestea să aibă un caracter complementar și să apară necesitatea de utilizare corelată a lor, în vederea dezvoltării cunoștințelor metodologice de bază, ca și în vederea acumulării de cunoștințe concrete privind condițiile seismice ale diferitelor zone geografice.

Din păcate, în prezent se observă continuarea unei separări între activitățile specifice celor două orientări, ca și o lipsă de comunicare între ele. Prezenta lucrare se constituie într-un ghid în cadrul căruia se urmărește o abordare mai generală și mai nuanțată a scării de intensități seismice, de așa natură încât:

să se tindă spre o compatibilizare cu necesitățile inginerești de precizie și certitudine;

să se acopere (în consecință) problemele ridicate (în mod deosebit în țara noastră) de varietatea de compoziții spectrale, evidențiată de datele instrumentale disponibile.

În scopul îmbunătățirii și îmbogățirii fondului de cunoaștere și de metodologii de specialitate, a fost efectuată traducerea în limba română a textului documentului [2], prezentându-se în paralel, în [7], textul original și textul românesc. Textul respectiv este însoțit de o prezentare comparativă a scărilor de intensități

MSK-64

și

EMS-98,

de exemple ilustrative referitoare la estimarea gradului de avariere pentru unele clădiri din România afectate de cutremurul din 1977 și de exemple de atribuire a intensității

EMS-98

pentru cutremure puternice din trecut (din 1802 și 1838), pe baza unor însemnări documentare.

Lucrarea își are originile în experiența cutremurului din 1977.03.04, iar în dezvoltările prezentate se dau unele detalii în acest sens, cu privire la dezvoltarea preocupărilor de punere

în valoare, la un nivel cât mai complet, a informației macroseismice, și de dezvoltare a unor instrumente analitice adecvate problematicii de specialitate (în această direcție se prezintă dezvoltări referitoare atât la criteriile instrumentale, cât și la legătura dintre conceptele de vulnerabilitate seismică și de intensitate seismică, prin care s-a devansat abordarea întâlnită în cadrul scării

EMS-98)

În urma cutremurului din 1 977.03.04, s-a efectuat o anchetă macroseismică uzuală, conform metodologiei definite de scara

MSK-64.

Pe lângă aceasta, a fost inițiată o anchetă inginerească aprofundată, în cadrul căreia s-a acordat atenție unui aspect neglijat de toate scările de intensități de factură tradițională, anume compoziția spectrală a mișcării seismice. Ca rezultat al anchetei inginerești, s-au determinat pentru câteva zeci de carouri geografice din București spectre statistice de avariere, raportate la o succesiune de intervale spectrale. Pe această bază s-au schițat hărți de isoseiste raportate la anumite intervale spectrale și, de asemenea, s-au făcut estimări de vulnerabilitate pentru o serie de categorii de construcții. Trebuie menționată

în

acest context corelația încurajatoare constatată între estimările spectrale

efectuate

pe baza anchetei

inginerești și caracteristicile spectrale ale mișcării seismice determinate pe baza prelucrării înregistrării de la INCERC - București. Această constatare încurajatoare a stat la baza unor lucrări cu caracter analitic, în care au fost propuse măsuri ale intensității seismice bazate pe date instrumentale, au fost făcute comparații cu estimările macroseismice de intensitate și au fost efectuate analize statistice privind corelațiile dintre o serie de măsuri alternative, ca și calibrări ale unor parametri proprii măsurilor respective [8]. O altă direcție

de dezvoltări

analitice

a fost

aceea a

legăturii

dintre

conceptele

de vulnerabilitate seismică și de intensitate seismică [8]. Aceasta a anticipat atenția prioritară acordată în cadrul scării

EMS-98

conceptului de vulnerabilitate seismică, apreciat ca element fundamental pentru definirea și estimarea intensității

seismice.

Deși scările de intensități moderne (în special

MSK

și

EMS)

reprezintă un progres incontestabil în comparație cu scările mai vechi, trebuie menționat faptul că ele sunt afectate și de

unele

caracteristici

criticabile,

dintre

care în

primul

rând:

lipsa

unei

corelări satisfăcătoare între criteriile macroseismice și cele instrumentale, ca și lipsa de preocupare pentru compoziția spectrală a mișcării terenului (a cărei importanță este larg recunoscută în cadrul ingineriei seismice).

O soluție posibilă și coerentă a problemei relației dintre criteriile macroseismice și cele instrumentale, este aceea a unei modificări radicale a raportului dintre criteriile macroseismice și cele instrumentale, în sensul de a se postula un sistem de criterii instrumentale drept criterii fundamentale de estimare a intensității și de a se considera criteriile macroseismice drept criterii secundare [8]. Implementarea acestei soluții ar întâmpina însă în prezent obstacole importante. Pe de o parte, densitatea rețelelor accelerografice actuale este încă modestă, chiar în țările bogate și avansate, iar acest fapt limitează informația instrumentală. Pe de altă parte, un obstacol și mai puternic ar putea fi constituit de lipsa de disponibilitate a celor interesați, de a accepta o astfel de schimbare radicală. Având în vedere aceste fapte, este de așteptat că introducerea în practică a unei abordări pe linia modificărilor preconizate va fi posibilă numai după un timp relativ îndelungat, în care să se lucreze în regim de colaborare interdisciplinară

și

să se acumuleze date și experiență directă. Dezvoltările din lucrare sunt concepute în acest spirit.

Ghidul prezintă dezvoltări susceptibile de aplicare în împrejurările în care prezintă interes conceptul de intensitate:

estimarea nivelului de severitate a mișcării seismice produse în timpul cutremurelor puternice, după incidența acestora;

revederea estimărilor nivelului de severitate pentru cutremure anterioare, chiar "istorice";

precizarea semnificației conceptului de intensitate în documentele normative în care acesta este utilizat;

precizarea conceptului de vulnerabilitate, din punctul de vedere al cuantificării severității mișcării terenului, la care se raportează distribuțiile condiționate în raport cu gradele de avariere.

Din cele arătate, rezultă că dezvoltările prezentate se adresează cercetătorilor din domeniile seismologiei și seismologiei inginerești, ca și cercetătorilor preocupați de analjza vulnerabilității construcțiilor.

Lucrarea se adresează astfel cercetătorilor din domeniile seismologiei inginerești și ingineriei seismice, ca și specialiștilor implicați în utilizarea scărilor de intensități seismice (în mod

special

a scării

EMS-98,

în

prezent

adoptată oficial

de Comisia

Seismologică

Europeană),

având în vedere diferitele funcțiuni ale scărilor de intensități

seismice, menționate în continuare.

Prezenta lucrare pleacă de la următoarele premize principale:

scările de factură tradițională (inclusiv scara

EMS-98)

prezintă limitări semnalate în continuare, care implică limitări ale satisfacerii rolului atribuit lor;

dezvoltarea scării de intensități seismice implică o activitate de anvergură și de durată, în care aplicarea experimentală cu ocazia producerii unor cutremure semnificative joacă un rol de primă importanță.

Scopul lucrării este acela ,

de a contribui la utilizarea unei mai complete și consecvente caracterizări a mișcării seismice a terenului ,

prin intermediul:

prezentării unor elemente metodologice care completează prevederile scărilor de intensități seismice de factură tradițională, oferind posibilitatea

unei caracterizări

mai complete a mișcării seismice a terenului;

favorizării

aplicării

experimentale

unei

metodologii

adaptate

necesităților prezentate în lucrare, în vederea acumulării de date și de experiență, în special cu ocazia producerii unor viitoare cutremure puternice.

Caracterizarea mai completă, la care se face referire, are în vedere toate funcțiunile conceptului de intensitate seismică.

Adaptarea scării

EMS-98

la necesitățile inginerești și la condițiile seismice ale țării noastre constă în esență în:

prezentarea unui sistem de criterii instrumentale care permite o abordare flexibilă a evaluării intensității seismice, mergând de la o caracterizare globală ,

similară celei date de scările de factură tradițională, până la o caracterizare detaliată, capabilă de a reflecta, după caz, caracteristici de natură spectrală și direcțională ale mișcării seismice;

crearea de posibilități de caracterizare într-un cadru unitar a intensității unor mișc _ ări seismice cu caracteristici spectrale considerabil diferite, situație specifică țării noastre;

crearea de premize pentru extinderea criteriilor macroseismice date în prezent de scara

EMS-98

prin considerarea unor sisteme constructive noi, utilizate în trecutul recent pentru dezvoltarea fondului construit din țara noastră.

Structura lucrării este următoarea:

în corpul

principal

se prezintă elemente de fundamentare și elemente referitoare la aplicare și dezvoltarea ghidului; se fac unele referiri la cercetările prezentate în lucrarea [8], unde se prezintă: un sistem de criterii de estimare a intensității bazat pe date instrumentale, o variantă simplificată a acestuia, considerații privind relația dintre conceptele de intensitate seismică și de vulnerabilitate seismică, precum și un chestionar destinat în principal urmăririi comportării unor construcții aparținând unui eșantion supus mai multor cutremure semnificative succesive, în vederea identificării modului și măsurii în care evenimentele succesive și eventualele intervenții ale omului influențează vulnerabilitatea seismică și ar trebui considerate

în dezvoltarea

sistemului

de criterii macrose1sm1ce.

ELEMENTE DE FUNDAMENTARE

2.1.

Referiri la dezvoltarea scărilor de intensități

Preocuparea pentru compararea nivelului de severitate a mișcărilor seismice și pentru cuantificarea acestei severități a apărut în Europa spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Treptat s-au dezvoltat mai multe scări de intensitate seismică, dintre care mai sunt utilizate în prezent:

scara

MCS

(Mercalli - Cancani - Sieberg), mai mult în Italia;

scara

(Mercalli modificată, de Neumann și Richter), mai mult în America;

scara

MSK

(Medvedev - Sponheuer - Karnfk), încă, în Europa și

scara

EMS

(European Macroseismic Scale, elaborată sub coordonarea grupului G. Griinthal - J. Schwarz - R. Musson - M. Stucchi), în perspectivă de utilizare generalizată în Europa.

Scara

EMS

este însușită în prezent de Comisia Seismologică Europeană în varianta

EMS-98

[2], după ce și unele scări precedente fuseseră însușite anterior. Scările enumerate prezintă o filieră comună și reprezintă, în mare măsură, continuări și perfecționări ale unor începuturi mai vechi, neamintite mai înainte. De notat că în Japonia se utilizează o scară dezvoltată într-o filieră diferită, scara

JMA

(Japan Meteorological Agency).

O trăsătură comună a scărilor menționate este faptul că ele acordă prioritate (dacă nu exclusivitate) utilizării

criteriilor macroseismice

(criterii care corespund observației vizuale în situația în care se efectuează anchete după cutremure, în scopul estimării distribuției geografice a nivelului de severitate a mișcării terenului). Fără a se aprofunda în acest loc

problematica criteriilor macroseismice, trebuie menționat faptul că în etapele succesive de dezvoltare a scărilor de intensități s-a înregistrat un progres continuu în aprofundarea criteriilor macroseismice de estimare a intenstății seismice. Astfel, în scara

MSK,

criteriile macroseismice pot fi grupate în trei categorii:

criterii referitoare la reacția oamenilor și animalelor;

criterii

referitoare

comportarea

lucrărilor

omului

(în

primul

rând,

a construcțiilor);

criterii referitoare la efectele cutremurului asupra mediului natural, geologic - hidrologic.

Dintre acestea, criteriile din categoria (a) sunt semnificative practic numai pentru intensitățile joase ,

care nu au efecte din alte categorii. Criteriile din categoria (b) sunt cele mai importante și elaborate, fiind de importanță fundamentală în cazul intensităților semnificative, ridicate (asupra lor se revine succint în continuare). Criteriile din categoria (c) sunt semnificative de regulă numai pentru intensitățile cele mai ridicate (și prezintă mai puțină relevanță pentru țara noastră).

Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale:

definirea categoriei de lucrări la care

referă criteriile;

descrierea și cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări;

caracterizarea distribuției gradelor de avariere (frecvenței relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor);

estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderată a mai multor categorii de lucrări) ,

a intensității.

Aceste criterii sunt formulate de așa natură, încât ele să fie utilizabile de către persoanele care răspund formularelor de anchetă (pe de o parte, să poată fi înțelese de acestea; pe de altă parte, informația cerută să poată fi obținută rapid, fără eforturi speciale).

După ce

scara

MSK

înregistrat,

în comparație cu scările anterioare, un progres remarcabil în ceea ce privește formularea criteriilor macroseismice, scara

EMS

a adus o nouă perfecționare, care o situează din acest punct de vedere la un nivel superior. Elementul conceptual nou, cel mai semnificativ, al scării

EMS

(în varianta în prezent oficializată

EMS-

98)

este reprezentat de utilizarea explicită și consecventă a conceptului de vulnerabilitate

seismică, făcându-se și utilizându-se în permanență legătura logică între criteriile macroseismice din categoria (b) și propoziții (relativ vagi) referitoare la vulnerabilitatea seismică a lucrărilor omului. Trebuie menționat faptul că textul scării

EMS-98

este însoțit de comentarii și exemplificări elaborate cu un înalt grad de atenție și competență.

În trecut au fost făcute încercări de a se formula și

criterii instrumentale

pentru estimarea intensității seismice. Dintre acestea, soluția cea mai recentă, care s-a încercat să fie și cea mai completă, este cea corespunzătoare scării

MSK,

standardizată în țara noastră în varianta

MSK-64

[3]. Criteriile instrumentale, considerate drept criterii secundare, date în anexa standardului, sunt cele din tabelul 1.

Tabelul I. Criterii instrumentale de evaluare a intensității

seismice,

conform

scării

MSK-64.

Gradul de intensitate

Criterii instrumentale de evaluare

Accelerația de vârf a mișcării terenului, cm/s 2

Viteza de vârf a mișcării terenului,

emis

Deplasarea de vârf a seismoscopului SBM, mm

25... 50

2 ...

1...2

VII

50... 100

4... 8

2 ..

VIII

100 ...

200

8... 16

4 ...

200ă.400

16... 32

8... 16

Notă: seismoscopul SBM (Medvedev) are perioada proprie 0.25s și decrementul logaritmic 0.5.

Trebuie menționat că un istoric al acestor tentative de cuantificare evidențiază faptul că, pentru un grad de intensitate dat, nivelul amplitudinii atribuite mișcării terenului a avut o tendință continuă de creștere (spre exemplu, între variantele

MSK-64

și

MSK-76

a apărut o creștere medie de cca. 40%; astfel, pentru gradul VIII, după criteriul accelerațiilor de vârf, valorile erau cuprinse

în intervalul

100... 200 cm/s 2

în varianta

MSK-64,

respectiv se considerau

în medie

de 200 cm/s 2

în varianta

MSK-76).

De notat că în scara

EMS-98

s-a renunțat total la criteriile instrumentale. Se arată în textul scării

EMS-98

că o reintroducere a acestora este o problemă a viitorului, pe măsura

sistematizării și sintezei bogatei informații instrumentale care este oferită în prezent și în perspectivă de înregistrările obținute în timpul cutremurelor puternice. Se poate aprecia că această renunțare reprezintă un pas înapoi față de scara

MSK.

În loc de a se ocoli dificultățile create de inadvertențele criteriilor instrumentale ale scării

MSK

(semnalate exemplificativ în continuare) ,

ar fi fost de dorit găsirea unei soluții mai bune ,

respectiv dezvoltarea unui sistem de criterii instrumentale în cât mai mare măsură satisfăcător. Această filosofie a scării

EMS

(alături de un caracter vag al unora dintre formulările referitoare la criteriile macroseismice) a fost adoptată în esență sub presiunea seismologilor interesați în estimarea intensităților pentru cutremurele istorice (inclusiv a celor din antichitate), pentru care informația disponibilă este vagă și caracterizată printr-o incertitudine ridicată .

2.2.

Referiri la datele instrumentale

În țara noastră primele înregistrări ale mișcării seismice produse de un cutremur puternic au fost obținute în timpul cutremurului din 1977.03.04. Cea mai importantă înregistrare (singura completă, la nivelul terenului liber) a fost cea obținută la INCERC - București, cu ajutorul unui accelerograf japonez SMAC - B. Dintre componentele mișcării, cea mai puternică a fost componenta N-S .

Tentativa de utilizare a criteriilor instrumentale date de scara

MSK

în vederea estimării intensității seismice pentru această componentă s-a soldat cu următorul rezultat:

după criteriul accelerațiilor de vârf ale mișcării terenului, VIII;

după criteriul vitezelor de vârf ale mișcării terenului, X (pe baza extrapolării valorilor date în tabel);

după criteriul deplasărilor de vârf ale seismoscopului Medvedev, VII .

Aceste rezultate prezintă discrepanțe inacceptabil de mari ,

care evidențiază lipsuri majore ale sistemului de criterii menționat. Principala cauză a acestor discrepanțe a fost faptul că principalul autor al scării, S. V. Medvedev, a calibrat criteriile instrumentale plecând de la înregistrările și spectrele de accelerații absolute pentru cutremure californiene, singurele care îi erau accesibile în jurul anului 1960. Criteriile dezvoltate corespund unui spectru standard de accelerații absolute, de forma:

(T, 0.05) =

max

(T <

0.5 s)

(T,

0.05)

Sa , m ax

0.5

(T?.

0.5 s)

(1)

care este compatibil, statistic vorbind, cu baza de date disponibilă în perioada respectivă. Pe de altă parte, se poate verifica ușor compatibilitatea criteriilor din tabelul 1 cu expresiile (1).

În cele patru decenii care s-au scurs de la elaborarea criteriilor din tabelul 1 s-a acumulat o informație instrumentală uriașă, care evidențiază varietatea mare a compoziției spectrale a mișcării seismice a terenului în timpul diferitelor cutremure, în amplasamente diferite etc.. În particular,

examinarea spectrelor determinate pe baza înregistrării

din 1977.03.04 de la INCERC - București arată marea diferență a acestora față de expresiile (1). Aceasta constituie cauza esențială a inadvertențelor constatate în tentativa de aplicare a criteriilor standardizate conform scării

MSK-64.

În perioada imediat următoare cutremurului a fost întreprinsă în țara noastră, de către Centrul de Fizica Pământului și Seismologie, în baza prevederilor standardului menționat, o anchetă macroseismică, pe baza căreia s-au determinat

isoseistele cutremurului

pentru teritoriul țării noastre. Astfel de anchete s-au întreprins și în țările învecinate, iar isoseistele determinate s- au racordat în general satisfăcător la frontiere. Aceasta evidențiază aplicarea unitară a criteriilor macroseismice în țările din regiune.

Pe de altă parte trebuie semnalat, ca un exemplu semnificativ, cazul isoseistelor din zona apropiată municipiului București (situație regăsită și în alte cazuri). Pentru teritoriul orașului

s-a estimat

intensitatea

VIII, pe când

pentru zona înconjurătoare s-a estimat intensitatea VII. Situația este similară constatărilor rezultate din ancheta efectuată după cutremurul din 1940.11.1 O,

când

în

zona capitalei a fost evidențiată de asemenea o insulă de intensitate mai ridicată decât cea din zona înconjurătoare. Drept urmare, atât în harta de zonare din STAS 2923 - 52, cât și în harta de zonare din STAS 11100

1 - 77, s-a atribuit zonei municipiului București intensitatea VIII, pe când zonei înconjurătoare i s-a atribuit intensitatea VII. O astfel de diferențiere nu este susținută de datele geologice și a făcut impresia de a fi determinată de considerente subiective. Un răspuns calificat la această problemă s-a putut da în urma examinării și prelucrării informației instrumentale obținute în timpul

cutremurelor

puternice

din

1986.08.30,

1990.05.30

și 1990.05.31.

Examinarea accelerogramelor și spectrelor în lungul unui aliniament N-S (Văleni, Ploiești, Periș, Otopeni, București - diferite stații, Giurgiu) și a unui aliniament E-W (Brănești, București

diferite

stații, Bolintin) a arătat că, pentru toate cele trei evenimente, zona municipiului București nu a constituit o insulă de intensitate mai ridicată, ci s-a încadrat (cu fluctuații inerente) în tendința generală (statistică) de scădere a intensităților odată cu creșterea distanței față de zona epicentrală. Drept urmare, în hărțile din STAS 11100/1 - 91 și SR 11100/1 - 93 nu mai există o insulă ca cea menționată, ci teritoriul Municipiului București, ca și zona înconjurătoare, se situează în zona de grad VIII. Situația este aceeași Ia nivelul normativului de proiectare antiseismică P.100 - 92. Acest episod evidențiază efectele serioase ale inadvertențelor scării de intensități seismice.

