Decretul-lege nr. 3922/1918

Articolul 1

Se înființează pe lîngă ministerul agriculturii și domeniilor o institutiune autonomă care va purta numele de: "Casa centrala a cooperației și împroprietăririi satenilor".

Scopul institutiunii

Articolul 2

Scopul institutiunii este:

a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor și obstiilor sătești, precum și a federalelor lor, de a le supraveghea și controla;

b) De a autoriza constituirea și funcționarea acestor instituțiuni;

c) De a organiza obștiile de arendare, cumpărare și improprietarire;

d) De a acorda credit mobiliar instituțiilor cooperative;

e) De a acorda credit ipotecar proprietăților rurale pînă la 100 hectare;

f) De a cumpara moșii sau părți de moșii spre a le împărți și vinde agricultorilor și de a cumpara parcele mici în vederea comasarii;

g) De a face comasari, colonizari și a executa îmbunătățiri funciare;

h) De a întocmi cadastrul mosiilor parcelate și parcelelor comasate;

i) De a înființa școlile necesare pentru pregătirea personalului special trebuincios institutiunii;

j) De a conduce și executa, lucrările de expropriere a terenurilor rurale și improprietarire a satenilor potrivit legilor de expropriere și improprietarire;

k) De a organiza asigurările agricole;

l) De a îndeplini orice alte sarcini ce s'ar da prin legile privitoare la expropriere și improprietarire.

Articolul 3

Casa centrala a cooperației și împroprietăririi este persoana juridică. Ea este reprezentată și condusă de un director general, iar în caz de împiedicare printr'unul din directorii secțiunilor, delegat de ministrul de agricultura.

Articolul 4

După natura operațiunilor sale, Casa centrala a cooperației și împroprietăririi se împarte cu cinci secțiuni.

I. - Centrala băncilor populare

Scopul și operațiile

Articolul 5

Pentru a veni în ajutorul și a asigura supravegherea administrațiunii băncilor populare și federalelor lor, se înființează centrala băncilor populare, care va funcționa ca persoana, morala pe lîngă direcțiunea generală a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, servind ca baza centrala și organ de control cu următoarele atributiuni:

a) Verificarea statutelor federalelor și băncilor populare, autorizarea funcționarii lor, întocmirea regulamentelor de conducere, lichidarea lor și exercitarea controlului legal, conform legii băncilor populare;

b) Acordarea de credite prin scontare de portofoliu sau deschidere de cont curent băncilor populare și federalelor;

c) Reescontarea la Banca Naționala sau alte instituțiuni de credit a efectelor emise de bănci și federale;

d) Contractarea de împrumuturi în cont curent la Banca Naționala sau la orice institutiune de credit;

e) Primirea de depuneri spre fructificare dela băncile populare și dela federalele lor;

f) Facerea oricăror operațiuni de banca în folosul sau în contul acestor instituțiuni;

g) Va servi ca centrala pentru organizarea la sate a diverselor asigurări mutuale, ca cele contra grindinei, incendiului, contra mortalitatii vitelor, etc.

Capitalul

Articolul 6

Capitalul centralei băncilor populare este de 24 milioane lei, format din:

a) Suma de 12 milioane lei luată din capitalul cu care Casa centrala a băncilor populare și cooperativelor sătești a fost dotată prin legea din 22 Martie 1916

b) Suma de 12 milioane lei pe care o vor subscrie băncile populare care lucrează cu Casa centrala și federalele lor.

Aceasta suma o vor subscrie prin mai multe emisiuni și o vor vărsa, treptat după hotărîrea consiliului de administrație.

Administrația

Articolul 7

Centrala băncilor populare va fi condusă de un director și unul sau mai mulți subdirectori, cari vor reprezenta institutiunea.