2.3.

Referiri la ancheta inginerească aprofundată din 1977

În București a fost organizată, în aceeași perioadă, o anchetă inginerească mai detaliată, care a avut Ia bază evaluarea gradelor de avariere suferite de un număr de peste 18000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea orașului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre carourile menționate (spectrele respective evidențiau gradul mediu de avariere ca funcție de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schițate hărți de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilație

[I].

Spectrele statistice de avariere, ca și hărțile de isoseiste menționate, au evidențiat faptul că intensitățile estimate (manifestate prin efecte asupra construcțiilor) au diferit în funcție de intervalele de perioade (sau frecvențe) de oscilație pentru care au fost întocmite. Cu alte cuvinte, a fost evidențiat faptul că intensitatea seismică era în general diferită pentru diferite intervale de perioade (sau de frecvențe) de oscilație. Această constatare a stat la baza unor lucrări de cercetare în care a predominat aspectul analitic și în care au fost propuse criterii instrumentale care să permită estimarea intensității seismice pe baze instrumentale, cu evitarea unor contradicții ca cele semnalate mai înainte în legătură cu tentativa de utilizare a criteriilor scării MSK, redate în tabelul I. Prezentarea unor dezvoltări în această direcție constituie unul din obiectele principale ale preocupărilor de specialitate [8].

2.4.

Funcțiuni ale conceptului de intensitate seismică

Examinarea domeniilor și activităților în care intervine conceptul de intensitate seismică evidențiază trei funcțiuni principale ale acestuia:

instrument

de evaluare

a intensității

mișcării

seismice

a terenului,

la un amplasament dat sau într-o zonă dată, în timpul unui cutremur produs;

element de referință pentru zonarea (respectiv microzonarea) seismică a unm teritoriu (respectiv a unei localități, unei zone de activitate umană etc.);

element de referință pentru caracterizarea vulnerabilității seismice a construcțiilor (sau a altor lucrări ale omului).

Considerarea acestor funcțiuni este de primă importanță pentru a se preciza cerințele cărora trebuie să le răspundă definirea intensității și precizarea metodelor de cuantificare a ei. În cadrul lucrării se urmărește să se răspundă în cât mai mare măsură cerințelor respective. Dezvoltările analitice prezentate în lucrarea [8] servesc drept suport acestei preocupări.

2.5.

Caracteristici ale mișcării seismice a terenului bazate pe date instrumentale

Cunoștințele actuale din domeniile seismologiei inginerești și ingineriei seismice se găsesc într-un stadiu în care criteriile de factură cinematică, referitoare la caracterizarea și cuantificarea mișcării seismice a terenului, în prezent întru totul compatibile cu datele obtenibile cu mijloace instrumentale, se bucură de o largă aplicare. Analizele inginerești actuale privind comportarea construcțiilor supuse acțiunii seismice introduc explicit în calcule parametri sau funcții din această categorie. Doi factori de bază au condus la acest stadiu de dezvoltare:

pe de o parte, dezvoltarea Dinamicii structurilor, disciplină al cărei obiect este reprezentat de analiza mișcării structurilor supuse acțiunilor dinamice;

pe de altă parte, dezvoltarea aparaturii de măsurare - înregistrare a parametrilor mișcării (accelerații, viteze, deplasări); acestea se referă atât la mișcarea unor puncte ale terenului, cât și la mișcarea unor puncte ale construcțiilor.

Preocupările de specialitate privind caracterizarea mișcării seismice pot avea în vedere două situații principial diferite:

pe de o parte, cazul unor mișcări trecute, cu privire la care se dispune de anumite date (în cel mai bun caz, date instrumentale de bună calitate);

pe de altă parte, cazul unor mișcări posibile (sau așteptate) în viitor, ale căror caracteristici trebuie anticipate.

Diferența dintre cele două situații este fundamentală. În timp ce, dacă se dispune de înregistrări de calitate, o mișcare trecută poate fi cunoscută complet și caracterizată, în consecință, cu mijloace deterministe, mișcările viitoare nu pot fi anticipate, în lumina cunoștințelor actuale ,

în termeni determiniști. Din acest motiv, în stadiul actual de dezvoltare a cunoașterii ,

se utilizează pe scară largă, pentru anticiparea caracteristicilor mișcărilor viitoare, mijloace de factură probabilistică. Acestea trebuie să acopere o gamă largă de probleme, mergând de la caracterizarea unei mișcări individuale până Ia considerarea anticipativă a succesiunilor așteptate de mișcări seismice de diferite niveluri de severitate, cu diferite compoziții spectrale etc..

Prezenta lucrare are drept obiect principal cazul mișcărilor seismice trecute ,

iar din acest motiv nu apare necesitatea utilizării reprezentărilor probabilistice din punctul de vedere al caracterizării detaliate a mișcărilor seismice (problema utilizării unor noțiuni de factură probabilistică

apare,

totuși,

în

legătură

criteriile

macroseismice

care,

în

lumina cunoștințelor actuale ,

au la bază conceptul de vulnerabilitate seismică, concept care, la rândul lui, este de factură probabilistică).

Înregistrările de interes ingineresc ale mișcării seismice a terenului, inițiate încă înainte de jumătatea secolului 20, s au făcut cu două categorii principale de instrumente:

instrumente care înregistrează trasa unui pendul (de regulă sferic), fără a oferi informații asupra variației în timp a mișcării, numite seismoscoape;

instrumente care înregistrează o caracteristică a mișcării seismice (deplasare sau derivată de anumit ordin în raport cu timpul a acesteia) ca funcție explicită de variabila timp, numite seismografe, accelerografe etc.

Trebuie menționat în acest sens faptul că seismoscoapele, care, datorită prețului lor modest, s au bucurat de o anumită utilizare în urmă cu câteva decenii, sunt în prezent scoase din uz, datorită limitării informației pe care o pot oferi și datorită faptului că accelerografele au devenit treptat mai accesibile ca preț, în paralel cu progresul net al performanțelor lor. Instrumentele de bază, utilizate în prezent pe scară largă, sunt accelerografele (care au la bază penduli seismici cu frecvențe proprii cât mai ridicate posibil). În special dezvoltările recente, în care s-a asociat utilizarea unor captori cu frecvențe proprii foarte ridicate cu utilizarea tehnicii digitale de măsurare - înregistrare, au condus la instrumente deosebit de performante,

care satisfac la un foarte bun nivel necesitățile de colectare a datelor privind mișcarea seismică la nivelul terenului, la nivelul unor etaje ale construcțiilor etc..

Ținând seama de cele arătate, în cele ce urmează se consideră caracteristici ale mișcărilor

seismice

obținute

baza

accelerogramelor.

interesează

în

acest

loc problematica prelucrării primare a accelerogramelor (corecții, integrări pentru a se obține istorii în timp ale vitezelor și deplasărilor), care din punctul de vedere al lucrării se consideră depășite. Tot astfel, nu interesează anumite detalii ale unor algoritme de calcul.

2.6.

Categorii principale de caracteristici

Caracteristicile mișcării seismice deduse pe baza accelerogramelor pot fi împărțite în mai multe categorii. Fără a se încerca o clasificare exhaustivă (care este greu de făcut, datorită numeroaselor concepte introduse în literatură în acest domeniu), pot fi semnalate câteva categorii importante de parametri și funcții, care prezintă interes atât datorită frecvenței cu care sunt utilizate în literatură, cât și datorită interesului direct pe care acestea îl prezintă pentru prezenta lucrare. Acestea sunt:

parametri obținuți direct din examinarea "vizuală" (practic, în prezent, bazată pe căutare automată în lungul unei înregistrări): valori de vârf ale accelerației terenului,

PGA

(peak ground acceleration), ale vitezei terenului,

PGV,

ale deplasării terenului,

PGD;

caracteristici obținute din integrări simple în timp: pe lângă vitezele și deplasările la care s-a făcut referire mai înainte, integrala pătratului accelerațiilor, propusă de Arias (referința [l] din lucrarea [8]) și utilizată direct în lucrare, caracteristici convenționale ale duratei mișcării;

caracteristici obținute pe baza unor transformări Fourier (spectre Fourier de amplitudini sau spectre Fourier complexe, pentru accelerații, viteze, deplasări, integrale ale pătratului modulului spectrelor Fourier);

caracteristici obținute pe baza unor integrări parametrice ale ecuației de mișcare a unui pendul și căutării (automate a) unor maxime ale valorilor absolute (spectre 1iniare de acțiune seismică sau de răspuns seismic, pentru accelerațiile absolute, pseudovitezele relative,

vitezele relative sau absolute, deplasările relative sau absolute; spectre Fourier glisante pentru ferestre succesive de timp);

caracteristici obținute pe baza precedentelor: valori spectrale de vârf pentru accelerații,

PSA

(peak spectral acceleration), viteze,

PSV,

pseudoviteze

PSPVetc.;

caracteristici omoloage celor din categoria (d), obținute pentru modele neliniare de diferite naturi ale unui pendul (spectre neliniare);

caracteristici de tipul funcțiilor de autocorelație (pentru diferiți parametri ai mișcării)

și de tipul

densităților spectrale

clasice (practic,

caracteristici corespunzând caracterizării unor funcții

aleatoare

staționare și ergodice, utilizate întrucâtva abuziv, în ciuda caracterului tranzitoriu al mișcării seismice) sau evolutive;

caracteristici de tipul spectrului înfășurător al răspunsului în viteze, spectre de durată etc.

Deși categoriile menționate nu acoperă marea varietate reală a metodelor și căilor de caracterizare a mișcării seismice, ele dau o idee utilă asupra posibilităților din acest domeniu.

STRATEGIE DE UTILIZARE ȘI DEZVOLTARE PRECONIZATĂ

3.1.

Generalități

Conform titlului lucrării, obiectul central al acesteia este constituit de dezvoltarea scării de intensități seismice

EMS-98

de așa natură, încât prin aceasta să fie acoperite în mod satisfăcător atât necesitățile inginerești, cât și situațiile specifice din țara noastră. În mod mai concret, aceste obiective revin la:

asigurarea compatibilității și chiar a corelării (mergând până la integrare) cu concepțiile și mijloacele inginerești modeme care privesc caracterizarea mișcării seismice a terenului;

acoperirea problemelor ridicate în țara noastră:

de varietatea de compoziții spectrale observate (pe baza datelor instrumentale disponibile), ca și

de specificul fondului construit existent.

Obiectivele din cele două categorii explicitate sunt strâns corelate. În măsura în care se va asigura compatibilitatea cu concepțiile inginerești actuale, care fac uz de cunoștințele de Dinamica structurilor, elementele metodologice specifice vor trebui să facă uz sistematic de aceste cunoștințe.

În cele ce urmează ,

sunt urmărite pe rând

căile de utilizare și dezvoltare a metodologiei destinate utilizării la un nivel îmbunătățit a conceptului de intensitate seismică. Acestea au la bază dezvoltările din lucrarea [8] ,

privind estimarea intensității seismice, cu utilizarea drept criterii fundamentale a criteriilor instrumentale.

3.2.

Utilizarea criteriilor instrumentale

În cele ce urmează, se examinează modul de utilizare a criteriilor instrumentale având în vedere funcțiunile conceptului de intensitate, enumerate în introducere .

Criteriile instrumentale, bazate pe prelucrarea accelerogramelor, prezentate în Anexa 1 [8], urmează să fie utilizate în primul rând pentru

prelucrarea iriformației instrumentale obținute în timpul cutremurelor.

Un exemplu în acest sens este dat în tabelele 5... 8 din Anexa 1 [8], care se referă la prelucrarea a patru înregistrări accelerografice succesive, obținute la stația București - INCERC. Prelucrarea prezentată se referă numai la intensități bazate pe spectru (intensități globale

respectiv intensități mediate pe anumite benzi spectrale

(rp',

((J

"),

cu frecvențele

((J

exprimate în Hz,

is *( rp ',

rp "), de diferite lățimi de bandă ,

cu extremitățile ordonate în progresie geometrică). După acest model se pot determina intensități globale bazate pe definiția lui Arias,

(care sunt identice cu intensitățile bazate pe spectre Fourier, h),

ca și intensități mediate pe anumite benzi spectrale

(rp', rp"),

bazate pe conceptul _de destructivitate,

id*(

((J

rp"),

respectiv pe transformata Fourier a accelerogramei,

ii*( rp ' ,

rp "). De notat că analizele de corelație [8] evidențiază corelațiile puternice dintre rezultatele aplicării definițiilor alternative, care fac ca abaterile dintre rezultatele aplicării diferitelor definiții să fie inferioare unor abateri sesizabile pe baza criteriilor macroseismice.

Având în vedere cele arătate, este recomandabilă aplicarea criteriilor instrumentale în vederea estimărilor de intensitate, în situațiile în care intensitatea macroseismică este de cel puțin VI, conform scărilor de factură tradițională,

MSK

EMS.

Aplicarea acestor criterii în cazul unor intensități mai reduse va servi în principal la acumularea de informație destinată examinării posibilităților de extindere a utilizării criteriilor instrumentale în acest domeniu.

În situațiile în care se urmărește utilizarea conceptului de

intensitate ca element de referință pentru zonarea seismică a teritoriului,

apare, în lumina dezvoltărilor din Anexa I [8], necesitatea unei definiri mai precise a semnificației intensității. O primă cale este aceea, a conversiei intensității globale (considerate implicit spre exemplu în standardul SR 11100/1-93 [4]) în parametri de calcul ingineresc (după procedeul adoptat în prezent în normativul P.100- 92, [5], parametrii

și

Te),

Această conversie necesită și o informație suplimentară, care să fie reprezentativă pentru compoziția spectrală a mișcărilor seismice așteptate, întrucât în caz contrar apare situația unei ecuații cu două necunoscute. O altă cale, care poate fi considerată pentru viitor, este aceea, de a se înlocui o zonare raportată la o intensitate unică printr-o zonare reflectată de un sistem de hărți, referitoare la benzi spectrale succesive. O astfel de soluție, care în principiu ar fi deosebit de interesantă, ar cere studii speciale de anvergură deosebită, atât sub raportul reexprimării legilor de atenuare în termeni spectrali, cât și sub raportul unei sinteze satisfăcătoare a cunoștințelor referitoare la implicațiile mecanismelor de sursă și condițiilor locale asupra radiației seismice și compoziției spectrale a mișcării seismice a terenului. În consecință, această soluție poate fi considerată ca o soluție pentru un viitor mai îndepărtat.

În situațiile în care se efectuează

analize de vulnerabilitate pentru anumite categorii de lucrări

(

de regulă, anumite categorii de clădiri), disponibilitatea acestui instrument de analiză și cuantificare oferă posibilitatea de raportare la severitatea mișcării seismice a terenului pentru benzile spectrale semnificative din punctul de vedere al categoriilor de lucrări considerate. Având în vedere dezvoltările din lucrarea [8], se pot considera, în mod alternativ:

intensități

mediate

pentru

benzile spectrale

în care se găsesc

frecvențele fundamentale ale categoriei de lucrări investigate;

vectori de intensități mediate, pentru diferitele benzi succesive de frecvențe care sunt incluse în intervalul de referință (0.25 Hz, 16.0 Hz).

Dintre cele două căi, calea (a) apare drept cea mai fezabilă, întrucât calea (b) include inevitabil complicații considerabile (datorită unei generalizări importante a conceptului de vulnerabilitate)

și

disponibilitatea unei mari cantități de informație (cerută de caracterizarea intensității pentru diferitele benzi spectrale succesive). Drept urmare, calea (b) trebuie considerată drept o cale de viitor mai îndepartat, iar pentru viitorul apropiat se poate recomanda procedura corespunzătoare căii (a).

3.3.

Utilizarea rezultatelor anchetelor macroseismice inginerești

În cele ce urmează, se consideră anchete macroseismice inginerești referitoare la comportarea construcțiilor de diferite categorii. În acest scop este prezentat în lucrarea [8] un chestionar destinat inspecțiilor inginerești (inspirat de o fișă de anchetă de nivel I, dezvoltată în Italia, sub egida GNDT). Se au în vedere două direcții de utilizare de bază a datelor culese în acest cadru:

estimarea intensității seismice;

estimarea caracteristicilor de vulnerabilitate ale anumitor categorii de construcții.

În fiecare caz în parte, chestionarul preconizat permite colectarea unei informații mai bogate decât cea oferită de anchetele macroseismice standard. Pe de altă parte, spre deosebire de anchetele macroseismice standard, care sunt susceptibile de a beneficia de concursul unor nespecialiști (persoane din administrația de stat, personal didactic etc.) și care oferă date pe baza unei priviri de ansamblu, inspecția detaliată se raportează la construcții individuale (de tipul unor clădiri) și are un caracter tehnic, care reclamă prezența și activitatea unor specialiști.

Din punctul de vedere al estimărilor de intensitate,

urmează să se utilizeze regulile de estimare a gradului de avariere date de scara

EMS-98,

cu observația că estimările vor trebui raportate

banda

frecvențe

de oscilație

în

care

situează

frecvențele

proprii semnificative ale construcțiilor (de regulă, pentru ansamblul structural, frecvențele proprii fundamentale, dar, pentru anumite componente nestructurale, care prezintă o individualitate marcată ca sisteme dinamice, cum ar fi aticele, coșurile de fum etc., și banda de frecvențe în care se situează frecvențele proprii fundamentale ale acestora). Pe această bază, se vor putea efectua estimări de intensitate raportate la anumite benzi spectrale.

Din punctul de vedere al analizelor de vulnerabilitate,

un grad de avariere constatat este de dorit să se raporteze la intensitatea corespunzătoare benzii de frecvență relevante (având în vedere cele arătate în alineatul precedent, cu privire la semnificația diferitelor benzi de frecvență din punctul de vedere al diferitelor categorii de lucrări). Se înțelege, pentru estimarea intensității referitoare la o bandă de frecvențe relevantă, este necesar să se utilizeze date din altă sursă (de preferință, când se dispune de date instrumentale fumizate de o stație accelerografică

apropiată,

date furnizate

de prelucrările

la care s-a

făcut

referire

în subcapitolul precedent; în lipsa acestora, estimări de intensitate pe baza inspecției de tip macroseismic,

efectuate

asupra

unor

categorii

lucrări

ale

căror

caracteristici

de vulnerabilitate se consideră cunoscute la un nivel satisfăcător).

3.4.

Aspecte suplimentare

Dezvoltările prezentate evidențiază necesitatea unei activități stabile, de urmărire și de creare a unor baze de date de specialitate. Acestea condiționează punerea în valoare a elementelor metodologice specifice domeniului, evidențiate mai înainte.

Dezvoltarea unei activități de urmărire implică stabilirea unor categorii de lucrări care să constituie obiect de preocupare și colectarea informației relevante referitoare la starea lor actuală. Din acest punct de vedere, sunt de avut în vedere precizările conținute în chestionarul din lucrarea [8]. Pe de altă parte, categoriile de lucrări la care se referă un proiect de urmărire trebuie să constituie eșantioane relevante pentru niște categorii de lucrări care prezintă importanță la nivel social și economic. În crearea și constituirea de baze de date trebuie să se aibă în vedere o colaborare interdisciplinară, între altele cu autoritățile responsabile de activitățile de recensământ și de evidență cadastrală.

ADAPTAREA

SCĂRII DE INTENSITĂȚI LA CONDIȚIILE ROMÂNIEI ȘI LA NECESITĂȚILE INGINEREȘTI. STRUCTURĂ PRECONIZATĂ.

Scara de intensități macroseismice

EMS-98,

[2], în prezent însușită oficial de Comisia Seismologică Europeană, a fost concepută în esență în tradiția scărilor anterioare de intensități seismice, în sensul că:

acordă prioritate absolută criteriilor macroseismice (lăsând explicit în sarcina viitorului o corelare cu criteriile instrumentale, în prezent total omise, ceea ce se poate considera ca un pas înapoi față de scara MSK);

adoptă drept criterii cu cea mai mare pondere criteriile referitoare la comportarea

unor categorii tradiționale de construcții;

este orientată implicit, în mare măsură, spre estimarea intensităților evenimentelor din trecutul mai îndepărtat, istoric, care prezintă de altfel un interes obiectiv pentru țările care dispun de un patrimoniu vechi bogat;

se preocupă de estimarea intensității (medii) pentru arii geografice relativ întinse

(eventual părți ale unor orașe mari), nefiind recunoscut (cu excepția unui comentariu prezentat în subsidiar) faptul că intensitatea trebuie concepută în principiu ca o caracteristică a mișcării locale, care poate fi eventual mediată pe anumite zone geografice, zone urbane etcă

Prin aceasta, scara

EMS-98

aderă la filosofia scărilor clasice, nearătând deschiderea necesară spre viitor.

Plecând de Ia aceste considerații critice, adaptarea scării de intensități din punctele de vedere arătate în titlu revine la preocuparea pentru două aspecte de bază:

pe de o parte, compatibilizarea cu punctul de vedere ingineresc, sau filosofia inginerească, pentru care se poate remarca tendința spre o precizie ridicată (dacă se poate, totală); aceasta revine în esență la:

ai) recunoașterea faptului că, la bază, intensitatea seismică trebuie considerată drept o caracteristică a mișcării locale (punctuale) a terenului, care poate diferi sensibil chiar între puncte destul de apropiate (chiar dacă aceasta nu se poate pune în evidență de datele de observație macroseismică, insuficient de detaliate și certe);

aii) compatibilizarea cu utilizarea informației instrumentale, care tinde în prezent, în toate țările, să se dezvolte rapid și să devină bogată, densă;

aiii) compatibilizarea criteriilor macroseismice referitoare la comportarea construcțiilor cu o definiție de precizie îmbunătățită a vulnerabilității construcțiilor;

aiv) precizări metodologice privind corelarea, compatibilizarea și reconcilierea informației de diferite proveniențe;

pe de altă parte, compatibilizarea cu situația în care fondul construit modem (de regulă bazat pe o proiectare antiseismică explicită) reprezintă o fracțiune importantă (de multe ori chiar majoritară) a fondului construit existent; aceasta revine în esență la:

bi) dezvoltarea în mai mare măsură a criteriilor de estimare a intensității seismice pentru cazul clădirilor modeme (de regulă, proiectate inginerește pentru a rezista acțiunii seismice), mergându-se până la caracterizarea explicită a clădirilor pe baza parametrilor de referință avuți în vedere la proiectare și la privirea mai analitică asupra gradului de avariere, pe categorii de componente ale construcțiilor;

bii) crearea de mecanisme pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor definite de scara de intensități, de așa natură încât informația colectată în urma cutremurelor puternice să conducă nu numai la estimări de intensitate, ci și la dezvoltarea criteriilor de estimare.

Cerințele exprimate mai înainte sunt, fără îndoială, legitime. Traducerea lor consecventă în realitate reprezintă însă o sarcină de mare dificultate și amploare, a cărei rezolvare implică eforturi considerabile, în cadrul unui program vast, din unele puncte de vedere chiar la scară internațională. În orice caz, este de dorit să se facă apel la colaborarea tuturor celor interesați și competenți. În cele ce urmează, se prezintă totuși o serie de pași în direcțiile menționate. Acești pași este de dorit să fie continuați și amplificați în viitor, pe baza mobilizării unor forțe supenoare.

Compatibilizarea cu necesitățile inginerești revine la preocuparea atât pentru criteriile instrumentale, cât și pentru criteriile macroseismice. Mai mult, ea revine, plecând de la observațiile anterioare, la o concepție diferită a structurii scării de intensități, în care criteriile de bază sunt cele de natură instrumentală, iar criteriile macroseismice sunt considerate drept criterii derivate și drept mijloace de completare a informației instrumentale care, în viitorul previzibil, va rămâne limitată, datorită densității limitate a rețelelor accelerografice.

Pe linia arătată, pașii considerați la un nivel mai detaliat sunt următorii:

reconsiderarea structurii scării de intensități;

formularea explicită a sistemului de criterii instrumentale, conceput ca sistem de bază și, în același timp, ca un sistem flexibil, care poate fi utilizat pentru cuantificări de niveluri diferite, dar compatibile, de detaliere, mergând de la estimarea unei intensități unice,

globale, pentru un loc dat, până la estimarea unei intensități dependente de frecvența de oscilație sau de direcție, cu definirea unor procedee de mediere pentru anumite intervale de frecvență și/sau pentru direcții orizontale ortogonale;

plecând de la faptul că criteriile macroseismice sunt echivalente cu propoziții (vagi) de vulnerabilitate (notă: în scara

EMS-98

se fac, în mod justificat, repetate referiri la conceptul de vulnerabilitate), introducerea unor moduri de definire a vulnerabilității care să fie în cât mai mare măsură compatibile cu cunoștințele actuale privind factorii care determină solicitările construcțiilor în regim de oscilații seismice și factorii care caracterizează comportarea (inclusiv avarierea de diferite niveluri de severitate a acestora); între altele, în primul rând, definirea caracteristicilor de vulnerabilitate prin raportare la (mai precis, condiționare în sens probabilistic în raport cu) intensitatea definită în modul cel mai relevant pentru o categorie de construcții (relevanța referindu-se în măsura posibilităților la un anumit interval de frecvențe de oscilație, semnificativ pentru tipul de construcție, eventual și la direcția de mișcare a terenului);

dezvoltarea de proceduri de comparare și reconciliere a informației privind intensitățile seismice produse, provenite din diferite surse.

Structura preconizată pentru dezvoltarea scării de intensități este în linii mari următoarea:

definirea obiectului scării de intensități;

definirea calitativă, de principiu, a intensității, plecând de la cazul în care se dispune

informație

instrumentală

certă

pentru

anumit

amplasament, atrăgându-se atenția asupra direcțiilor în care pot să intervină detalieri sau medieri; prezentarea funcțiunilor conceptului de intensitate;

criterii instrumentale de cuantificare a intensității (criterii alternative, valori globale și valori raportate la frecvență, cu reguli de mediere pe intervale de frecvență și pentru direcții orizontale ortogonale);

criterii macroseismice de diferite categorii, bazate pe conceptul de vulnerabilitate, cu accent pe criteriile corespunzând comportării construcțiilor (definite în moduri alternative, plecând de la modurile de definire a vulnerabillității, cu referiri la domeniul de frecvențe pentru care informația macroseismică este relevantă);

reguli și recomandări privind alegerea eșantioanelor utilizate pentru estimarea intensității macroseismice;

reguli

interpretare

a estimărilor

bazate

anchete

macroseismice, cu considerarea perioadelor de colț prezumate;

reguli de sinteză pentru informația instrumentală, în vederea precizării criteriilor macroseismice și a extinderii sistemului de criterii macroseismice existente la categorii noi de lucrări.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977.

Ed. Academiei, București, 1982. (Bălan, Șt., Cristescu, V., Cornea, I.(coord.)).

Cahiers du Centre Europeen de Geodynamique et Seismologie, vol. 15. 1998:

European Macroseismic Scale 1998.

Luxembourg (ed.: G. Grtinthal).

IRS: Scara de intensități macroseismice. STAS 3684 - 71.

IRS: Zonarea seismică a României. SR 11100 /1 - 93.

MLPAT: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social culturale, agrozootehnice și industriale.

Buletinul Construcțiilor, 12,

I 992 .

MLPAT: Regulament privind metodologia de inventariere a construcțiilor tip clădiredin fondul construit existent, din punct de vedere al riscului seismic.

Buletinul Construcțiilor, 6,

1995.

INCERC și Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ștefănescu" al Academiei Române:

Scara Macroseismică Europeană (lucrarea [2] în original și traducere în limba română).

Eul. Institutului de Geodinamică nr. 1,

2002.

INCERC și Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ștefănescu" al Academiei Române: Cercetări privind adaptarea scării de intensități seismice europene

EMS

la condițiile seismice ale României și la necesitățile inginerești 2002.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 28 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin:

*) Aprobată de

Ordinul nr. 803/28.04.2004

Articolul 1

— Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și

Economia Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.

—

Direcția

tehnică

duce

îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 804.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

*) Ordinul nr. 804/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREȚINEREA ȘI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE, OBȚINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC, ÎN REȚEAUA SEISMICĂ NAȚIONALĂ INCERC

INTRODUCERE

Dintre hazardurile naturale, hazardul seismic are efectele cele mai dezastruoase. Cutremurul din 4 martie 1977, cel mai devastator din secolul 20, a avut un impact de durată, resimțit pe parcursul mai multor ani. Dintre zonele seismogene ale României, zona Vrancea are un rol predominant, eliberând în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică totală. Activitatea zonei vrâncene, manifestată prin producerea frecventă a unor cutremure puternice

(MGR

2':

6), oferă posibilități de cercetare și de cunoaștere remarcabile.

In România s-au obținut înregistrări accelerografice în timpul mai multor cutremure vrâncene puternice cu magnitudini

MGR

2':

6.: 1977

03.04

(MGR

7 . 2) , 1986 . 08.30

(MGR

7.0) , 1990.05.30

(MGR

6.7) , 1990.05.3l(M G R

6.1). Înregistrările seismice obținute

constituie un valoros tezaur de informație, oferind date

cu privire la specificul mișcării terenului și a comportării structurilor instrumentate seismic în timpul unor cutremure semnificative.

Situația actuală în Remania este sintetizată, în primul rând, de nivelul prevederilor din baza normativă a proiectării antiseismice a construcțiilor. În prezent există o macrozonare a teritoriului în raport cu doi parametri. Accelerațiile de referință sunt fixe (pentru o singură perioadă de revenire), de asemenea perioadele de colț sunt specificate fără a se considera dependența acestora de magnitudine). Este necesară o îmbunătățire a acestor reglementări în vederea unei reflectări mai realiste în norme a condițiilor seismice din țara noastră.

Primele date accelerografice obținute de INCERC sunt înregistrările din 1977.03.04: o înregistrare la nivelul terenului la sediul INCERC - București și o înregistrare la ultimul etaj al blocului E5 din București - Balta Albă.

Datele instrumentale considerate în prezentul Ghid au fost obținute prin intermediul unor accelerografe analogice, tip SMA-1 și SMAC. Informația seismică primară a fost digitizată și prelucrată

standard(corecții

și filtrări),

obținându-se

rezultate

de utilitate inginerească directă:

înregistrări

numerice

de tipul

istoriilor

în timp

(accelerograme,

vitezograme, seismograme de deplasări);

spectre de răspuns seismic, pentru accelerații absolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasări relative etc.);

spectre Fourier complexe, spectre Fourier de amplitudine, etc. rezultate ale unor transformări Fourier numerice;

Înregistrările răspunsului

unor construcții

instrumentate

seismic în timpul

unor cutremure puternice reprezintă una din cele mai valoroase surse de date privind comportarea construcțiilor Ia acțiunea dinamică generată de mișcarea terenului din amplasament.

Aceste înregistrări oferă posibilitatea perfecționării normelor și codurilor de proiectare antiseismică. Observațiile, rezultatele și concluziile extrase din studiile de caz privind comportarea

unor structuri

instrumentate

seismic pot fi utilizate

în dezvoltarea

unor metodologii modeme de analiză si reabilitare a construcțiilor existente bazate pe criterii de performanță.

Există numeroase aplicații în care se utilizeaza înregistrări seismice structurale:

•

validarea și îmbunătățirea modelelor dinamice care descriu comportarea construcțiilor expuse acțiunilor dinamice generate de mișcări seismice puternice ale terenului din amplasament prin compararea răspunsului calculat pe baza codurilor de proiectare cu răspunsul seismic măsurat pe construcții la scară naturală ;

•

identificarea unor caracteristici dinamice structurale și estimarea parametrilor modali (perioade proprii, amortizări, vectori proprii, factori de participare);

•

studiul unor fenomene de interacțiune (teren-structură; structura suport-componente nestructurale și echipamente) ;

•

monitorizarea și diagnoza stării construcțiilor existente pe baza detecției avariilor/ degradărilor și corelarea acestora cu comportarea inelastică structurală;

•

fundamentarea și adoptarea unor decizii raționale privind soluțiile de intervenție și evaluarea eficienței unor lucrări de reabilitare a construcțiilor afectate de cutremure;

•

dezvoltarea unor noi generații de echipamente și tehnici de instrumentare/încercare dinamică a construcțiilor.

Disponibilitatea unui set de înregistrări simultane pe trei direcții ortogonale ale miscărilor în puncte situate la diferite niveluri ale construcției, permite identificarea unor proprietati dinamice structurale condiționate de caracteristicile actiunii seismice.

Analiza răspunsului înregistrat evidențiază diferențe clare între proprietățile dinamice structurale

asociate

unor nivele

severe ale acțiunii

seismice și proprietățile

dinamice corespunzătoare

unor

excitații

seismice

intensități

reduse.

Proprietățile

dinamice structurale asociate diferitelor nivele de solicitare sunt relevante pentru calculul si proiectarea antiseismică.

Înregistrările

diverse

amplitudini:

reduse

(corespunzătoare

agitației microseismice), medii (pentru cutremure moderate) și mari (pentru cutremure puternice), sunt esențiale pentru identificarea

surselor

de neliniaritate, a nivelelor de amplitudini asociate răspunsului liniar/ neliniar și a cuantificării efectelor neliniare asupra parametrilor structurali.

Numeroase înregistrări seismice au fost obținute pe construcții instrumentate de INCERC în timpul cutremurelor Vrâncene subcrustale din 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990 si 31 mai 1990. Existența înregistrărilor discretizate în timp și corectate uniform printr-o procedură standard de prelucrare impune constituirea unei bănci de date.

Scopul reglementării este elaborarea unui ghid dedicat constituirii, întreținerii și utilizării unei bănci de date care cuprinde, pe lînga înregistrările structurale din rețeaua națională INCERC, atât principalii parametri seismici asociați înregistrărilor, cât și informații privind caracteristicile construcțiilor instrumentate și condițiile seismice de amplasament.

Ghidul se adresează utilizatorilor potențiali reprezentați de specialiști din cercetare și proiectare.

REȚEAUA SEISMICĂ NAȚIONALĂ INCERC

Inițiată în anul 1969, când a fost achiziționat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, rețeaua seismografică lNCERC include, în prezent, 71 accelerografe SMA-1 (61 amplasate la nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcțiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcțiilor respective)). Stațiile componente ale rețelei accelerografice INCERC

sunt amplasate

în 47 localități,

acoperind

practic zonele cu seismicitate ridicată ale țării.

Accelerografele din rețeaua INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obținut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate și prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 și 94 înregistrări în 1990).

Digitizările înregistrărilor accelerografice au fost efectuate în mai multe etape succesive cu mijloace și proceduri diferite. O primă digitizare, pentru înregistrarea București - INCERC din 1977, a fost efectuată la INCERC cu ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efectuat digitizări în țară și străinătate (în Japonia si SUA, pentru înregistrarea din stația INCERC din anul 1977). De asemenea, prelucrările numerice au fost efectuate în mai multe etape.

Incepând cu anul 1995, când a fost achiziționat un pachet modern de programe, elaborat de firma Kinemetrics (SUA), digitizările și prelucrările au fost realizate cu acest instrument software standard la nivel internațional. Pentru prelucrările suplimentare au fost utilizate programe elaborate în INCERC și UTCB.

Din înregistrările la nivelul terenului (fiecare conținând câte 3 componente: 2 orizontale și 1 verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracțiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, 0.10, 0.20) și parametri cinematici determinați din prelucrarea informației instrumentale: accelerație

"efectivă"

de vârf, EPA (m/s2), viteza

"efectivă"

de vârf, EPV (m/s) și perioada de colț Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obținut și rezultate grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale accelerației, vitezei și deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală și în scară dublu logaritmică).

Pentru numele fișierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:

NUME este format din 8 caractere alfanumerice astfel:

primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 și 90 pentru 1990);

al 3 - lea caracter indică numărul cutremurului puternic înregistrat în anul respectiv ; caracterele 4 - 6 sunt litere care reprezintă codul localității de amplasare a stației seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Fetești, dar și INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

caracterul al 7 -lea este o cifră care indică numărul stației în cadrul localității;

caracterul al 8 -lea este o cifră care indică al câtelea aparat a furnizat înregistrarea respectivă: 1 desemnând aparatul montat la partea inferioară a unei construcții (subsol, parter), 2 desemnând aparatul montat la partea superioară a construcției.

Extensia fișierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice și desemnează

•

TIF pentru imaginea scanată;

•

FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

•

V 1 pentru accelerogramele necorectate;

•

V 2 pentru accelerogramele corectate,

vitezograme

și deplasograme;

•

V 3 pentru spectrele de răspuns;

•

PLT pentru editarea grafică cu software-ul Kinemetrics.

Stațiile seismice din componența rețelei seismice INCERC au fost clasificate, după destinația rezultatelor înregistrărilor, astfel:

Stații de înregistrare a miscării seismice a terenului, asimilabile condițiilor de teren liber (free field); rezultatele prelucrărilor acestui tip de înregistrări dau măsura severității mișcării seismice a terenului în diferitele puncte de înregistrare; aparatul de înregistrare pentru astfel de stații este montat în clădiri joase, care nu afectează semnificativ mișcarea terenului.

Stații de înregistrare a mișcării diferitelor puncte din clădirile în care sunt montate accelerografe. Aceste stații au fost împărțite în 3 grupe:

stații montate numai la partea inferioară a construcției, care furnizează în general o informație mai puțin utilizabilă în ingineria de structuri, dar aceste înregistări ale unor

evenimente seismice succesive oferă indicații cu privire la unele caracteristici de amplasament;

stații montate numai la partea superioară a construcției, care furnizează informație utilizabilă în specificarea condițiilor seismice pentru echipamente, instalații, etc. montate la nivelul respectiv al construcției, dar furnizează informații și asupra istoriei în timp a accelerațiilor, vitezelor și deplasărilor reale, răspuns înregistrat in timpul evenimentului se1sm1c;

stații amplasate în clădiri instrumentate seismic, având 2 accelerografe situate la baza construcției și la ultimul nivel al acesteia.

Accelerografele au fost instalate, la nivelurile menționate pentru fiecare tip de stație, în locuri accesibile și sigure. De regulă, în clădirile instrumentate, accelerografele nu au putut fi instalate în lungul unei axe principale, de relativă simetrie dinamică a structurii, ci la distanțe mai mici sau mai mari de această axă, în funcție de condițiile specifice, ceea ce impune o anumită atenție în utilizarea înregistrărilor.

Prin instrumentarea seismică a clădirilor se urmărește înregistrarea mișcărilor seismice

potențial

distructive

în

stații

permanente

amplasate

în

construcții reprezentative.

Datele instrumentale obținute sunt extrem

de utile atât

pentru

inginerii proiectanți ai sistemelor structurale cât și pentru cercetătorii care își desfășoară activitatea în domeniul ingineriei seismice și seismologiei inginerești, din institute de cercetare și universități tehnice. Rezultatele obținute în urma procesării înregistrărilor structurale contribuie la elucidarea comportării dinamice reale a clădirilor în timpul cutremurelor puternice.

Se prezintă in continuare hărțile cu stațiile seismice INCERC care au furnizat înregistrări la cutremurele Vrâncene din 1977, 1986 și 1990 în clădiri instrumentate seismic.

20 '

21 •

22" .

23'!

24 •

25 •

•

26"

29 •

29'

30"

48°

Legenda

Instrument analogic pe cladir i

47' '

+ *

Epicentru

<t6° ,'

-16

, Ic

-44 •

•

. ,

,,'

ArcV;;,...

, ESRăÎ c . ,

•

1 50

225

ROMÂNIA

: Stațiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au fumizat înregistrări la cel puțin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 și 1990

fan

11 ·

---

l'loicsli

l'.ASi

im': .

PI.S l

SI.,.

SLJîl

: v I . 'o ,r l , •

1LC2

vtsl

BUCUREȘTI

f I

- ---

1---:- -+-l+-::'

Nr.