Articolul 8

Ca organ superior de administrație și supraveghere va funcționa pe lîngă centrala băncilor populare din consiliu de administrație alcătuit din 9 membri, din cari:

- 4 reprezentanți ai băncilor populare și federalelor lor;

- Un membru numit de ministerul finanțelor;

- Un membru numit de ministerul agriculturii, specialist în chestiunile de asigurare;

- Un membru numit de ministerul instrucțiunii;

- Un membru delegat de Banca Naționala și din directorul centralei băncilor populare, care va avea vot deliberativ.

În caz cînd vreuna din aceste instituțiuni azi refuza sa numească reprezentanții săi, ministrul agriculturii va împlini locurile.

Consiliul de administrație alege din sanul sau un președinte și un vice-președinte.

Durata mandatului membrilor consiliului de administrație este de trei ani.

Articolul 9

Pentru alegerea membrilor din consiliul de administrație al centralei băncilor populare delegați de bănci și federale, se va convoca la fiecare trei ani un congres format din:

a) Câte doi reprezentanți ai federalelor din fiecare județ;

b) Câte doi reprezentanți din fiecare județ ai băncilor populare cari au contribuit la formarea capitalului centralei.

Reprezentanții federalelor vor fi aleși de consiliile de administrație ale federalelor din județ întrunite în capitala județului.

Reprezentanții băncilor cari au contribuit la formarea capitalului centralei vor fi aleși în fiecare județ de către un delegat al consiliilor de administrație a fiecăreia din aceste bănci, intruniti la federala dela reședința județului.

Alegerea în congres a membrilor delegați în consiliul centralei se va face prin vot secret. Totdeodată se vor alege după aceleași norme și doi supleanți, cari vor împlini vacantele în caz de demisie sau moarte.

Articolul 10

Atît membrii aleși cat și cei numiți vor fi confirmati de ministrul agriculturii prin decret regal.

La expirarea, mandatului membrii aleși vor putea fi realeși, iar cei numiți vor putea fi numiți din nou.

Articolul 11

Consiliul de administrație se întrunește de cel puțin două ori pe luna și ia, decizii cu majoritatea membrilor prezenți. Ședințele se vor tine cu cel puțin 5 membri.

Articolul 12

Consiliul de administrație poate delega doi din membrii săi, cari vor îndeplini orice atributiuni în limitele delegatiunii, sau rezerva ratificării ulterioare a consiliului.

Articolul 13

Ministrul agriculturii poate opune veto la deciziile Consiliului de administrație al centralei băncilor populare, însă numai după ce va lua și avizul consiliului de administrație al directiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi.

Atribuțiunile, consiliului de administrație

Articolul 14

Principalele atributiuni ale consiliului de administrație sînt:

a) A decide asupra tuturor afacerilor pentru cari va fi consultat de director, sau în lipsa acestuia de subdirector și a lua toate hotărîrile pe cari el le va socoti în interesul bunului mers al institutiunii.

Cheltuelile de administrațiune necesare pentru efectuarea operațiunilor comerciale se vor face de director cu aprobarea consiliului;

b) A aproba, și elabora regulamentele privitoare la relațiunile cu băncile populare și un tip de statut pentru băncile populare și federalele lor;

c) A prescrie regulile de urmat de federala și băncile populare spre a fi admise sa lucreze cu centrala băncilor; în consecința, a le examina statutele și a cere modificările trebuincioase pentru stabilirea relatiunilor cu centrala băncilor populare.

Dobînda și scopul se vor fixa de către consiliul directiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, în urma raportului centralei băncilor populare;

d) A se rosti asupra admiterii fiecărei federale și bănci populare, a lucra, cu centrala și a-i fixa creditul;

e) A prescrie toate măsurile de supraveghere și control ce le va crede trebuincioase spre a feri federalele și băncile populare de nereguli și pericole;

f) A lua, în fine, orice dispozițiuni ce va crede de cuviință, fie prin publicațiuni, fie prin conferințe, spre a înființa și a incredinta miscarea cooperativelor de credit. Totdeodată va organiza și congrese al băncilor populare, cum și școli pentru formarea personalului necesar băncilor și federalelor;

g) Va stabili normele și mijloacele pentru organizarea la sate a diverselor asigurări mutuale;

h) Va putea hotărî din oficiu lichidarea acelor federale și bănci, cari în urma unei incunostiintari nu-și vor fi îndreptat administrația sau nu vor fi dat dovezi de propasire.