........... +-=--:--:--+-.........:,i

1-J. ·,

m o

(

----==

2 = .5

5 ====: 7. : 5 :::::iK 1 m 0

Stațiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puțin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 și 1990

BANCA

DATE

CUPRINZÂND

ÎNREGISTRĂRI

ALE

CUTREMURELOR PUTERNICE

DIN

ANII

1977,

1986

ȘI

1990,

OBȚINUTE

CLĂDIRI INSTRUMENTA TE SEISMIC, ÎN REȚEAUA SEISMICĂ NATIONALĂ INCERC.

În banca de date specifică înregistrărilor pe clădiri s-au inclus fișierele cu extensiile

.V2

și .V3, care conțin valorile numerice ale istoriilor în timp ale accelerațiilor, vitezelor și deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (pentru 5 valori ale fracțiunii din amortizarea critică) și spectrele Fourier, în format compatibil Kinemetrics.

Pentru înregistrările obținute în clădiri instrumentate seismic (la nivelul inferior sau la nivelul superior), spectrele de răspuns reprezintă spectre de acțiune (spectre de nivel sau spectre de etaj) pentru echipamente, instalații, etc. amplasate la acel nivel al structurii. Trebuie subliniat faptul că aceste spectre nu reprezintă spectre de proiectare.

Reprezentările grafice sunt conținute în fișierele nume.avdl.gif, nume.avdt.gif, nume.avdv.gif pentru accelerațiile, vitezele și deplasările componentei 1, componentei t și respectiv componentei verticale v. De asemenea, reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns și Fourier sunt conținute în fișierele nume.spel.gif, etc ..

În fișierul Excel

SM INCERC clad

(Strong Motion INCERC clădiri instrumentate) sunt create 4 tabele:

tabelul

Earthq

conține informațiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de rețeaua seismică INCERC,

tabelul

Station

conține informațiile referitoare la cele 24 stații care au furnizat cel puțin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

tabelul

Record

conține informațiile referitoare la cele 71 înregistrări obținute în clădiri, fiecare înregistrare având 3 componente (2 orizontale, 1 verticală),

Tabelul

Component

conține

informațiile

referitoare

cele

213

componente

ale înregistrărilor obținute în clădirile instrumentate.

Se prezintă semnificația coloanelor din care sunt alcătuite tabelele bazei de date

SM INCERC clad.

Tabelul SM INCERC clad.

Earthq.

este alcătuit din următoarele coloane: Earthq. Code: cutremurul

vrâncean

cu magnitudinea Gutemberg- Richter;

Lat. N: latitudinea nordică a epicentrului cutremurului; Long. E: longitudinea estică a epicentrului cutremurului;

Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fișierelor; h (km): adâncimea focarului;

Date: data producerii cutremurului;

Poz înreg Tara: fișierelor grafice ce conțin hărțile cu amplasarea stațiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în România;

Poze înreg Buc. :

fișierelor grafice ce conțin hărțile cu amplasarea stațiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în Bucuresti;

foto clăd: fișier grafic ce conține fotografia clădirii;

foto ap. jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcției; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcției.

Tabelul SM INCERC clad.

Station

este alcătuit din următoarele coloane:

Station: numele stației seismice; Address: adresa stației seismice;

Latitude N: latitudinea stației seismice (în grade); Longitude E: longitudinea stației seismice (în grade); Code Station: caracterele 4-7 din numele fișierelor;

Code record niv. teren :

caracterele 4-8 din numele fișierelor; Cod record ultim nivel: caracterele 4-8 din numele fișierelor; Building Height: regimul de înălțime al construcției;

Position: amplasarea accelerografelor (accelerografului) în clădire: înregistrări obținute la respectivul cutremur :

4 Martie 1977

30 Aug. 1986

30 Mai. 1990

31 Mai. 1990;

foto clăd: fișier grafic ce conține fotografia clădirii;

foto ap.jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcției; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcției.

Tabelul SM INCERC

clad.record

este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele stației seismice;

Code Earthq.: caracterele 1-3 din numele fișierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fișierelor; Code record: caracterul 8 din numele fișierelor;

Orientare l: orientarea direcției longitudinală a accelerografului (componenta l); ace.max: accelerația maximă (cmls 2 );

vel. max.: viteza maximă (emis); dis. max.: deplasarea maximă (cm);

Orientarea t: orientarea direcției transversală a accelerografului (componenta t); Direcția v: componenta verticală a înregistrării (componenta V).

Tabelul SM INCERC clad.

component

este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele stației seismice;

Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fișierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fișierelor; Code record: caracterul 8 din numele fișierelor;

Code axis: orientarea componentei respective a înregistării (V pentru vertical, celelalte sunt orientări în plan orizontal);

ace.max: accelerația maximă (cmls2); vel.max.: viteza maximă (emis); dis.max.: deplasarea maximă (cm);

time histories: fișierul grafic ce conține istoria în timp a accelerației, vitezei și deplasării componentei respective a înregistrării;

spectra: fișierul grafic ce conține spectrele de răspuns pentru 5 valori ale fracțiunii din amortizarea critică, în reprezentare trilogaritmică.

Fișierul

SM INCERC clad

permite ordonarea în tabele funcție de mai mulți (cel mult 3 deodată) parametrii.

S-a creat baza de date

SMDB INCERC clad

(Strong Motion Data Base INCERC clădiri instrumentate) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fișierul excel

SM INCERC clad.

Atât în fișierul excel

SM INCERC clad

cât și în baza de date

SMDB INCERC clad

se pot vizualiza fișierele .gif si .jpeg conținînd reprezentările grafice.

ÎNTREȚINEREA ȘI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE

SMDB INCERC clad

Întreținerea băncii de date

SMDB INCERC clad

(fișierul excel

SM INCERC clad

și baza de date

SMDB INCERC clad)

și completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obține la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potențialii utilizatori ai băncii de date

SMDB INCERC clad,

pentru obținerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condițiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările cutremurelor puternice din anii 1977, 1986 si 1990, obținute pe clădiri instrumentate seismic, în rețeaua seismică națională INCERC sunt :

P.C. Pentium II/ 233 MHz;

32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condițiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date

SMDB INCERC clad

este suficientă cunoașterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date

SMDB INCERC clad.

SM INCERC

cladEarthq.

No.

Earthquake

Lat.N

Long.E

CodeEarthq.

h (km)

Date

poze inreg. Tara

poze inreg. Buc.

Vrancea

(G-R)

7.2

45,34

26,30

771

109

1977.03.04

tara cladiri 77.aif

tara cladiri toate.aif

Vrancea

(G-R)

7.0

45,53

26,47

861

133

1986.08.30

tara cladiri 86.aif

buc cladiri 86.aif

Vrancea

(G-R)

6.7

45,82

26,90

901

1990.05.30

tara cladiri 901.oif

buc cladiri 901.gif

Vrancea

(G-R)

6.1

45,83

26,89

902

1990.05.31

tara cladiri 902.gif

buc cladiri 902.gif

SM INCERC clad

Station

No.

Station

Address

Latit. N

Long. E

Code Station

Code record niv.teren

Code record ultim nivel

Building Height

Position

4.mar. 1977

30. aug

1986

30. mai.

1990

31. mai.

1990

foto clad

foto ap ios

foto ap sus

Balta Alba

Postavarului 11, bl.E5

44,413

26,169

BLAJ

BLAJ!

BLAI2

B+GF+I0S

B&IOS

-&x

x&-

x&x

BLA CL.j12g

BLA APj.jng

BLA APs.inP

Carlton

Ion Campineanu, Subsol II

44,436

26,102

CRLI

CRLII

2B+GF+6S

Colentina

Str Masina de Paine nr. 6, bl. R3 I

44,541

26,125

COLI

COLI2

B+GF+I0S

!OS

-&x

COLCL.j12g

COLAPi.irw

COLAPs.inP

Rahova

Alexandriei I 14, BIODI

44,401

26,052

RAHI

RAH12

B+GF+I0S

B&!IS

-&x

RAHCL.jQg

RAHAPs.gif

Adjud

I Mai 12, Adm Financiara

46,095

27,181

ADJI

ADJII

GF+2S

ADJ CL.in"

ADJ ani.in"

Alexandria

Str. Republicii - Modul Proiect S.A.

43,960

25,410

ALXI

ALX12

B+GF+I0S*

JOS

-&x

ALX cl.jQg

ALX a12s.jQg

Bacau

Comisa Bistritei, bi 7B, locuinte

46,554

26,916

BACI

BACII

BACI2

B+GF+I0S

B&I0S

x&x

Braila

Unirii 72,Bloc turn, locuinte

45,269

27,966

BRLI

BRLll

BRLI2

B+GF+I0S

B&I0S

x&x

Brasov

Iuliu Maniu 43, SC Proiect Brasov

46,656

25,652

BRSI

BRSll

B+GF+8S

BRSCL.ioe

BRS AP.jQg

Buzau

N. Balcescu bl.9, locuinte

45,147

26,809

BUZI

BUZll

B+GF+I0S

BUZcl.jQg

BUZ aQj.jQg

Campulung Muscel

Negru Voda 164, Hotel

45,272

25,046

CMPI

CMPll

B+GF+6S

Constanta

Mircea cel Batrin 104, IMC

44,181

28,650

CNTI

CNTII

B+GF+7S

Craiova

Ioan Maiorescu IO, Proiect SA

44,321

23,798

CRVI

CRVII

CRV12

B+GF+7S

B&7S

x&-

x&x

Focsani

Republicii 9, Vrancea Proiect SA

45,693

27,192

FOC2

FOC21

B+P+3S

FOC2(Ljorr

FOC2 AP.inrr

Gaiali

Navelor 3, Proiect Galati SA

45,430

28,058

GLT2

GLT21

GLT22

B+GF+9S

B&9S

x&x

Galati

Brailei bl II ,Cartier Tiglina, locuinte

45,427

28,028

GLTI

GLTll

GLTI2

B+GF+l0S

B&IOS

x&x

Giurgiu

Alexandriei 7-9,Policlinica judeteana

43,893

25,982

GRGI

GRG!l

GF+2S

GRGcl.jQg

GRGaQj.jQg

Iasi

Centru - Alexandru cel Bun

47,190

27,570

IAS2

IAS21

IAS22

B+GF+4S*

B&4S

x&x

-&x

x&-

Iasi

Copou 4, Habitat Proiect SA

47,169

27,576

!AS!

!ASll

B+GF+2S

!AS! CL.j12g

IASl a12i-i12g

Pitesti - Nord

Sos. Cimpulung 6-8, CN Apele Romane

44,868

24,883

PITI

PITII

B+GF+2S

Ploiesti

Bloc 149 Cartier Vest

44,900

26,040

PLS!

PLSll

PLSI2

B+GF+l0S

B&l0S

x&x

PLS cl.j12g

Slobozia

Garii 3, SACO SA

44,565

27,350

SLBI

SLB!l

GF+4S

SLB cl.jQg

SLB a12j.j12g

Tulcea

Prefectura

45,176

28,804

TLC2

TLC21

B+GF+4S

Vaslui

Stefan cel Mare nr. 79

46,637

27,733

VLSI

VLSII

B+GF+4S

VLS CL,jlli;

VLS apjjQg

SM INCERC clad

Record

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code record

orientare 1

ace.max

vei.max

dis.max

orientare t

ace.max

vei.max

dis.max

directie v

ace.max

vei.max

dis.max

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAl

N70E

326,00

79,960

19,6200

N20W

363,50

75,220

20,4000

99,0500

10,8900

1,8330

Bacau

861

BACI

NllOE

153,40

10,460

1,1910

N20E

176,80

19,200

1,6250

50,4000

2,4380

0,5348

Bacau

861

BACI

Nl l0E

57,67

4,921

0,9285

N20E

116,50

8,326

1,2420

25,1600

3,0480

0,5195

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAJ

N70E

91,96

15,910

3,0340

N20W

89,08

18,350

3,6180

33,7800

5,4020

1,1110

Braila

861

BRLl

E-W

219,90

29,510

5,6970

N-S

274,10

28,930

4,8710

51,8100

4,6530

0,7152

Braila

861

BRLl

N-S

91,55

10,580

1,8200

E-W

61,80

7,190

1,7270

44,6200

3,9910

0,6058

Campulung Muscel

861

CMPl

N-S

73,36

13,640

2,6480

E-W

75,94

13,600

3,6480

23,4000

5,1990

1,4610

Bucuresti-Colentina

861

COLI

Nll0E

260,70

23,750

2,6370

N20E

162,80

25,580

4,8090

109,7000

4,5690

0,7965

Bucuresti-Carlton

861

CRLl

N165E

62,46

9,654

2,4130

N75E

79,59

9,733

2,3540

36,8000

3,4160

0,6988

Craiova

861

CRVI

N05E

112,30

12,390

2,4920

N95E

140,70

12,380

1,8670

61,0300

2,3110

0,3898

Focsani

861

FOC2

N07W

166,80

27,200

5,8990

N97W

237,60

20,730

2,0690

91,5100

3,9450

0,5850

Galati

861

GLTl

N06W

389,70

49,470

8,6270

N84E

298,80

43,340

5,9980

128,2000

8,4160

0,8926

Galati

861

GLTl

N06W

150,70

23,040

4,6930

N84E

157,60

20,740

2,9130

81,4900

6,4210

1,0010

Iasi

861

IAS2

N-S

151,30

IO,180

1,1600

E-W

168,70

13,850

1,4370

47,3200

2,0660

0,3194

Iasi

861

IAS2

N-S

64,10

6,038

0,8947

E-W

146,40

11,750

1,4430

36,5000

1,9340

0,1399

Ploiesti

861

PLSI

Nl00E

588,20

54,310

9,5520

Nl0E

422,60

68,190

13,0600

159,5000

7,3360

1,5940

Ploiesti

861

PLSl

NI0E

219,30

28,440

4,8620

Nl00E

207,20

21,650

3,1620

58,1100

4,1930

1,134(]

București-Rahova

861

RHVl

N70E

178,10

20,960

2,6640

N20W

139,70

24,000

5,0970

58,9300

3,8720

0,6688

Vaslui

861

VLSl

154,30

7,985

1,8170

171,30

18,580

2,4720

135,8000

4,2150

0,5363

Adjud

901

ADJl

N50E

82,14

9,919

2,3790

N40W

89,59

10,440

2,7480

105,0000

4,1920

0,6812

Alexandria

901

ALXl

N45W

264,90

20,860

1,9820

N45E

211,80

17,840

1,9090

69,0600

2,6710

0,4908

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

N160E

219,60

29,200

5,5280

N70E

112,60

9,246

1,2760

127,6000

4,8860

0,9770

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

N160E

67,69

14,320

2,5450

N70E

63,13

4,290

0,8152

53,5400

3,3390

0,6488

Braila

901

BRLl

N-S

170,60

19,310

3,3000

E-W

207,10

16,510

2,8610

61,7800

2,7720

0,5587

Braila

901

BRLl

E-W

73,88

8,193

1,3580

N-S

79,62

9,792

1,9800

36,5700

3,3120

0,7312

Brasov

901

BRSl

N16W

38,24

4,017

0,7021

N74E

48,98

53,740

1,3290

20,3000

1,4550

0,3523

Buzau

901

BUZI

Nl35W

155,60

23,130

6,4090

N45W

196,30

19,160

3,9180

111,1000

5,9490

1,494(]

Campulung Muscel

901

CMPl

E-W

46,40

3,708

0,8295

N-S

41,19

4,330

0,9116

18,9900

3,2290

0,9321

Constanta

901

CNTl

Nl48W

33,99

2,431

0,4926

N58W

45,39

3,734

0,5887

33,9900

2,4310

0,4926

SM INCERC clad

Component

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

spectra

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

N70E

326,00

79,960

19,6200

771BLA12.avdl.aif

771BLA12.soel.aif

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

N20W

363,50

75,220

20,4000

771BLA12.avdt.aif

771BLA12.soet.aif

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

99,05

10,8900

1,8330

771BLA12.avdv.aif

771BLA12.soev.aif

Bacau

861

BACI

NllOE

57,67

4,921

0,9285

861BAC11.avdl.aif

861BAC11.soel.aif

Bacau

861

BACI

N20E

116,50

8,326

1,2420

861BAC11.avdt.aif

861BAC11.soet.aif

Bacau

861

BACI

25,16

3,0480

0,5195

861BAC11.avdv.aif

861BAC11.soev.aif

Bacau

861

BACI

NllOE

153,40

10,460

1,1910

861BAC12.avdl.aif

861BAC12.snel.aif

Bacau

861

BACI

N20E

176,80

19,200

1,6250

861BAC12.avdt.aif

861BAC12.soet.aif

Bacau

861

BACI

50,40

2,4380

0,5348

861BAC12.avdv.aif

861BAC12.soev.oif

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

N70E

91,96

15,910

3,0340

861BLA11.avdl.aif

861BLA11.soel.aif

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

N20W

89,08

18,350

3,6180

861BLA11.avdt.aif

861BLA11.soet.oif

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

33,78

5,4020

I,1110

861BLA11.avdv.aif

861BLA11.soev.aif

Braila

861

BRLI

N-S

91,55

10,580

1,8200

861BRL11.avdl.aif

861BRL11.soel.aif

Braila

861

BRLI

E-W

61,80

7,190

1,7270

861BRL11.avdt.aif

861BRL11.soet.aif

Braila

861

BRLI

44,62

3,9910

0,6058

861BRL11.avdv.aif

861BRL11.soev.aif

Braila

861

BRLI

E-W

219,90

29,510

5,6970

861BRL12.avdl.aif

861BRL12.soel.aif

Braila

861

BRLI

N-S

274,10

28,930

4,8710

861BRL12.avdt.aif

861BRL12.soet.aif

Braila

861

BRLI

51,81

4,6530

0,7152

861BRL12.avdv.aif

861BRL12.soev.aif

Campulung Muscel

861

CMPI

N-S

73,36

13,640

2,6480

861CMP11.avdl.aif

861CMP11.soel.aif

Campulung Muscel

861

CMPI

E-W

75,94

13,600

3,6480

861CMP11.avdt.aif

861CMP11.soet.aif

Campulung Muscel

861

CMPI

23,40

5,1990

1,4610

861CMP11.avdv.aif

861CMP11.soev.ai1

Bucuresti-Colentina

861

COLI

NllOE

260,70

23,750

2,6370

861COL12.avdl.aif

861COL12.soel.aif

Bucuresti-Colentina

861

COLI

N20E

162,80

25,580

4,8090

861COL12.avdt.aif

861COL12.soet.aif

Bucuresti-Colentina

861

COLI

109,70

4,5690

0,7965

861COL12.avdv.aif

861COL12.soev.aif

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

N165E

62,46

9,654

2,4130

861CRL11.avdl.aif

861CRL11.soel.aif

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

N75E

79,59

9,733

2,3540

861CRL11.avdt.aif

861CRL11.soet.aif

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

36,80

3,4160

0,6988

861CRL11.avdv.aif

861CRL11.soev.aif

Craiova

861

CRVI

N05E

112,30

12,390

2,4920

861CRV11.avdl.aif

861CRV11.soel.aif

Craiova

861

CRVI

N95E

140,70

12,380

1,8670

861CRV11.avdt.aif

861CRV11.sQet.gif

Craiova

861

CRVI

61,03

2,3110

0,3898

861CRV11.avdv.aif

861CRV11.soev.aif

Focsani

861

FOC2

N07W

166,80

27,200

5,8990

861FOC21.avdl.aif

861FOC21.sQel.gif

Focsani

861

FOC2

N97W

237,60

20,730

2,0690

861FOC21.avdt.aif

861FOC21.soet.aif

Focsani

861

FOC2

91,51

3,9450

0,5850

861FOC21.avdv.aif

861FOC21.soev.aif

Galati

861

GLTl

N06W

150,70

23,040

4,6930

861GLT11.avdl.aif

861GLT11.soel.aif

Galati

861

GLTl

N84E

157,60

20,740

2,9130

861GLT11.avdt.aif

861GLT11.soet.aif

Galati

861

GLTI

81,49

6,4210

1,0010

861GLT11.avdv.aif

861GLT11.soev.aif

Galati

861

GLTI

N06W

389,70

49,470

8,6270

861GLT12.avdl.aif

861GLT12.soel.aif

Galati

861

GLTI

N84E

298,80

43,340

5,9980

861GLT12.avdt.aif

861GLT12.SQet.gif

Galati

861

GLTI

128,20

8,4160

0,8926

861GLT12.avdv.gif

861GLT12.SQev.gif

Iasi

861

IAS2

N-S

64,10

6,038

0,8947

861IAS21.avdl.aif

861IAS21.soel.aif

No .