Bilanț

Articolul 15

La sfîrșitul fiecărui an centrala băncii populare va încheia un bilanț, care va fi supus aprobării consiliului sau de administrație.

După deducerea cheltuielilor pentru efectuarea operațiunilor comerciale, din beneficiile rezultate se va da 20 la suta fondului de rezerva și se va plati apoi federalelor și băncilor subscriitoare un dividend de cel mult 6 la suta asupra capitalului vărsat, iar din rest se va vărsa la Stat suma necesară pentru plata cheltuielilor bugetare ale centralei băncilor populare. Prisosul se va întrebuința conform deciziei consiliului de administrație al centralei pentru învățămîntul cooperatist, pentru educația profesională a satenilor și propaganda cooperativa.

Articolul 16

Statul va acoperi cheltuelile bugetare cu taxa de 1 la suta asupra beneficiilor nete ale federalelor și băncilor populare, cum și în partea din beneficiul arătat mai sus, care se va vărsa la finele anului de centrala băncii populare. În cazul cînd nu s'ar putea acoperi în acest mod cheltuielile bugetare, diferența se va suporta de Stat.

După primii 5 ani, din beneficiile rezultate se va vărsa întîi la Stat partea din cheltuielile bugetare cari nu se vor putea acoperi din taxa de 1 la suta, iar beneficiul net se va împărți la fondul de rezerva, capital și pentru opere de intarire a miscarii cooperative, după cum se arata la art. 15.

Articolul 17

Fondul de rezerva al centralei băncilor populare va servi pentru acoperirea pierderilor ce ar avea; din el se vor putea ajuta și băncile sau federalele în cazuri excepționale, conform deciziei consiliului de administrație.

II. - Centrala cooperativelor sătești de producție și consum

Scopul și operațiile

Articolul 18

Pentru a ajuta, la înființarea și dezvoltarea cooperativelor la sate se înființează centrala cooperativelor sătești de producție și consum, care va funcționa ca persoana morala pe lîngă direcțiunea generală, a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi.

Articolul 19

Centrala cooperativelor sătești de producție și consum este imputernicita să facă următoarele operațiuni:

a) Sa autorize înființarea cooperativelor sătești, de producție agricolă și industriala, de consum, de aprovizionare și desfacere, etc., cum și a federalelor lor;

b) Sa exercite controlul legal asupra lor în limitele legii băncilor populare;

c) Sa organizeze și indrumeze aceste cooperative și federale prin toate mijloacele tehnice și sa formeze personalul de conducere;

d) Sa facă împrumuturi în cont curent la orice institutiune, sa sconteze și sa reesconteze efectele comerciale ale cooperativelor sătești și ale federalelor lor;

e) Sa acorde creditul necesar pentru operațiunile acestor cooperative și federale și sa primească depunerile lor spre fructificare;

f) Sa înlesnească operațiunile de aprovizionare ale cooperativelor sătești și federalelor, sau desfacerea produselor lor. Aceste operațiuni, centrala cooperativelor sătești, le va putea organiza prin mijloacele sale sau prin federalele cooperativelor.

Pentru operațiunile de aprovizionare și desfacere centrala cooperativelor va lua un comision care se va fixa de consiliu.

Articolul 20

Cooperativele sătești înființate cu aprobarea centralei cooperativelor se vor bucura, de toate drepturile și li se vor acorda toate înlesnirile prevăzute în legea pentru încurajarea industriei naționale și a meseriilor. Ele vor beneficia la furniturile administratiunilor publice de toate foloasele acordate pentru aceste furnituri cooperativelor de meseriasi și muncitori.