Station

Code Eartha

Code

. St a tion

Code record

Code axis

ace.m a x

vei.max

dis.max

time histories

soectra

Iasi

861

IAS2

E-W

146,40

11 , 750

1,4430

861IAS21.avdt.nif

861IAS21.snet.aif

4 2

Iasi

861

IAS2

36,50

1 , 9340

0 , 1399

861IAS21.avdv.aif

861IAS21.soev.aif

Iasi

861

IAS2

N-S

151,30

10,180

1 , 1600

861IAS22 . avdl.nif

861IAS22.soel.aif

Iasi

861

IAS2

E-W

168 , 70

13 , 850

1 ,4 370

861IAS22 . avdt.aif

861IAS22.soet.aif

Iasi

861

IAS2

47 , 32

2 , 0660

0 , 3194

861IAS22 . avdv . aif

861IAS22 . soev . aif

Ploiesti

861

PLSl

Nl0E

219 , 30

28 , 440

4 , 8620

861PLS11 . avdl.a i f

861PLS11 . snel.aif

4 7

Ploiesti

861

PLSI

NI00E

207,20

21,650

3,1620

861PLS11.avdt.nif

861PLS11.snet.aif

4 8

Ploiesti

8 61

PLSl

58 , 11

4 , 1930

1 , 1340

861PLS11.avdv.aif

861PLS11.soev.aif

Ploiesti

861

PLSI

NI00E

588 , 20

54 , 310

9,5520

861PLS12 . avdl.aif

861PLS12.snel.aif

Ploiesti

861

PLSI

N!0E

422,60

68 , 190

13,0600

861PLS12.avdt.aif

861PLS12.soet.aif

Ploiesti

861

PLSl

159,50

7,3360

1,5940

861PLS12.avdv.aif

861PLS12.snev.aif

București-Rahova

861

RHVI

N70E

178 , 10

20 , 960

2 , 6640

861RHV12.avdl.nif

861RHV12.sRel.gif

București-Rahova

861

RHVI

N20W

139 , 70

24 , 000

5 , 09 7 0

861RHV12 . avdt.aif

861RHV12.sRet.gif

București-Rahova

8 61

RH V l

58 , 93

3 , 8720

0 , 6688

861RHV12 . avdv . aif

861RHV12.soev . aif

Vaslui

861

VLSI

N-S

154 , 30

7 , 985

1 , 8170

861VLS11 . avdl.aif

861VLS11 . snel.aif

Vaslui

861

VLSI

E-W

171,30

18 , 580

2,4720

861VLS11.avdt.aif

861VLS11 . soet.aif

5 7

Vaslui

861

VLSI

135 , 80

4 , 2150

0,5363

861VLS11.avdv

. nif

861VLS11.snev . aif

Adiud

9 01

ADJI

N50E

82 , 14

9 , 919

2 , 3790

901ADJ11.avdl.aif

901ADJ11.snel.aif

Adjud

901

ADJl

N40W

89,59

10,440

2,7480

901ADJ11.avdt.nif

901ADJ11.snet.aif

Adiud

901

ADJl

105,00

4 , 1920

0,6812

901ADJ11.avdv . aif

901ADJ11.soev.aif

Alexandria

901

ALXI

N45W

264 , 90

20 , 860

1 , 9820

901ALX12.avdl.nif

901ALX12.snel.aif

6 2

Alexandria

901

ALXI

N45E

211 , 80

17 , 840

1 , 9090

901ALX12.avdt.aif

901ALX12 . soet.aif

Alexandria

901

ALXI

69 , 06

2 , 6 7 10

0,4908

901ALX12.avdv . nif

901ALX12.soev.aif

Bucuresti - Balta Alba

901

BLAJ

N160E

67 , 69

14 , 320

2 , 5450

901BLA11 . avdl.aif

901BLA11 . snel.aif

6 5

Bucur e sti-Balta

A lba

901

BLAJ

N70E

63 , 13

4 , 290

0 , 8152

901BLA11 . avdt.aif

901BLA11 . soet.aif

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

53 , 54

3,3390

0 , 6488

901BLA11 . avdv . nif

901BLA11.snev.aif

Bucuresti-Balta Alb a

901

BLAJ

NI60E

219 ,6 0

29 , 200

5,5280

901BLA12.avdl.aif

901BLA12.sRel.gif

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

N70E

112 , 60

9 ,246

1,2760

901BLA12.avdt.aif

901BLA12.snet.aif

6 9

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

127 , 60

4 , 8860

0,9770

901BLA12.avdv.nif

901BLA12.sRev.gif

7 0

Braila

901

BRL!

E-W

73,88

8 , 193

1 , 3580

901BRL11.avdl.n i f

901BRL11.snel.aif

7 1

Braila

901

BRLI

N-S

79,62

9 , 792

1 , 9800

901BRL11.avdt.aif

901BRL11.soet.aif

Braila

901

BRL!

36 , 57

3 , 3120

0 , 7312

901BRL11 . avdv . aif

901BRL11.snev . a i f

Braila

901

BRLI

N-S

170 , 60

19 ,3 10

3 , 3000

901BRL12.avdl.aif

901BRL12 . snel.aif

Braila

901

BRLI

E-W

207 , 10

16 , 510

2 , 8610

901BRL12 . avdt.nif

901BRL12 . snet.aif

7 5

Braila

901

BRLI

61 , 78

2 , 7720

0 , 5587

901BRL12 . avdv . aif

901BRL12 . snev.aif

Brasov

9 01

BRSI

NI6W

38,24

4 , 017

0 , 7021

901BRS11.avdl.nif

901BRS11 . snel.aif

Brasov

901

BRSI

N74E

48 , 98

53 , 740

1,3290

901BRS11.avdt.aif

901BRS11.sQet.gif

Brasov

901

BRSI

20,30

1,4550

0,3523

901BRS11.avdv . aif

901BRS11.snev.aif

Buzau

901

BUZI

N135W

155,60

23 , 130

6,4090

901BUZ11.avdl.nif

901BUZ11.soel.aif

8 0

Buzau

901

BUZI

N45W

196,30

19 , 160

3 , 9180

901BUZ11.avdt.aif

901BUZ11.snet.aif

8 1

Buzau

901

BUZI

111 , !0

5 , 9490

1 , 4940

901BUZ11.avdv . nif

901BUZ11 . snev.aif

C a moulung Muscel

901

CMPl

E-W

46,40

3 , 70 8

0 , 8295

901CMP11 . avdl.aif

901CMP11 . soel.aif

Campulung Muscel

901

CMPI

N -S

41 , 19

4 , 330

0 , 9116

901CMP11 . avdt.nif

901CMP11 . soet.aif

8 4

Camoulung

M uscel

901

CMPI

18 , 99

3 , 2290

0,9321

901CMP11.avdv . aif

901CMP11 . soev . ai

Constanta

9 01

CNTI

Nl48W

33,99

2,431

0 , 4926

901CNT11 . avdl.n i f

901CNT11.snel.aif

Constanta

9 01

CNTl

N58W

45 , 3 9

3 , 734

0 , 5887

901CNT11.avdt.nif

901CNT11.snet.aif

8 7

Constanta

901

CNTl

33 , 99

2,431O

0,4926

901CNT11.avdv . aif

901CNT11.snev.aif

Bucuresti-Colentina

901

COLI

N20E

151 , 40

20 , 700

3,6920

901COL12.avdl.n i f

901COL12.soel.aif

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code

record

Code axis

ace.max

vel.max

dis.max

time histories

spectra

Bucuresti-Colentina

901

COLI

NllOE

237,30

25,650

4,3930

901COL12.avdt.aif

901COL12.soet.aif

Bucuresti-Colentina

901

COLI

96 , 66

5,6570

0 ,

791 I

901COL12.avdv.aif

901COL12.soev . aif

Bucuresti-Carlton

901

CRLI

N75E

99,94

6 ,

533

1,3900

901CRL11 . avdl.aif

901CRL11.soel.aif

Bucuresti-Carlton

901

CRLJ

N165E

114,70

21,170

3,8910

901CRL11.avdt.aif

901CRL11.soet.aif

Bucuresti-Carlton

901

CRLl

99,44

3,8690

0 ,

8883

901CRL11 . avdv.aif

901CRL11.soev.aif

Craiova

901

CRVI

N95E

48,54

3,670

0,4795

901CRV11.avdl.aif

901CRV11.soel.aif

Craiova

901

CRVI

N05E

62,41

4,950

0 ,

6371

901CRV11.avdt.aif

901CRV11.soet.aif

Craiova

901

CRVI

23 ,

1,4880

0 ,

2708

901CRV11 . avdv.aif

901CRV11.soev . aif

Craiova

901

CRVI

N05E

112,50

10,090

1 , 4400

901CRV12.avdl.aif

901CRV12.soel.aif

Craiova

901

CRVI

N95E

49,24

1,850

0,2227

901CRV12.avdt.aif

901CRV12.soet.aif

Craiova

901

CRVI

102,40

7,9470

0 , 8816

901CRV12.avdv.aif

901CRV12.soev.aif

100

Focsani

901

FOC2

N07W

117 , 90

17,090

4 ,

4150

901FOC21.avdl.aif

901FOC21.soel.aif

101

Focsani

901

FOC2

N83E

71 ,

11,330

2 ,

7170

901FOC21.avdt.aif

901FOC21.soet.aif

102

Focsani

901

FOC2

163 ,

4,9390

1,0590

901FOC21.avdv.aif

901FOC21.soev.aif

103

Galati

901

GLTJ

N84E

155,00

14,260

3,5880

901GLT11.avdl.aif

901GLT11.soel.aif

104

Galati

901

GLTI

N06W

139 , 50

11,600

1 , 9290

901GLT11.avdt.aif

901GLT11.soet.aif

105

Galati

901

GLTI

94,48

6 , 5850

0,9526

901GLT11 . avdv.aif

901GLT11 . soev . aif

106

Galati

901

GLTI

N84E

278,50

28 , 310

5,5400

901GLT12.avdt.aif

901GLT12.soel.aif

107

Galati

901

GLTI

N06W

261,50

31,243

4,0670

901GLT12.avdt.aif

901GLT12.soet.aif

108

Galati

901

GLTI

114,20

6,6070

0,9462

901GLT12 . avdv.aif

901GLT12.soev.aif

109

Galati

901

GLT2

E-W

97,47

15,010

4,0760

901GLT21.avdl.aif

901GLT21.soel.aif

Galati

901

GLT2

N-S

74,23

9,874

1 ,

6980

901GLT21 . avdt.aif

901GL T21.soet.aif

III

Galati

901

GLT2

80,63

4,2820

0 ,

9267

901GLT21.avdv.aif

901GLT21.soev . aif

112

Galati

901

GLT2

E-W

195,50

22,140

6 , 8150

901GLT22.avdl.aif

901GLT22.soel.aif

113

Galati

901

GLT2

N-S

182,10

29,850

4,9310

901GLT22.avdt.aif

901GLT22.soet.aif

114

Galati

901

GLT2

139,20

5,4560

0 ,

8034

901GLT22.avdv.aif

901GLT22.soev . aif

115

Giurgiu

901

GRGI

N-S

108 ,

9,208

1,1190

901GRG11.avdl.aif

901GRG11 . soel.aif

I 16

Giurgiu

901

GRGl

E-W

50,08

4,125

0 , 5575

901GRG11.avdt.aif

901GRG11.soet.aif

117

Giurgiu

901

GRGJ

41,69

2,2030

0 ,

2663

901GRG11.avdv.aif

901GRG11.soev.ai

118

Iasi

901

IASl

N150E

135 ,

6,012

0,8776

901IAS11.avdl.aif

901IAS11.soel.aif

119

Iasi

901

IASI

N60E

89 , 96

6 ,

793

0 ,

8899

901IAS11 . avdt.aif

901IAS11.soet.aif

120

Iasi

901

IASJ

83,87

4,4500

0 ,

9415

901IAS11.avdv.aif

901IAS11.soev.aif

121

Iasi

901

IAS2

N-S

170,50

10,760

3,0540

901IAS22 . avdl.aif

901IAS22.soel.aif

122

Iasi

901

IAS2

E-W

202,40

13,510

2 ,

7070

901IAS22 . avdt.aif

901IAS22.soet.aif

123

Iasi

901

IAS2

89,55

3,5430

0,6040

901 IAS22.avdv.aif

901IAS22.soev.aif

124

Pitesti

- Nord

901

PITI

E-W

47 ,

3 ,

257

0,3446

901PIT11.avdl.aif

901PIT11.soel.aif

125

Pitesti

Nord

901

PITI

N-S

46,50

3,580

0,5197

901PIT11.avdt.aif

901PIT11.soet.aif

126

Pitesti

- Nord

901

PITI

13,34

1,0930

0,2981

901PIT11.avdv.aif

901PIT11.soev.aif

127

Ploiesti

901

PLSI

NlO0E

81,41

11,850

2 ,

7650

901PLS11 . avdl.gif

901PLS11.soel.aif

128

Ploiesti

901

PLSl

NI0E

72 ,

10,800

2 ,

6790

901PLS11.avdt.aif

901PLS11 . soet.aif

129

Ploiesti

901

PLSI

32 ,

2 , 8810

0 ,

8698

901PLS11.avdv.aif

901PLS11.soev . aif

130

Ploiesti

901

PLSI

NI0E

378,60

24,600

3 , 3600

901PLS 12 . avdl.aif

901PLS12.soel.aif

131

Ploiesti

901

PLSI

NlO0E

362,30

44,930

6,9200

901PLS12.avdt.aif

901PLS12.soet.aif

132

Ploiesti

901

PLSI

80 ,

5,0560

0 , 9488

901PLS12.avdv.aif

901PLS12.soev.aif

133

Bucuresti-Rahova

901

RAHI

N70W

383 , 20

25,000

3 , 7510

901RHV12.avdl.aif

901RHV12.soel.aif

134

Bucuresti-Rahova

901

RAHl

N20E

275 , 00

25 ,

780

2,8730

901RHV12.avdt.aif

901RHV12 . soet.aif

135

Bucuresti-Rahova

901

RAHI

115,80

9,4700

2,1900

901RHV12.avdv.aif

901RHV12.soev . aif

136

Slobozia

901

SLBI

N-S

139,10

19,290

2 ,

8430

901SLB11.avdl.aif

901SLB11.soel.aif

No.

Station

Code Eartha.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

soectra

137

Slobozia

901

SLBI

E-W

85,54

15,270

3,8560

901SLB11.avdt.aif

901SLB11.soet.aif

138

Slobozia

901

SLBl

74,80

4,6660

0 , 9001

901SLB11.avdv . aif

901SLB11.soev.aif

139

Tulcea

901

TLC2

N-S

89,00

7 ,

468

1,4200

901TLC21.avdl.aif

901TLC21.soel.aif

140

Tulcea

901

TLC2

E-W

51 , 39

3,477

0 ,

4721

901TLC21.avdt.aif

901TLC21.soet.aif

141

Tulcea

901

TLC2

52,22

2 , 7900

0 ,

5932

901TLC21 . avdv . aif

901TLC21 . soev . aif

142

Vaslui

901

VLSI

E-W

130 , 00

12,640

2 ,

7310

901VLS11.avdt.aif

901VLS11.soel.aif

143

Vaslui

901

VLSl

N-S

133,60

11 , 080

1 , 9360

901VLS11 . avdt.aif

901VLS11 . soet.aif

144

Vaslui

901

VLSl

112 , 10

3 ,

9820

0,6954

901VLS11.avdv.aif

901VLS11.soev.aif

145

Adjud

902

ADJl

N40W

35,14

2,040

0,3453

902ADJ11.avdl.aif

902ADJ11.soel.aif

146

Adjud

902

ADJl

N50E

36,46

2 , 630

0,2978

902ADJ11.avdt.aif

902ADJ11.soet.aif

147

Adjud

902

ADJl

33,01

1 , 0610

0,2665

902ADJ11.avdv . aif

902ADJ11.soev.aif

148

Alexandria

902

ALXl

N135E

38,00

3 ,

141

0,4403

902ALX12.avdl.aif

902ALX12.sQel.gif

149

Alexandria

902

ALXl

N45E

37 , 25

3,055

0 ,

2977

902ALX12 . avdt.aif

902ALX12.sQet.gif

150

Alexandria

902

ALXI

11,47

0 , 8999

0 ,

1994

902ALX12.avdv . aif

902ALX 12.soev.aif

151

Bucuresti-Balta

Alba

902

BLAJ

N70E

16,47

1 , 426

0 ,

2373

902BLA11 . avdl.aif

902BLA11 . soel.aif

152

Bucuresti-Balta

Alba

902

BLAJ

N20W

15 ,

0 ,

822

0 ,

1585

902BLA11 . avdt.aif

902BLA11 . soev . aif

153

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

11,86

0 , 7224

0 , 2068

902BLA11.avdv . aif

902BLA11.soev.aif

154

Bucuresti-Balta

Alba

902

BLAJ

N70E

37 , 27

3 , 690

0,5397

902BLA12.avdl.aif

902BLA12.soel.aif

155

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

N20W

32,05

3 , 728

0,5645

902BLA12.avdt.aif

902BLA12.soet.aif

156

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

26,09

1 , 6160

0,2508

902BLA12.avdv . a i f

902BLA12.soev.aif

157

Braila

902

BRLI

N-S

46,80

4 ,

138

0 , 6652

902BRL11.avdl.aif

902BRL11.soel.aif

158

Braila

902

BRLI

E-W

62,17

4 , 491

0 , 5303

902BRL11.avdt.aif

902BRL11.soet.aif

159

Braila

902

BRLI

19,30

1,7790

0 , 2870

902BRL11.avdv . aif

902BRL11.soev.aif

160

Braila

902

BRLI

E-W

70 ,

10 ,

230

1 ,

2860

902BRL12 . avdl.aif

902BRL12 . soel.aif

161

Braila

902

BRLI

N-S

92 , 05

7 , 052

1,4210

902BRL12.avdt.aif

902BRL12 . soet.aif

162

Braila

902

BRLl

28,77

2 ,

0720

0 ,

3884

902BRL12.avdv.aif

902BRL12.s12ev.gif

163

Buzau

902

BUZJ

N135W

47,17

3 , 263

0,5740

902BUZ11.avdl.aif

902BUZ11.soel.aif

164

Buzau

902

BUZI

N45E

95,81

3,410

0,4926

902BUZ11.avdt.a i f

902BUZ11.soet.aif

165

Buzau

902

BUZI

32,92

1,4920

0 , 4056

902BUZ11.avdv.aif

902BUZ11.soev.aif

166

Bucuresti-Colentina

902

COLI

Nll0E

33,18

3,306

0 , 5436

902COL12.avdl.aif

902COL12.soel.aif

167

Bucuresti-Colentina

902

COLI

N20E

48 , 11

4 , 332

0 , 5242

902COL12.avdt.aif

902COL12.soet.aif

168

Bucuresti-Colentina

902

COLI

16 ,

1,0760

0 ,

3031

902COL12 . avdv . aif

902COL12.soev.aif

169

Bucuresti-Carlton

902

CRLI

N165E

22 ,

1 ,

629

0,3875

902CRL11.avdl.aif

902CRL11.soel.aif

170

Bucuresti-Carlton

902

CRLI

N75E

19,48

1 ,

791

0 , 2606

902CRL11.avdt.aif

902CRL11.sQet.gif

171

Bucuresti-Carlton

902

CRLJ

17 ,

1 ,

0910

0,2275

902CRL11.avdv . aif

902CRL11.soev.aif

172

Focsani

902

FOC2

N07W

87 , 69

11,760

1,7880

902FOC21 . avdl.aif

902FOC21.soel.aif

173

Focsani

902

FOC2

N97W

161,80

17,800

2,7820

902FOC21.avdt.aif

902FOC21.soet.aif

174

Focsani

902

FOC2

44,89

1 ,

7480

0,3680

902FOC21.avdv.aif

902FOC21.soev.aif

175

Galati

902

GLTI

N06W

65,13

7 , 943

1,4810

902GLT11.avdl.aif

902GLT11.soel.aif

176

Galati

902

GLTI

N84E

74 ,

6 , 436

0 , 8281

902GLT11.avdt.aif

902GLT11.sQet.gif

177

Gaiali

902

GLTI

35,77

2 , 8010

0,4793

902GLT11.avdv.aif

902GL T11.s12ev.gif

178

Galati

902

GLTJ

N06W

180,40

18 ,

020

3 , 0650

902GLT12.avdl.aif

902GLT12.soel.aif

179

Galati

902

GLTl

N84E

134 ,

12,460

1,7830

902GLT12.avdt.aif

902GLT12.soet.aif

180

Galati

902

GLTl

71,22

3 , 0230

0,6280

902GLT12.avdv . aif

902GLT12.soev.aif

181

Galati

902

GLT2

N-S

71,86

7,600

1,8130

902GLT21.avdl.aif

902GLT21.soel.aif

182

Galati

902

GLT2

N-S

123,40

14,580

3,1690

902GLT22.avdl.aif

902GLT21.soel.aif

183

Galati

902

GLT2

E-W

47,11

5 , 141

0 , 6694

902GLT21.avdt.aif

902GLT21.soet.aif

No.

Station

Code Eartha.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

soectra

184

Galati

902

GLT2

32,94

3,8880

0,6030

902GLT21.avdv.aif

902GLT21.snev.aif

185

Galati

902

GLT2

E-W

67,65

12,210

2,2060

902GLT22.avdt.nif

902GLT22.snet.aif

186

Galati

902

GLT2

47,98

3,8190

0,5074

902GLT22.avdv.aif

902GLT22.snev.aif

187

Giurgiu

902

ORGI

N-S

11,76

0,624

0,8094

902GRG11.avdl.nif

902GRG11.snel.aif

188

Giurgiu

902

ORGI

E-W

10,28

0,909

0,2753

902GRG11.avdt.aif

902GRG11.soet.aif

189

Giurgiu

902

ORGI

7,60

0,7329

0,2137

902GRG11.avdv.nif

902GRG11.snev.ai

190

lasi

902

IASI

N150E

75,98

4,143

0,6054

902IAS11.avdl.aif

902IAS11.snel.aif

191

lasi

902

IASI

N60E

31,23

1,980

0,3514

902IAS11.avdt.nif

902IAS11.snet.aif

192

lasi

902

IASI

41,01

1,1370

0,1366

902IAS11.avdv.aif

902IAS11.snev.aif

193

Iasi

902

IAS2

N-S

36,82

2,196

0,3830

902IAS21.avdl.aif

902IAS21.snel.aif

194

Iasi

902

IAS2

E-W

45,76

3,668

0,6062

902IAS21.avdt.aif

902IAS21.snet.aif

]95

Iasi

902

IAS2

30,85

1,1080

0,2091

902IAS21.avdv.aif

902IAS21.soev.aif

]96

Ploiesti

902

PLSI

Nl0E

12,12

1,627

0,4482

902PLS11.avdl.gif

902PLS11.sQel.gif

197

Ploiesti

902

PLSl

Nl00E

16,42

1,041

0,2015

902PLS11.avdt.aif

902PLS11.snet.aif

198

Ploiesti

902

PLSl

8,95

0,7095

0,2437

902PLS11.avdv.nif

902PLS11.snev.aif

199

Ploiesti

902

PLSl

NlO0E

30,14

2,536

0,3380

902PLS12.avdl.aif

902PLS12.snel.aif

200

Ploiesti

902

PLSl

Nl0E

41,06

5,367

0,7060

902PLS12.avdt.nif

902PLS12.snet.aif

201

Ploiesti

902

PLSI

18,23

1,2430

0,3155

902PLS12.avdv.nif

902PLS12.snev.aif

202

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

N70W

72,08

5,610

0,6419

902RHV12.avdl.aif

902RHV12.snel.aif

203

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

N20E

46,69

2,312

0,3579

902RHV12.avdt.aif

902RHV12.snet.aif

204

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

14,60

0,7908

0,1885

902RHV12.avdv.aif

902RHV12.snev.aif

205

Slobozia

902

SLBI

N-S

30,13

2,410

0,3670

902SLB11.avdl.aif

902SLB11.snel.aif

206

Slobozia

902

SLBI

E-W

38,17

3,434

0,5640

902SLB11.avdt.aif

902slb11.snet.aif

207

Slobozia

902

SLBI

23,02

1,3200

0,3408

902SLB11.avdv.nif

902SLB11.snev.aif

208

Tulcea

902

TLC2

N-S

20,09

1,888

0,3053

902TLC21.avdl.aif

902TLC21.snel.aif

209

Tulcea

902

TLC2

E-W

19,59

0,870

0,1250

902TLC21.avdt.aif

902TLC21.snet.aif

210

Tulcea

902

TLC2

19,25

0,9371

0,1552

902TLC21.avdv.aif

902TLC21.snev.aif

211

Vaslui

902

VLSI

N-S

49,28

3,076

0,5160

902VLS11.avdl.nif

902VLS11.soel.aif

212

Vaslui

902

VLSI

E-W

51,27

2,606

0,4746

902VLS11.avdt.aif

902VLS11.snet.aif

1213

Vaslui

902

VLSI

40,35

2,2790

0,4386

902VLS11.avdv.gif

902VLS11.sQev.gif

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 27 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin:

Articolul 1

— Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia

Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

— Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.

—

Direcția

tehnică

duce

îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 805.

*) Ordinul nr. 805/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREȚINEREA ȘI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE PE SUPORT MAGNETIC (CD-ROM) CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIȘCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE DIN 1977, 1986 SI 1990, OBȚINUTE ÎN REȚEAUA SEISMICĂ NAȚIONALĂ INCERC.

INTRODUCERE

Toate rețelele seismice din țările cu seismicitate ridicată au întocmite bănci de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale miscărilor seismice ale terenului la cutremurele resimțite pe teritoriile respective, împreună cu prelucrările acestora.

Banca

date

cuprinzând

înregistrările

miscărilor

seismice

ale

terenului

Ia cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990 va constitui un instrument indispensabil pentru studiile privind identificarea unor caracteristici ale mișcării seismice a terenului în timpul cutremurelor vrâncene ,

dependența de magnitudine a intensitătii, accelerațiilor și vitezelor de vârf ,

a accelerațiilor și vitezelor spectrale, a perioadelor de colț etc., ca și a unor perioade de oscilație specifice diferitelor amplasamente.

Constituirea, întreținerea si completarea băncii de date cu noi înregistrări și/sau noi prelucrări sunt necesare proiectării avansate în zonele cu seismicitate ridicată și în activitatea de elaborare și armonizare cu normele europene a codurilor de proiectare antiseismică.

Banca de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986, 1990 cuprinde datele numerice si grafice ale accelerogramelor înregistrate, prelucrările efectuate și rezultatele acestora și permite interogarea după mai mulți parametrii definitorii: cutremur, coordonate geografice, valori de vârf ale accelerației, vitezei și deplasării, etc.

CARACTERISTICI ALE MIȘCĂRII SEISMICE A TERENULUI

Mișcarea seismică a terenului este o entitate de o complexitate deosebită .

Una dintre problemele importante care se pun din punctul de vedere ingineresc este aceea a comparării severității diferitelor mișcări seismice. În acest scop este necesară o caracterizare pe cât se poate sintetică a mișcării seismice, de așa natură încât compararea să fie fezabilă și, în același

timp, concludentă. Acesta este principalul mobil al numeroaselor propuneri făcute de cercetătorii de specialitate pentru a introduce diferite caracteristici ale mișcărilor seismice.

Printre cele mai simple caracterizări ale severității unei mișcări seismice înregistrate sunt mărimile :

pga : valoarea maximă a accelerației ; pgv : valoarea maximă a vitezei ;

pgd : valoarea maximă a deplasării,

mărimi obținute direct din istoriile în timp ale accelerației, vitezei si deplasării, precum și mărimile :

epa : valoarea

efectivă » a accelerației maxime ; epv : valoarea

efectivă

a vitezei maxime ;

epd : valoarea « efectivă » a deplasării maxime,

mărimi obținute prin medieri ale spectrelor de răspuns pentru

fracțiunea din amortizarea critică n=5%.

Cu notațiile :

Saa

pentru spectrul de răspuns în accelerații absolute ; Svr

pentru spectrul vitezelor relative, și

Sdr

pentru spectrul deplasărilor relative,

valorile

efective » au fost calculate cu ajutorul relațiilor : epa=maxSaa( O.4s)/2.5

epv=maxSrv(0.4s)/2.5 epd=maxSrd(0.4s)/2.5,

unde (0.4s) semnifică medierea pe câte un interval de perioadă de lungime 0.4 s, reținându-se valoarea maximă dintre valorile calculate pentru fiecare interval de lungime 0.4 s între 0.1 s - 4.0 s.

Perioadele de colț (de control) Te (viteză/accelerație) și Td (deplasare/viteză), introduse și în legătură cu spectrul de normativ, au fost calculate urmând relațiile

Te= 2

epv / epa Td = 2

epd

epv .

Pentru caracterizarea sintetică a severității unei mișcări înregistrate (pentru fiecare

componentă orizontală), se utilizează intensitatea globală bazată pe spectru, Is, definită astfel

Is = log 4

[maxy (Saa/2.5) x maxy (Saa*T/(2n)/2.5)] + 8.0

REȚEAUA SEISMICĂ NAȚIONALĂ INCERC

Inițiată în anul 1969, an în care a fost achiziționat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, rețeaua seismografică INCERC dispune în prezent de 71 accelerografe SMA-1 (61 montate Ia nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcțiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcțiilor)). Stațiile componente ale rețelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localități, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale țării.

Accelerografele SMA-1 din stațiile componente

ale rețelei INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obținut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate și prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 și 94 înregistrări în 1990).

Pentru aceste înregistrări (fiecare conținând câte 3 componente: 2 orizontale și I

verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracțiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, O.I O, 0.20) și parametri cinematici determinați din prelucrarea informației instrumentale: accelerație

"efectivă"

vârf,

EPA (m/s 2 ), viteza

"efectivă"

vârf, EPV (m/s) și perioada de colț Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obținut și ieșiri grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale accelerației, vitezei și deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală și în scara dublu logaritmică).

Pentru numele fișierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:

NUME este format din 7 caractere alfanumerice astfel:

- primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 și 90 pentru 1990);

- caracterul al 3-lea desemneaza al catelea eveniment seismic puternic este înregistrat de retea in anul respectiv ;

- caracterele 4-6 sunt litere care reprezintă codul localității de amplasare a stației seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Fetești, dat și INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

- caracterul al

7-lea

este o cifră care indică numărul stației în cadrul localității;

Extensia

fișierelor

(.EXT)

este formată din cel

mult trei caractere alfanumerice și desemnează

TIF pentru imaginea scanată;

FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

V 1

pentru accelerogramele necorectate;

V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme și deplasograme; V 3 pentru spectrele de răspuns;

PLT pentru editarea grafică cu softul Kinemetrics.

BANCA

DATE

CUPRINZÂND

ÎNREGISTRĂRI

ALE

MIȘCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 și 1990. GHID.

In banca de date specifică înregistrărilor asimilabile condiției de câmp liber (free field) s-au reținut fișierele cu extensiile .V2 și .V3, care conțin istoriile în timp (valori numerice) ale accelerațiilor, vitezelor și deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (5 amortizări) și spectrele Fourier (valori numerice), în format Kinemetrics, precum si reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale accelerațiilor, vitezelor și deplasărilor, și respectiv spectrele, pentru fiecare componentă orizontală I (longitudinal) și t (transversal) și pentru componenta verticală V.

Reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns (5%) sunt conținute în fișierele nume.Saa5%.jpg

În fișierul Excel

SM INCERC FF

(Strong Motion INCERC free field) sunt create 4 tabele:

tabelul

Earthq

conține informațiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de rețeaua seismică INCERC,

tabelul

Station

conține informațiile referitoare la cele 28 stații care au fumizat cel puțin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

tabelul

Record

conține informațiile referitoare la cele 63 înregistrări obținute în condiții

Rețeaua seismică națională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice

20"

48' ,i

22° Î

25 •

26" .

29" 1

30" i

' ,

-··

··-··· ---

Legenda

Instrument

analogic freefield

Epicentru

* ·• . ·

•

···

•

"l:H.:

- -. · . ..

··--

i;;

,-·

·-; :::: :\:::

.;m;

Stațiile care au

înregistrat

mișcările seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986

1990

Rețeaua seismică națională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice Stațiile care au înregistrat mișcările seismice ale terenului în București la cutremurele

vrâncene din 1977, 1986 și 1990

Freefleld

analog instrument

•

----===:::::a

===:::::iKm

2.5

7.5

ArcVlew 8.1, ESRI Inc., CA

UTCB

INCERC

asimilabile cu condiția de teren liber (free field), fiecare înregistrare având 3 componente; tabelul

Component

conține informațiile

referitoare

la cele 189 componente

ale

înregistrărilor obținute în condiții asimilabile cu condiția de teren liber (free field).

Semnificația datelor conținute în tabelele fișierului

SM INCERC FF

este următoarea : Tabelul

Earthq

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel;

Earthquake : Definirea seismului (zona epicentrală, magnitudinea Gutenberg - Richter); LatN : Latitudinea nordică a epicentrului, în grade;

LongE : Longitudinea estică a epicentrului, în grade;

CodeEarthq: cod cutremur, ex:. 901 pentru seismul din 30 mai 1990; H(km) : adâncimea focarului; km;

Date : data producerii seimului puternic înregistrat; Mw : magnitudinea din moment;

Tarafree : harta stațiilor din teritoriu care au înregistrat seismul; Bucfree : harta stațiilor din București care au înregistrat seismul;

Tabelul

Station

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : numele stației seimice (oraș); Address : adresa stației seimice;

LatN : latitudinea nordică a amplasamentului stației; LongE : longitudinea estică a amplasamentului stației;

CodeStation : codul stației, ex.: VLMI pentru stația amplasată în orașul Vălenii de Munte;

BuildingHeight : regimul de înălțime al clădirii în care este amplasat accelerograful;

Position : locul de amplasare al aparatului în clădire;

4.Mar.1977: este semnalat prin "x" dacă stația a înregistrat seismul de la 04.03.1977;

30. Aug. 1986: este semnalat prin "x" dacă stația a înregistrat seismul de la 30.08.1986; 30 May 1990: este semnalat prin "x" dacă stația a înregistrat seismul de la 31.05.1990; building's pictures : fotografiile clădirilor în care sunt amplasate accelerografele; apparatus pictures : fotografiile a paratelor care au fumizat înregistrările cutremurelor

puternice;

Tabelul

Record

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele stației seismice ( oraș);

CodeEarthq: cod cutremur, ex.: 861 pentru seismul din 30 august 1986;

CodeStation : cod stație, ex.: INCl pentru stația INCERC, RMS2 pentru a doua stație seismică amplasată în Râmnicu Sărat;

Saa5% : reprezentarea grafică a spectrelor de răspuns în accelerații (n=5%) pentru cele 2 componente orizontale;

Duration : Durata înregistrării (comună pentru cele 3 componente ale unei înregistrări); secunde;

Tabelul

Component

nr. crt.

numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele stației seismice ( oraș);

CodeEarthq : cod cutremur, ex.: 902 pentru seismul din 31 mai 1990;

CodeStation : cod stație, ex.: DRSl pentru stația Drumul Sării din București, CMN2 pentru a doua stație seismică amplasată în orașul Câmpina;

CodeAxis

codul componentei înregistrării: V pentru direcția verticală, NS, EW sau de exemplu N20E pentru cele 2 componente (direcții) orizontale;

Pga : valoarea de vârf a accelerației; m/s2; Pgv: valoarea de vârf a vitezei; m/s;

Pgd : valoarea de vârf a deplasării; m;

Epa : valoarea "efectivă" a accelerației maxime, m/s2;

maxSaa/2.5 : valoarea maximă a spectrului de răspuns în accelerații absolute împărțită la valoarea convențională 2.5, m/s2;

Epv : valoarea

"efectivă"

a vitezei maxime, m/s; Epd : valoarea "efectivă" a deplasării maxime, m; Te: valoarea perioadei de control (de colț) Te, sec.; Td: valoarea perioadei de control (de colț) Td, sec.; Is : valoarea intensității bazată pe spectru;

TimeHistories

reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale accelerației, vitezei șl deplasării;

Spectra : reprezentările grafice ale spectrelor de răspuns, pentru 5 fracțiuni din amortizarea critică, în reprezentare tri-logaritmică.

Fișierul

SM INCERC FF

permite ordonarea componentelor înregistrărilor funcție de mai mulți (cel mult 3 deodată) parametri.

S-a creat baza de date

SMDB INCERC ff

(Strong M otion Data Base INCERC free

field) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fișierul excel

SM INCERCFF.

Atât în fișierul excel

SM INCERC FF

cât și în baza de date

SMDB INCERC ff

se pot vizualiza fișierele cu extensiile .gif si .jpg conținînd reprezentările grafice și fotografii ale stațiilor seismice și ale accelerografelor SMA-1 care au furnizat înregistrările .

5. ÎNTREȚINEREA ȘI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE

SMDB INCERCff

Întreținerea băncii de date

SMDB INCERC

Jf(fișierul excel

SM INCERC FF

și baza de date

SMDB INCERC ff)

și completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obține la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potențialii utilizatori ai băncii de date

SMDB INCERC ff,

pentru obținerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condițiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 și din 1990 sunt :

P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condițiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date

SMDB INCERC ff

este suficientă cunoașterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date

SMDB INCERC.ff

SM INCERC FF Earthq.

Earthquake

LatN

LongE

Code Earthq

h(km)

Date

Ro maps

Buc maps _

1 Vrancea

(G-R)

7.2

45,34

26,30

771

109

1977.03 . 04

7,5

tara free 77 c . aif

Vrancea

(G-R)

7.0

45 , 53

26,47

861

133

1986 . 08 . 30

7,3

tara free 86 c.aif

Buc free 86 c.aif

Vrancea

(G-R)

6.7

45,82

26,90

901

1990 . 05 . 30

7,0

tara free 901 c.aif

Buc free 901 c.aif

Vrancea

(G-R)

6.1

45 , 83

26 , 89

902

1990 . 05 . 31

6 , 4

tara free 902 c . aif

Buc free 902 c . aif

ltara free toate

11i1

Bur. free to::itP.

c.ai1

SM INCERC FF Record

Station

CodeEarthq

CodeStation

Saa5%

Duratior

INCERC

771

INC!