Capitalul

Articolul 21

Capitalul centralei cooperativelor sătești de producție și consum este de 12 milioane lei, format:

a) Din suma de 8 milioane lei luată din capitalul cu care a fost dotată Casa centrala a băncilor populare;

b) Din suma pînă la 4 milioane lei pe care o vor subscrie și vărsa treptat cooperativele sătești și federalele lor, după aceleași norme ca și capitalul vărsat de băncile populare la centrala lor.

Administrația

Articolul 22

Centrala cooperativelor sătești de producție și consum va fi condusă de un director și de unul sau mai mulți subdirectori cari vor reprezenta institutiunea.

Articolul 23

Ca organ superior de administrație și supraveghere va funcționa pe lîngă centrala cooperativelor sătești de producție și consum un consiliu de administrație alcătuit de șapte membri, din cari:

- 3 reprezentanți ai cooperativelor sătești și ai federalelor lor.

- 1 membru numit de ministerul agriculturii;

- 1 membru numit de ministerul industriei;

- 1 membru numit de ministerul instrucțiunii, și din directorul centralei cooperativelor, care va avea vot deliberativ.

Articolul 24

În ce privește modul cum va funcționa acest consiliu, durata și formalitățile pentru alegerea sau numirea membrilor, se vor aplica întocmai toate dispozițiunile prescrise pentru consiliul de administrație al centralei băncilor populare.

Atribuțiile consiliului de administrație

Articolul 25

Consiliul de administrație al centralei cooperativelor sătești va avea întru totul aceleași atributiuni ca și consiliul de administrație al centralei băncilor populare.

El va hotărî și asupra mijloacelor tehnice necesare pentru funcționarea diferitelor cooperative, cum și cari sînt cooperativele cărora urmează a li se acordă avantajele prevăzute în legea pentru încurajarea industriei naționale și a meseriilor.

Va mai lua toate măsurile ce va crede necesare pentru efectuarea operațiunilor de aprovizionare a cooperativelor sau desfacerea produselor acestora, fie prin mijloacele centralei cooperativelor, fie prin federalele cooperativelor.

În comunele în cari nu funcționează cooperative de aprovizionare și desfacere în comun, aceasta operațiune se va putea face de băncile populare tot prin îngrijirea centralei cooperativelor sătești.

Bilanț

Articolul 26

De toate operațiunile sale centrala cooperativelor sătești va încheia, în bilanț la sfîrșitul anului, care va fi supus aprobării consiliului sau de administrație.

După deducerea cheltuielilor pentru efectuarea operațiunilor comerciale, din beneficiile rezultate se va da 20 la suta fondului de rezerva și apoi se va plati federalelor și cooperativelor subscriitoare un dividend de cel mult 6 la suta, asupra capitalului vărsat. Din rest se va vărsa mai întîi la Stat suma necesară pentru plata cheltuielilor bugetare ale centralei cooperativelor sătești, iar prisosul se va întrebuința jumătate pentru a se da prima cooperativelor cu cari centrala a făcut operații de aprovizionare sau desfacere și cari la rândul lor vor da și ele prima membrilor, iar jumătate se va întrebuința, pentru perfecționarea mijloacelor tehnice de funcționare a cooperativelor și formarea personalului de conducere, cum și pentru propaganda cooperativa.

Articolul 27

În cazul cînd nu se vor putea acoperi cheltuelile bugetare cu partea din beneficiul arătat mai sus, care se va vărsa, la finele anului de centrala cooperativelor, diferența se va suporta de Stat.

După primii 5 ani, din beneficiile rezultate se vor vărsa întîi la Stat cheltuelile bugetare, iar beneficiul net se va împărți la fondul de rezerva, capital, ca prima și pentru opere de intarire a miscarii cooperative, după cum se arata la art. 26.

Articolul 28

Fondul de rezerva al centralei cooperativelor sătești va servi pentru același scop ca și fondul de rezerva al centralei băncilor populare.

III. - Centrala obstilor sătești și a exploatarilor agricole

Scopul și operațiile

Articolul 29

Pentru o buna organizare și funcționare a obstiilor sătești și a federalelor lor, cum și pentru a ajuta la îmbunătățirea culturii agricole taranesti, se înființează centrala obstilor sătești și a exploatarilor agricole, care va funcționa ca persoana morala pe lîngă direcțiunea generală a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, avînd următoarele atributiuni:

a) Constituirea, conducerea și controlul obstilor de arendare, cumpărare și improprietarire, conform legii băncilor populare și legii de apropriere și improprietarire;

b) Îndrumarea și controlul tehnic al exploatarilor agricole, înainte și după improprietarire, îmbunătățirea tehnicei agricolă a sistemelor de cultura și selecționarea semințelor și animalelor.

Ministerul agriculturii va executa prin aceasta directiune toate măsurile de îmbunătățire și îndrumare a micei culturi;

c) Organizarea și conducerea campurilor de selectiune a plantelor, procurarea sau producerea semințelor și animalelor de prasila necesare obstiilor, cooperativelor și satenilor improprietariti;

d) Procurarea creditului necesar obstilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor;

e) Organizarea, împreună cu centrala cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obstii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole.

Articolul 30

Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale obstiilor, centrala obstiilor sătești va ridica sumele de cari va avea nevoie dela centrala băncilor populare.

Administrație

Articolul 31

Centrala obstiilor sătești și a exploatarilor agricole va fi condusă de un director și de unul sau mai mulți subdirectori cari vor reprezenta institutiunea.

Articolul 32

Ca organ superior de administrație și supraveghere va funcționa pe lîngă centrala obstiilor sătești un consiliu de administrație alcătuit din șapte membri, din cari:

- 3 reprezentanți ai obstiilor sătești sau ai federalelor lor;

- 2 membri numiți de ministerul de agricultura;

- Un membru numit de ministerul de industrie și comerț, și directorul centralei obstiilor sătești, care va avea, vot deliberativ.

Articolul 33

În ce privește modul cum va funcționa acest consiliu, durata și formalitățile pentru alegerea, sau numirea membrilor, se vor aplica întocmai toate dispozițiunile prescrisă pentru consiliul de administrație al centralei băncilor populare.

Articolul 34

Atribuțiunile consiliului de administrație al centralei obstiilor sătești sînt întru totul aceleași ca și ale consiliului de administrație al centralei cooperativelor sătești.

Articolul 35

Toate cheltuelile bugetare ale centralei obstiilor sătești vor fi suportate de ministerul agriculturii.

IV. - Direcțiunea funciară și a creditului ipotecar

Articolul 36

Aceasta directiune are următoarele atributiuni:

a) Conducerea și executarea lucrărilor de expropriere a mosiilor mai mari de 100 hectare, conform legii de expropriere;

b) Conducerea și înfăptuirea împroprietăririi, colonizarilor și comasarilor;

c) Cumpărarea de moșii sau părți de moșii pentru a fi parcelate și vândute cultivatorilor de pămînt. Aceste cumpărări se vor face prin emisiune de obligațiuni;

d) Cumpărarea de parcele dela mici cultivatori în vederea comasarii;

e) Acordarea de credit ipotecar pentru mosiile de 100 ha sau mai mici. În acest scop se vor emite de asemenea obligațiuni;

f) Stabilirea valorii proprietăților rurale parcelate sau comasate pentru registrul funciar și matricola cadastrala;

g) Acordarea de împrumuturi pe termen lung pentru construcții agricole și îmbunătățiri funciare;

h) Acordarea de împrumuturi ipotecare pe termen lung obstiilor constituite pentru cumpărare de proprietăți rurale;

i) Acordarea de împrumuturi pentru împăduriri, plantatiuni de pomi roditori, precum și pentru plantarea viilor.