771INC1.Saa5%.inn

60,650

Ramnicu Sarat

861

RMS2

861RMS2.Saa5%.inn

79,765

Focsani

861

FOCI

861FOC1.Saa5%.ioa

72,630

Cemavoda

861

CVDl

861CVD1.Saa5%.ioa

70,170

Metalurgiei/Berceni

861

METI

861MET1.Saa5%.ioa

67,375

Ramnicu Sarat

861

RMSl

861RMS1.Saa5%.ioa

66,600

Peris

861

PRSl

861PRS1.Saa5%.ioa

66,030

Onesti

861

ONSl

861ONS1.Saa5%.inn

63,300

Valeni de Munte

861

VLMl

861VLM1.Saa5%.ioa

62,295

Branesti

861

BRNl

861BRN1.Saa5%.inn

60,590

Otopeni

861

OTPl

861OTP1.Saa5%.ioa

59,305

Tulcea

861

TLCl

861TLC1.Saa5%.inn

58,605

Militari

861

MLTl

861MLT1.Saa5%.ioa

56,650

Panduri

861

PNDl

861PND1.Saa5%.ioa

51,795

Bolintin Vale

861

BLVl

861BLV1.Saa5%.ina

50,130

Baia -Tulcea

861

BAAl

861BAA1.Saa5%.inn

49,490

Titulescu

861

TITI

861TIT1.Saa5%.ioa

48,865

INCERC

861

INCl

861INC1.Saa5%.ioa

47,975

Metrou IMGB-1

861

MTRl

861MTR1.Saa5%.inn

42,915

Barlad

861

BIRl

861BIR1.Saa5%.ioa

42,615

Piatra Neamt

861

PNTI

861PNT1.Saa5%.inn

28,265

Botosani

861

BTSl

861BTS1.Saa55.ioa

26,155

Buc-EREN

861

EXPl

861EXP1.Saa5%.inn

14,490

Fetesti

901

FETI

901FET1.Saa5%.ioa

79,130

Baia -Tulcea

901

BAAl

901BAA1.Saa5%.inn

78,405

Ramnicu Sarat

901

RMS2

901RMS2.Saa5%.ina

76,145

Ramnicu Sarat

901

RMSl

901RMS1.Saa5%.ioa

70,715

Tulcea

901

TLCl

901TLC1.Saa5%.ioa

70,655

Peris

901

PRSl

901PRS1.Saa5%.ina

68,130

Panduri

901

PNDl

901PND1.Saa5%.ioa

67,635

Calarasi

901

CLSl

901CLS1.Saa5%.ioa

59,155

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

901DRS1.Saa5%.ioa

59,145

Militari

901

MLTl

901MLT1.Saa5%.ina

58,255

Branesti

901

BRNl

901BRN1.Saa5%.ioa

57,010

Onesti

901

ONSl

901ONS1.Saa5%.ioa

56,650

Cemavoda

901

CVDl

901CVD1.Saa5%.ioa

56,170

Titulescu

901

TITI

901TIT1.Saa5%.ioa

54,640

Valeni de Munte

901

VLMl

901VLM1.Saa5%.inn

54,100

Metalurgiei/Berceni

901

METI

901MET1.Saa5%.ioa

53,650

INCERC

901

INCl

901INC1.Saa5%.inn

52,480

Metrou IMGB-1

901

MTRl

901MTR1.Saa5%.ina

51,185

Campina

901

CMNl

901CMN1.Saa5%.inn

50,525

Turnu Magurele

901

TRMl

901TRM.Saa5%.ina

45,730

Bolintin Vale

901

BLVl

901BLV1.Saa5%.inn

44,125

Barlad

901

BIRl

901BIR1.Saa5%.inn

42,120

Campina

901

CMN2

901CMN2.Saa5%.ioa

22,155

Station

CodeEarthq

CodeStation

Saa5%

Duration

Fetesti

902

FETI

902FET1.Saa5%.inn

49,135

Ramnicu Sarat

902

RMS2

902RMS2.Saa5%.ioa

44,625

Calarasi

902

CLSI

902CLS1.Saa5%.inn

42,735

Panduri

902

PNDI

902PND1.Saa5%.ioa

40,115

Branesti

902

BRNI

902BRN1 . Saa5% . inn

36,770

Onesti

902

ONSI

902ONS1.Saa5% . inn

35 , 500

Drumul Sarii / Ghencea

902

DRSI

902DRS1.Saa5% . ina

33,155

Baia -Tulcea

902

BAAI

902BAA1.Saa5%.inn

31 , 365

Valeni de Munte

902

VLMI

902VLM1.Saa5%.inn

30 , 035

Tulcea

902

TLC!

902TLC1.Saa5%.ioa

29,150

Barlad

902

BIRl

902B!R1.Saa5%.inn

27 , 620

Cernavoda

902

CVDl

902CVD1.Saa5%.ioa

21,510

Bolintin Vale

902

BLVI

902BLV1.Saa5%.inn

15,205

Metrou IMGB-1

902

MTRI

902MTR1 . Saa5%.ioa

14 , 665

Metalurgiei/Berceni

902

METl

902MET1 . Saa5% . inn

14,215

Campina

902

CMNl

902CMN1 . Saa5% . inn

14 , 200

Titulescu

902

TITI

902TIT1.Saa5%.ioa

13,930

SM INCERC FF Component

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

INCERC

771

INC!

1,8840

0,3030

0,0922

1,5897

1,7930

0,3301

0,1278

1,30

2,43

7,64

771inc1.avdl.aif

771inc1.soel.aif

INCERC

771

INC!

2,0690

0,6795

O,1619

2,5329

2,6010

0,6275

0,1940

1,56

1,94

8,3î

771inc1.avdt.aif

771inc1.soet.aif

INCERC

771

INC!

1,3010

0,1145

0,0249

771inc1.avdv.aif

771inc1.soev.aif

Baia - Tulcea

861

BAAl

N175W

0,3127

0,0255

0,0042

0,3591

0,5191

0,0271

0,0072

0,47

1,66

5,H

861BAA1.avdl.qif

861BAA1.soel.aif

Baia -Tulcea

861

BAAl

N85W

0,3294

0,0317

0,0058

0,4258

0,6182

0,0317

0,0072

0,47

1,43

5,47

861BAA1.avdt.aif

861BAA1.soet.aif

Baia - Tulcea

861

BAAl

0,1554

0,0125

0,0033

861BAA1.avdv.aif

861BAA1.soev.aif

Barlad

861

BIR!

1,6860

0,2282

0,0436

1,7989

2,6350

o, 1538

0,0430

0,54

1,76

7,43

861BIR1.avdl.aif

861BIR1.soel.aif

Barlad

861

BIR!

1,5220

O,1612

0,0237

1,6908

2,1500

0,1407

0,0231

0,52

1,03

7,32

861BIR1.avdt.aif

861BIR1.soet.aif

Barlad

861

BIR!

0,6017

0,0450

0,0069

861BIR1.avdv.aif

861BIR1.soev.aif

Bolintin Vale

861

BLVl

N65E

0,9018

0,1448

0,0342

0,7719

1,0310

0,1877

0,0506

1,53

1,69

6,85

861BLV1.avdl.aif

861BLV1.soel.aif

Bolintin Vale

861

BLVl

Nl55E

0,8372

0,0913

0,0177

0,8566

1,1730

0,0789

0,0261

0,58

2,08

6,39

861BLV1.avdt.aif

861BLV1.soet.aif

Bolintin Vale

861

BLVl

0,3167

0,0264

0,0053

861BLV1.avdv.aif

861BLV1.soev.aif

Branesti

861

BRNl

Nl63E

0,7529

0,1330

0,0230

0,9341

1,1730

0,1199

0,0304

0,81

1,59

6,60

861BRN1.avdl.aif

861BRN1.soel.aif

Branesti

861

BRNl

Nl07W

0,9330

0,1675

0,0313

0,8543

1,1830

0,1533

0,0391

1,13

1,60

6,80

861BRN1.avdt.aif

861BRN1.soet.aif

Branesti

861

BRNl

0,4430

0,0401

0,0095

861BRN1.avdv.aif

861BRN1.soev.aif

Botosani

861

BTSl

Nl20W

O,1147

0,0138

0,0033

0,1447

0,1983

0,0217

0,0063

0,94

1,83

4,17

861BTS1.avdl.aif

861BTS1.soel.aif

Botosani

861

BTSl

Nl50E

0,0987

0,0113

0,0022

0,1127

0,1644

0,0153

0,0046

0,85

1,91

3,80

861BTS1.avdt.aif

861BTS1.soet.aif

Botosani

861

BTSl

0,0730

0,0930

0,0023

861BTS1.avdv.aif

861BTS1.soev.aif

Cernavoda

861

CVDl

0,5426

0,0373

0,0045

0,7100

1,0220

0,0461

0,0056

0,41

0,76

6,05

861CVD1.avdl.aif

861CVD1.soel.aif

Cernavoda

861

CVDl

0,4289

0,0389

0,0080

0,4936

0,7427

0,0429

0,0112

0,55

1,64

5,64

861CVD1.avdt.aif

861CVD1.soet.aif

Cernavoda

861

CVDl

0,5527

0,0219

0,0031

861CVD1.avdv.aif

861CVD1.soev.aif

Buc-EREN

861

EXPl

Nl62E

1,5600

0,1513

0,0309

1,3852

1,650

O,1582

0,0407

0,72

1,62

7,11

861EXP1.avdl.ioa

861EXP1.soel.ioa

Buc-EREN

861

EXPl

Nl08W

1,0580

0,1446

0,0279

1,0702

1,326

0,1210

0,0299

0,71

1,55

6,84

861EXP1.avdt,inn

861EXP1.soet.inn

Focsani

861

FOCI

N7W

1,9880

0,2671

0,05813

1,7410

2,479

0,2381

0,0757

0,86

2,00

7,71

861FOC l .avdl ,gif

86 lFOC l .snel,gjf

Focsani

861

FOCI

N97W

2,8780

0,2013

0,0250

2,5221

3,0400

0,1952

0,0249

0,49

0,80

7,73

861FOC1.avdt.aif

861FOC1.soet.aif

Focsani

861

FOCI

1,1110

0,0359

0,0104

861FOC1.avdv.aif

861FOC1.soev.aif

INCERC

861

INC1

1,0910

O,1131

0,0256

0,8922

1,0160

O,1190

0,0338

0,84

1,79

6,48

861INC1.avdl.aif

861INC1.soel.aif

INCERC

861

INCl

0,9696

O,1551

0,0365

0,8392

1,0160

0,1909

0,0487

1,43

1,60

6,84

861INC1.avdt.aif

861INC1.soet.aif

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

INCERC

861

INC!

0,2066

0,0271

0,0058

861INC1.avdv.oif

861INC1.soev.aif

Metalurgiei/Berceni

861

METl

N37W

0,4067

0,0482

0,0101

0,5300

0,7443

0,0624

0,0163

0,74

1,64

6,70

861MET1.avdl.aif

861MET1.soel.oif

Metalurgiei/Berceni

861

METl

Nl27W

0,7171

0,1475

0,0312

0,7343

0,8877

O,1751

0,0447

1,50

1,60

6,70

861MET1.avdt.aif

861MET1.soet.aif

Metalurgiei/Berceni

861

METl

0,3439

0,0315

0,0072

861MET1.avdv.oif

861MET1.soev.aif

Militari

861

MLTl

Nl78E

0,7210

0,0842

0,0226

0,9023

1,2080

0,0940

0,0262

0,65

1,75

6,45

861MLT1.avdl.aif

861MLT1.soel.oif

Militari

861

MLTl

N92W

1,0060

0,1397

0,0325

1,0651

1,4420

0,1623

0,0437

0,96

1,69

6,98

861MLT1.avdt.qif

861MLT1.soet.aif

Militari

861

MLTl

0,4113

0,0330

0,0075

861MLT1.avdv.oif

861MLT1.soev.aif

Metrou IMGB-1

861

MTRl

N30W

0,6928

0,1278

0,0283

0,7845

0,8420

0,1876

0,0471

1,50

1,58

6,73

861MTR1.avdl.aif

861MTR1.soel.aif

Metrou IMGB-1

861

MTRl

Nl20W

0,5945

0,0706

0,0159

0,5908

0,8766

0,0831

0,0194

0,88

1,47

6,14

861MTR1.avdt.oif

861MTR1.soet.oif

Metrou IMGB-1

861

MTRl

0,2954

0,0244

0,0062

861MTR1.avdv.aif

861MTR1.soev.aif

Onesti

861

ONSl

N290E

1,0210

O,1116

0,0260

1,0912

1,4420

0,0964

0,0216

0,56

1,41

6,7C

8610NS1.avdl.oif

8610NS1.soel.oif

Onesti

861

ONSI

N200E

1,4790

0,1096

0,0123

2,0003

2,4440

0,1455

0,0134

0,46

0,58

7,35

861ONS1.avdt.aif

861ONS1.soet.aif

Onesti

861

ONSl

0,8204

0,0408

0,0066

861ONS1.avdv.oif

861ONS1.soev.aif

Otopeni

861

OTPl

2,1980

0,2617

0,0413

2,0110

2,7300

0,2032

0,0514

0,63

1,59

7,62

861OTP1.avdl.aif

861OTP1.soel.oif

Otopeni

861

OTPl

1,2360

O,1115

0,0188

1,1496

1,6430

0,0719

0,0241

0,39

2,11

6,5(

861OTP1.avdt.qif

861OTP1.soet.aif

Otopeni

861

OTPl

0,6102

0,0377

0,0086

861OTP1.avdv.aif

8610TP1.soev.aif

Panduri

861

PNDl

0,6413

0,0540

0,0081

861PND1.avdv.oif

861PND1.soev.oif

Panduri

861

PNDl

Nl39W

0,9616

0,1503

0,0283

0,9717

1,3500

0,1612

0,0400

1,04

1,56

6,92

861PND1.avdl.aif

861PND1.soel.aif

Panduri

861

PNDl

Nl31E

0,8943

0,0815

0,0144

0,9193

1,1540

0,1015

0,0182

0,69

1,13

6,6'i

861PND1.avdt.aif

861PND1.soet.aif

Piatra Neamt

861

PNTl

N45W

0,0812

0,0084

0,0029

0,0885

0,1282

0,0116

0,0060

0,82

3,26

3,3t

861PNT1.avdl.oif

861PNT1.soel.aif

Piatra Neamt

861

PNTl

Nl35W

0,1242

0,0120

0,0021

0,1376

0,2048

0,0092

0,0048

0,423,29

3,65

861PNT1.avdt.aif

861PNT1.soet.aif

Piatra Neamt

861

PNTl

0,0921

0,0087

0,0024

861PNT1.avdv.aif

861PNT1.soev.aif

Peris

861

PRSl

NlOW

1,1670

0,1050

0,0320

1,0622

1,6800

0,1360

0,0396

0,80

1,83

6,9t

861PRS1.avdl.aif

861PRS1.soel.oif

Peris

861

PRSl

N80E

1,5010

0,2378

0,0399

1,5378

1,9310

0,2258

0,0561

0,92

1,56

7,44

861PRS1.avdt.aif

861PRS1.soet.aif

Peris

861

PRSl

1,0040

0,0441

0,0097

861PRS1.avdv.aif

861PRS1.soev.aif

Ramnicu Sarat

861

RMSl

N55E

1,4030

0,1620

0,0231

1,2839

1,6200

0,1339

0,0523

0,66

2,46

6,9S

861RMS1.avdl.aif

861RMS1.soel.aif

Ramnicu Sarat

861

RMSl

N145E

1,0510

0,0759

0,0156

1,0652

1,7200

0,0917

0,0305

0,54

2,09

6,78

861RMS1.avdt.aif

861RMS1.soet.aif

Ramnicu Sarat

861

RMSl

0,9383

0,0396

0,0123

861RMS1.avdv.oif

861RMS1.soev.ai

Ramnicu Sarat

861

RMS2

Nl02W

0,8352

0,0523

0,0165

0,7447

1,2140

0,0743

0,0255

0,63

2,15

6,35

861RMS2.avdl.aif

861RMS2.soel.aif

Ramnicu Sarat

861

RMS2

Nl68E

0,8892

0,1451

0,0325

0,8250

1,7490

0,1434

0,0489

1,09

2,14

7,oc

861RMS2.avdt.aif

861RMS2.soet.aif

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

Ramnicu Sarat

861

RMS2

0,4874

0,0304

0,0111

861RMS2.avdv.aif

861RMS2.soev.ai1

Titulescu

861

TITl

N55W

0,8378

0,0753

0,0137

0,7856

1,0100

0,0780

0,0241

0,62

1,94

6,31

861TIT1.avdl.aif

861TIT1.soel.aif

Titulescu

861

TITI

Nl45W

0,8754

0,1538

0,0323

0,8843

1,2330

0,1574

0,0407

1,12

1,62

6,84

861TIT1.avdt.aif

861TIT1.soet.aif

Titulescu

861

TITI

0,5290

0,0503

0,0091

861TIT1.avdv.aif

861TIT1.soev.aif

Tulcea

861

TLCl

0,3532

0,0258

0,0048

0,4572

0,8972

0,0254

0,0072

0,35

1,78

5,7C

861TLC1.avdl.aif

861TLC1.soel.aif

Tulcea

861

TLCl

0,5726

0,0288

0,0029

0,5768

1,6090

0,0264

0,0060

0,29

1,43

6,45

861TLC1.avdt.aif

861TLC1.soet.aif

Tulcea

861

TLCl

0,2829

0,0190

0,0041

861TLC1.avdv.aif

861TLC1.soev.aif

Valeni de Munte

861

VLMl

N84W

1,8690

0,2273

0,0385

1,8178

2,0340

0,2247

0,0476

0,78

1,33

7,51

861VLM1.avdl.aif

861VLM1.soel.aif

Valeni de Munte

861

VLMl

Nl74W

1,6240

0,2079

0,0379

1,9138

2,3000

0,2072

0,0543

0,68

1,65

7,5'i

861VLM1.avdt.aif

861VLM1.soet.aif

Valeni de Munte

861

VLMl

1,3950

0,0453

0,0162

861VLM1.avdv.aif

861VLM1.soev.aif

Baia -Tulcea

901

BAAl

Nl75W

0,8928

0,0522

0,0067

0,9212

1,2690

0,0743

0,0107

0,51

0,91

6,64

901BAA1.avdl.aif

901BAA1.soel.aif

Baia - Tulcea

901

BAAl

N85W

0,7774

0,0630

0,0084

0,9796

1,4070

0,0884

0,0105

0,57

0,75

6,7c

901BAA1.avdt.aif

901BAA1.soet.aif

Baia - Tulcea

901

BAAl

0,1305

0,0111

0,0034

901BAA1.avdv.aif

901BAA1.soev.aif

Barlad

901

BIRl

1,4370

0,1453

0,0385

1,3951

1,9240

0,1522

0,0550

0,69

2,27

7,12

901BIR1.avdl.aif

901BIR1.soel.aif

Barlad

901

BIRl

1,5190

0,1460

0,0221

1,3945

1,7350

0,1369

0,0258

0,62

1,19

7,11

901BIR1.avdt.aif

901BIR1.soet.aif

Barlad

901

BIRl

0,6527

0,0303

0,0049

901BIR1.avdv.aif

901BIR1.soev.aif

Bolintin Vale

901

BLVl

N65E

2,1830

0,1284

0,0143

2,0389

2,9270

0,1314

0,0144

0,41

0,69

7,57

901BLV1.avdl.aif

901BLV1.soel.aif

Bolintin Vale

901

BLVl

Nl55E

2,1500

0,1379

0,0266

2,3757

3,1780

0,1521

0,0290

0,40

1,20

7,57

901BLV1.avdt.aif

901BLV1.soet.aif

Bolintin Vale

901

BLVl

0,8960

0,0345

0,0043

901BLV1.avdv.aif

901BLV1.soev.aif

Branesti

901

BRNl

Nl63E

1,2600

0,1305

0,0225

1,4113

1,8750

0,0887

0,0321

0,40

2,28

6,87

901BRN1.avdl.aif

901BRN1.soel.aif

Branesti

901

BRNl

0,7850

0,0324

0,0094

901BRN1.avdv.aif

901BRN1.soev.aif

Branesti

901

BRNl

N107W

1,4220

o, 1160

0,0122

1,3998

1,8850

0,0882

0,0120

0,40

0,86

6,92

901BRN1.avdt.aif

901BRN1.soet.aif

Calarasi

901

CLSl

Nl50W

1,1180

0,1097

0,0246

0,9477

1,4100

0,1197

0,0236

0,79

1,24

6,78

901CLS1.avdl.aif

901CLS1.soel.aif

Calarasi

901

CLSl

Nl20E

0,8951

0,1322

0,0230

1,0391

1,1630

0,1114

0,0253

0,67

1,42

6,65

901CLS1.avdt.aif

901CLS1.soet.aif

Calarasi

901

CLSl

0,7232

0,0309

0,0047

901CLS1.avdv.aif

901CLS1.soev.aif

Campina

901

CMNl

N52W

2,7060

0,2736

0,0504

2,4287

2,6260

0,2440

0,0330

0,63

0,85

7,71

901CMN1.avdl.aif

901CMN1.soel.aif

Campina

901

CMNl

N142W

2,2660

0,1908

0,0230

2,7251

4,9310

0,1833

0,0263

0,42

0,90

8,34

901CMN1.avdt.aif

901CMN1.soet.aif

Campina

901

CMNl

0,6125

0,0622

0,0097

901CMN1.avdv.aif

901CMN1.soev.ai

Campina

901

CMN2

1,5820

0,1497

0,0188

1,5944

2,3200

0,1584

0,0237

0,62

0,94

7,34

901CMN2.avdl.aif

901CMN2.soel.aif

Campina

, 901

CMN2

2,0500

0,1936

0,0329

2,1236

2,3920

0,2464

0,0345

0,73

0,88

7,70

901CMN2.avdt.aif

901CMN2.soet.aif

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

Campina

901

CMN2

0,6424

0,0509

0,0065

901CMN2.avdv.ai

901CMN2.soev.ai

Cernavoda

901

CVDl

1,0090

0,0888

0,0172

1,2613

1,6850

0,0992

0,0148

0,49

0,94

6,92

901CVD1.avdl.aif

901CVD1.snel.aif

Cernavoda

901

CVDl

0,9259

0,0864

0,0113

1,2386

1,6770

0,0941

0,0111

0,48

0,74

6,93

901CVD1.avdt.aif

901CVD1.soet.aif

Cernavoda

901

CVDl

0,3566

0,0200

0,0055

901CVD1.avdv.aif

901CVD1.soev.aif

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

N84W

0,9792

0,0543

0,0095

1,0741

1,5210

0,0612

0,0146

0,36

1,50

6,46

901DRS1.avdl.aif

901DRS1.snel.aif

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

N174W

1,1250

0,1382

0,0195

0,8718

1,5910

0,0862

0,0217

0,62

1,58

6,61

901DRS1.avdt.aif

901DRS1.soet.aif

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

0,8773

0,0253

0,0054

901DRS1.avdv.aif

901DRS1.soev.aif

Fetesti

901

FETI

Nl58W

0,9574

0,1273

0,0225

0,8522

1,5170

0,0969

0,0227

0,71

1,47

6,66

901FET1.avdl.aif

901FET1.soel.aif

Fetesti

901

FETI

N68W

1,0110

0,0621

0,0135

0,7982

1,5860

0,0748

0,0149

0,59

1,25

6,50

901FET1.avdt.aif

901FET1.soet.aif

Fetesti

901

FETI

0,8547

0,0393

0,0056

901FET1.avdv.aif

901FET1.soev.aif

INCERC

901

INCl

0,9891

0,1697

0,0291

0,9417

1,0870

O,1191

0,0373

0,79

1,97

6,55

901INC1.avdl.aif

901INC1.snel.aif

100

INCERC

901

INCl

0,6621

0,0635

0,0106

0,7679

0,9331

0,0559

0,0129

0,46

1,45

6,02

901INC1.avdt.aif

901INC1.soet.aif

101

INCERC

901

INCl

0,2797

0,0275

0,0056

901INC1.avdv.aif

901INC1.soev.aif

102

Metalurgiei/Berceni

901

METl

N37W

0,7494

0,1024

0,0205

0,5632

0,6909

0,0840

0,0242

0,94

1,81

5,98

901MET1.avdl.aif

901MET1.soel.aif

103

Metalurgiei/Berceni

901

METI

Nl27W

0,5539

0,0886

0,0166

0,6343

0,8737

0,0708

0,0181

0,70

1,60

6,05

901MET1.avdt.aif

901MET1.soet.aif

104

Metalurgiei/Berceni

901

METI

0,3958

0,0251

0,0071

901MET1.avdv.aif

901MET1.soev.aif

105

Militari

901

MLTI

N92W

0,8393

0,1008

0,0164

0,8616

1,0220

0,0854

0,0148

0,62

1,09

6,34

901MLT1.avdl.aif

901MLT1.soel.aif

106

Militari

901

MLTI

N178E

0,5062

0,0381

0,0108

0,5539

0,7727

0,0391

0,0127

0,44

2,04

5,63

901MLT1.avdt.aif

901MLT1.snet.aif

107

Militari

901

MLTI

0,5213

0,0295

0,0067

901MLT1.avdv.aif

901MLT1.soev.aif

108

Metrou IMGB-1

901

MTRl

N30W

0,8273

0,1142

0,0201

0,8443

1,0470

0,0963

0,0209

0,72

1,36

6,40

901MTR1.avdt.aif

901MTR1.soel.aif

109

Metrou IMGB-1

901

MTRl

N120W

0,5985

0,0829

0,0126

0,6775

0,8376

0,0767

0,0157

0,71

1,29

6,08

901MTR1.avdt.aif

901MTR1.snet.aif

110

Metrou IMGB-1

901

MTRl

0,4735

0,0293

0,0063

901MTR1.avdv.aif

901MTR1.soev.aif

111

Onesti

901

ONSl

N290E

1,2380

0,1192

0,0239

1,1836

1,6180

0,0875

0,0230

0,46

1,65

6,67

901ONS1.avdl.aif

901ONS1.soel.aif

112

Onesti

901

ONSl

N200E

2,4160

0,1400

0,0207

2,6824

3,6490

0,1513

0,0315

0,35

1,31

7,71

901ONS1.avdt.aif

901ONS1.soet.aif

113

Onesti

901

ONSl

1,0070

0,0654

0,0145

901ONS1.avdv.aif

901ONS1.soev.aif

114

Panduri

901

PNDl

N139W

1,5110

0,1061

0,0139

1,7051

2,4240

0,0976

0,0156

0,36

1,01

7,15

901PND1.avdl.aif

901PND1.soel.aif

115

Panduri

901

PNDl

Nl31E

1,3130

0,0960

0,0139

1,3215

2,3290

0,0801

0,0182

0,38

1,43

6,94

901PND1.avdt.aif

901PND1.soet.aif

116

Panduri

901

PNDl

0,8103

0,0292

0,0058

901PND1.avdv.aif

901PND1.soev.aif

117

Peris

901

PRSl

NlOW

1,8480

0,0927

0,0132

1,6791

2,9120

0,0871

0,0247

0,33

1,78

7,28

901PRS1.avdt.aif

901PRS1.snet.aif

118

Peris

901

PRSl

0,9957

0,0299

0,0043

901PRS1.avdv.aif

901PRS1.soev.aif

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

119

Peris

901

PRSl

N80E

2,4140

0,1492

0,0233

2,3226

4,3360

O,1188

0,0209

0,32

1,10

7,97

901PRS1.avdv.aif

901PRS1.soel.aif

120

Ramnicu Sarat

901

RMSl

Nl02W

1,2520

0,2835

0,0813

1,0356

1,2510

0,3105

0,1203

1,88

2,43

7,33

901RMS1.avdl.aif

901RMS1.soel.aif

121

Ramnicu Sarat

901

RMSl

Nl68E

1,6040

0,2891

0,0561

1,3808

1,8220

0,2426

0,0837

1,10

2,17

7,42

901 RMS 1.avdt.aif

861RMS1.soet.aif

122

Ramnicu Sarat

901

RMSl

0,9776

0,0646

0,0170

901RMS1.avdv.aif

901RMS1.soev.ai1

123

Ramnicu Sarat

901

RMS2

Nl45E

0,9913

0,1584

0,0366

0,9417

1,0350

0,1569

0,0477

1,05

1,91

6,7C

901RMS2.avdl.aif

901RMS2.soel.aif

124

Ramnicu Sarat

901

RMS2

N55E

1,5590

0,3551

0,0902

1,1140

1,3490

0,3452

0,1340

1,95

2,44

7,46

901 RMS2.avdt.aif

901RMS2.soet.aif

125

Ramnicu Sarat

901

RMS2

0,6476

0,0517

0,0151

901RMS2.avdv.aif

901RMS2.soev.ai1

126

Titulescu

901

TITI

N55W

0,6744

0,0963

0,0166

0,6385

1,0100

0,0701

0,0193

0,69

1,73

6,11

901TIT1.avdl.aif

901TIT1.soel.aif

127

Titulescu

901

TITI

Nl45W

0,5684

0,0666

0,0128

0,5998

0,8508

0,0524

0,0157

0,55

1,88

5,78

901TIT1.avdt.aif

901TIT1.soet.aif

128

Titulescu

901

TITI

0,4869

0,0488

0,0141

901TIT1.avdv.aif

901TIT1.soev.aif

129

Tulcea

901

TLCl

0,6944

0,0770

0,0103

0,8198

1,2900

0,0723

0,0118

0,55

1,02

6,51

901TLC 1.avdl.aif

901TLC1.soel.aif

130

Tulcea

901

TLCl

0,6757

0,0524

0,0058

0,8226

1,3270

0,0539

0,0138

0,41

1,61

6,47

901TLC1.avdt.aif

901TLC1.soet.aif

131

Tulcea

901

TLCl

0,3041

0,0207

0,0046

901 TLC1.avdv.aif

901TLC1.soev.aif

132

Turnu Magurele

901

TRMl

Nl58E

1,1270

0,0386

0,0048

0,9496

2,0600

0,0378

0,0077

0,25

1,28

6,63

901TRM1.avdl.aif

901TRM1.soel.aif

133

Turnu Magurele

901

TRMl

Nll2W

0,7037

0,0287

0,0059

0,6711

1,2280

0,0302

0,0092

0,28

1,92

5,9(

901TRM1.avdt.aif

901TRM1.soet.aif

134

Turnu Magurele

901

TRMl

0,6495

0,0195

0,0026

901TRM1.avdv.aif

901TRM1.soev.aif

135

Valeni de Munte

901

VLMl

N84W

1,3360

O,1101

0,0239

1,3211

2,0300

0,1026

0,0436

0,49

2,67

7,01

901VLM1.avdl.aif

901VLM1.soel.aif

136

Valeni de Munte

901

VLMl

Nl74W

1,4820

0,1259

0,0160

1,7037

2,2800

0,1452

0,0303

0,54

1,31

7,42

901VLM1.avdt.aif

901VLM1.soet.aif

137

Valeni de Munte

901

VLMl

0,5570

0,0386

0,0105

901VLM1.avdv.aif

901VLM1.soet.aif

138

Baia -Tulcea

902

BAAl

Nl75W

0,6060

0,0396

0,0042

0,6777

1,0470

0,0602

0,0058

0,56

0,61

6,37

902BAA1.avdl.aif

901BAA1.soel.aif

139

Baia -Tulcea

902

BAAl

N85W

0,3875

0,0345

0,0041

0,6218

1,0520

0,0588

0,0062

0,59

0,67

6,3c

902BAA1.avdt.aif

902BAA 1.soet.aif

140

Baia -Tulcea

902

BAAl

0,4131

0,0085

0,0041

902BAA1.avdv.aif

902BAA1.soev.aif

141

Barlad

902

BIRl

0,9126

0,0661

0,0074

1,0797

1,4100

0,0889

0,0085

0,52

0,60

6,61

902BIR1.avdl.aif

902BIR1.soel.aif

142

Barlad

902

BIRl

0,8806

0,0618

0,0135

0,9273

1,2590

0,0782

0,0123

0,53

0,98

6,45

902BIR1.avdt.aif

902BIR1.soet.aif

143

Barlad

902

BIRl

0,3501

0,0182

0,0033

902BIR1.avdv.aif

902BIR1.soev.aif

144

Bolintin Vale

902

BLVl

N65E

0,2678

0,0137

0,0019

0,2377

0,3289

0,0143

0,0024

0,38

1,07

4,27

902BLV1.avdl.aif

902BLV1.soel.aif

145

Bolintin Vale

902

BLVl

N155E

0,3556

0,0187

0,0019

0,3750

0,6184

0,0231

0,0022

0,39

0,61

5,11

902BLV1.avdt.aif

902BLV1.soet.aif

146

Bolintin Vale

902

BLVl

0,1694

0,0044

0,0008

902BLV1.avdv.aif

902BLV1.soev.aif

147

Branesti

902

BRNl

Nl63E

0,2444

0,0184

0,0036

0,2625

0,4733

0,0162

0,0066

0,39

2,58

4,6A

902BRN1.avdl.aif

902BRN1.soel.aif

148

Branesti

902

BRNl

Nl07W

0,2377

0,0214

0,0041

0,2227

0,3109

0,0149

0,0067

0,42

2,81

4,25

902BRN1.avdt.aif

902BRN1.soet.aif

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

149

Branesti

902

BRNl

O,1681

0,0103

0,0026

902BRN1.avdv.aif

902BRN1.soev.aif

150

Calarasi

902

CLSl

Nl50W

0,1586

0,0183

0,0045

0,1948

0,2722

0,0218

0,0077

0,70

2,20

4,38

902CLS1.avdl.aif

902CLS1.soel.aif

151

Calarasi

902

CLSl

Nl20E

0,2360

0,0187

0,0042

0,2110

0,3038

0,0223

0,0093

0,66

2,61

4,44

902CLS1 .avdt.aif

902CLS1.soet.aif

152

Calarasi

902

CLSl

0,1030

0,0122

0,0033

902CLS1.avdv.aif

902CLS1 .soev.aif

153

Campina

902

CMNl

N52W

0,2614

0,0174

0,0032

0,2647

0,4237

0,0167

0,0041

0 , 40

1,55

4 , 72

902CMN1.avdl.aif

902CMN1.soel.aif

154

Campina

902

CMNl

N142W

0,4133

0,0252

0,0032

0,3547

0,4570

0,0176

0,0050

0 ,

1,77

4,77

902CMN1 .avdt.aif

902CMN1.soet.aif

155

Campina

902

CMNl

0 , 1234

0 , 0079

0,0023 •

902CMN1 . avdv . aif

902CMN1.soev . ai

156

Cernavoda

902

CVDl

0,6822

0,0569

0,0055

0,8706

1 , 3110

0,0744

0,0071

0,54

0,60

6,55

902CVD1.avdl.aif

902CVD1 .soel.aif

157

Cernavoda

902

CVDl

0,3170

0,0243

0,0030

0 ,

4032

0 , 6961

0,0313

0,0043

0,49

0,85

5,57

902CVD1 . avdt.aif

902CVD1.soet.aif

158

Cernavoda

902

CVDI

0,1466

0,0090

0,0015

902CVD1.avdv.aif

902CVD1 .soev.aif

159

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

N84W

0,1809

0,0153

0,0033

0,1781

0,3315

0,0147

0,0089

0,52

3,80

4,18

902DRS1.avdl.aif

902DRS1.soel.aif

160

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

N174W

0,3066

0,0140

0,0032

0,2102

0,4919

0,0160

0,0097

0,48

3,81

4,55

902DRS1.avdt.aif

902DRS1.soet.aif

161

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

0,1376

0,0102

0,0026

902DRS1.avdv.aif

902DRS1 .soev.aif

162

Fetesti

902

FETI

Nl58W

0,4470

0,0436

0,0046

0,3862

0,5139

0,0335

0,0071

0,55

1,33

5,17

902FET1.avdl.aif

902FET1.soel.aif

163

Fetesti

902

FETI

N68W

0,2825

0,0185

0,0035

0,2594

0,4087

0,0186

0,0084

0,45

2,84

4,58

902FET1.avdt.aif

902FET1.soet.aif

164

Fetesti

902

FETI

0,2658

0,0141

0,0035

902FET1 . avdv . aif

902FET1 .soev

. aif

165

Metalurgiei/Berceni

902

METl

N37W

0,1278

0,0142

0,0026

0,1172

0 , 1557

0,0128

0,0053

0 ,

2,63

3,55

902MET1 .avdl.aif

902MET1 .soel.aif

166

Metalurgiei/Berceni

902

METI

Nl27W

0,1207

0,0102

0,0024

O,1088

0,1439

0,0119

0,0052

0 , 69

2,77

3,46

902MET1.avdt.aif

902MET1.soet.aif

167

Metalurgiei/Berceni

902

METI

0,7212

0,0101

0,0030

902MET1 .avdv.aif

902MET1.soev.aif

168

Metrou IMGB-1

902

MTRl

N30W

0,1627

0,0112

0,0023

0,1426

0,2038

0,0154

0,0042

0,68

1,72

3,94

902MTR 1.avdl.aif

902MTR 1.soel.aif

169

Metrou IMGB-1

902

MTRl

N120W

0,1419

0,0166

0,0026

0,1462

0,2125

0,0130

0,0043

0,56

2,09

3,82

902MTR1.avdt.aif

902MTR1.soet.aif

170

Metrou IMGB-1

902

MTRl

0,1084

0,0099

0,0021

902MTR1.avdv . aif

902MTR1.soev.aif

171

Onesti

902

ONSl

N290E

0,5911

0,0449

0,0059

0,4948

0,8358

0,0311

0,0074

0,39

1,50

5,5C

902ONS1.avdl.aif

902ONS1.soel.aif

172

Onesti

902

ONSl

N200E

1,1360

0,0754

0,0060

1,3684

1,8650

0,0821

0,0062

0,38

0,47

7,0C

902ONS1 .avdt.aif

902ONS1.soet.aif

173

Onesti

902

ONSl

0,5002

0,0269

0,0029

902ONS1.avdv . aif

902ONS1.soev.aif

174

Panduri

902

PNDl

Nl39W

0 ,

3856

0,0198

0,0033

0,2806

0,4613

0,0183

0,0067

0 , 41

2,31

4,66

902PND1 .avdl.aif

902PND1 .soel.aif

175

Panduri

902

PNDl

Nl31E

0,3303

0,0246

0,0036

0,3251

0,6171

0,0193

0,0072

0 , 37

2,33

4,92

902PND1 .avdt.aif

902PND1 .soet.aif

176

Panduri

902

PNDI

0,2463

0,0127

0,0032

902PND1.avdv.aif

902PND1.soev.aif

177

Ramnicu Sarat

902

RMS2

Nl45E

0,5018

0,0820

0,0169

0,5779

0,8382

0,0657

0,0190

0,71

1,81

5,93

902RMS2.avdl.aif

902RMS2.soel.aif

178

Ramnicu Sarat

902

RMS2

N55E

0,6642

0,0630

0,0097

0,5838

0,9131

0,0367

0,0138

0,40

2,36

5,67

902RMS2.avdt.aif

902RMS2.soet.aif

Station

Code

Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

TimeHistories

spectra

179

Ramnicu Sarat

902

RMS2

0,4042

0,0187

0,0097

902RMS2.avdv.aif

902RMS2.soev.ai

180

Titulescu

902

TITI

N55W

0,1638

0,0121

0,0029

O , 1261

0,2094

0,0131

0,0060

0,65

2,88

3,77

902TIT1.avdl.aif

902TIT1 .soel.aif

181

Titulescu

902

TITI

0,0717

0 , 0099

0,0026

902TIT1 .avdv.aif

902TIT1 . soev.aif

182

Titulescu

902

TITI

Nl45W

0,1073

0,0107

0,0026

O,1105

0,1854

0,0116

0,0049

0,66

2,65

3,60

902TIT1 .soet.aif

902TIT1 . soet.aif

183

Tulcea

902

TLCl

0,2909

0,0287

0,0051

0,3615

0 ,

6867

0,0280

0,0062

0,49

1,40

5,58

902TLC1 .avdl.aif

902TLC1 . soel.aif

184

Tulcea

902

TLCl

0,3567

0,0225

0,0036

0,3789

0,6376

0,0262

0,0071

0,43

1,70

5,47

902TLC1.avdt.aif

902TLC1 . soet.aif

185

Tulcea

902

TLCl

0,1690

0 , 0124

0,0035

902TLC1 . avdv.aif

902TLC1.soev.aif

186

Valeni de Munte

902

VLMl

N84W

0,1760

0,0106

0,0031

0,1778

0,2698

0,0149

0,0066

0,53

2,79

4,08

902VLM1.avdl.aif

902VLM1 . soel.aif

187

Valeni de Munte

902

VLMI

Nl74W

o, 1339

0,0144

0,0033

0,1489

0,1999

0,0167

0,0063

0,70

2,37

3,96

902VLM1.avdt.aif

902VLM1 . soet.aif

188

Valeni de Munte

902

VLMl

0,0764

0,0105

0,0025

902VLM1 .avdv.aif

902VLM1 .soev.aif

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2004

— pe suport tradițional —

Valoarea

crt.

anual

— lei —

Nr.

Denumirea publicației

abonamentului

abonamentului trimestrial

— lei —

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

9.875.000

2.468.750

2.715.750

2.987.500

3.286.000

2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)

1.780.000

—

Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

7.900.000

1.975.000

Monitorul Oficial, Partea a II-a

12.500.000

3.125.000

Monitorul Oficial, Partea a III-a

2.530.000

632.500

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

10.680.000

2.670.000

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

9.850.000

2.462.500

Colecția Legislația României

2.500.000

625.000

687.500

756.500

832.500

9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

4.150.000

1.038.000

1.141.500

1.255.500

1.381.500

10.

Repertoriul actelor normative

625.000

—

11.

Decizii ale Curții Constituționale

470.000

—

12.

Ediții trilingve

2.500.000

—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

RODIPET — S.A.

— prin toate filialele

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;

0745.133.712)

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;

255.48.16)

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței

nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

MIMPEX — S.R.L.

— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

ASTOR-MED — S.R.L.

— Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.