Articolul 37

Aceasta directiune este condusă de un director și unul sau mai mulți subdirectori.

Ea are doua secțiuni:

a) Secțiunea administrativă;

b) Secțiunea de banca ipotecară.

Articolul 38

Toate cheltuelile bugetare și de administrație ale acestei directiuni vor fi suportate de ministerul agriculturii.

V. - Direcțiunea cadastrului și a lucrărilor tehnice

Articolul 39

Aceasta directiune are următoarele atributiuni:

a) Conducerea, controlul și executarea lucrărilor tehnice de delimitare, măsurare, parcelare și comasare a mosiilor expropriate și cumpărate;

b) Întocmirea, numerotarea și clasificarea planurilor cadastrale;

c) Întocmirea și ținerea la curent a matricolei cadastrale în concordanta cu planurile cadastrale;

d) Va îngriji ca registrul funciar dela judecătoriile de ocoale să fie ținut la zi și în concordanta cu matricola Cadastrala;

e) Controlul, conducerea și executarea lucrărilor tehnice de îmbunătățiri funciare.

Articolul 40

Aceasta directiune este condusă de un director și de unul sau mai mulți subdirectori, iar cheltuelile bugetare și de administrație vor fi suportate de ministerul agriculturii și din eventualele taxe ce s'ar percepe.

Articolul 41

Pe lîngă aceasta directiune va funcționa un consiliu tehnic, care își va da avizul asupra chestiunilor tehnice ori de câte ori direcțiunea acestei secțiuni sau consiliu de administrație va avea nevoie a-l consulta.

Acest consiliu se va compune din:

- Un membru al înaltei Curți de casație și justiție;

- Un profesor universitar matematician;

- Un delegat al ministerului de finanțe;

- Un agrogeolog delegat de institutul geologic;

- Un agronom;

- Directorul observatorului astronomic din București, și

- Directorul cadastrului.

Membrii acestui consiliu vor fi numiți pe 4 ani de ministerul agriculturii. Consiliul de administrație al directiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi.

Articolul 42

Acest consiliu se va compune din 7 membri:

- 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei băncilor populare;

- 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei cooperativelor sătești de producție și consum;

- 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei obstiilor, precum și din directorul general al Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, care va avea vot deliberativ.

Fiecare din consiliile celor trei centrale vor delega, un membru dintre cei aleși și unul dintre cei numiți.

Directorii celor 5 secțiuni pot lua parte la ședințele consiliului directiunii generale cînd se discuta chestiuni ce privesc secția lor; directorul cadastrului și al creditului ipotecar cu vot deliberativ, iar ceilalți cu vot consultativ.

Ministrul agriculturii va prezida acest consiliu, ori va decreta de câte ori va crede de cuviință.

Atribuțiile

Articolul 43

Consiliul de administrație al directiunii generale va avea, următoarele atributiuni:

a) Va da toate directivele pentru bunul mers al institutiunii;

b) Va coordona acțiunea tuturor secțiunilor, asigurând unitatea întregii miscari cooperative;

c) Va deschide conturi curente la Banca Naționala sau alte bănci;

d) Va îndeplini funcțiunea de consiliu de administrație al directiunii funciare și directiunii cadastrului, hotărînd asupra tuturor chestiunilor referitoare la scopul și operațiunile acestor secțiuni.

Articolul 44

Hotărîrile consiliului de administrație se iau cu majoritatea membrilor prezenți. Ședințele se vor tine cu cel puțin 4 membri.

Articolul 45

Consiliul de administrație al directiunii generale va retrage câte doi membri pe lîngă direcțiunea funciară și a cadastrului, cari vor rezolva toate chestiunile urgente, sub rezerva ratificării ulterioare a consiliului.

Articolul 46

Ministrul agriculturii poate oricînd pune veto la deciziunile consiliului directiunii generale.

Articolul 47

Directorul general, directorii și subdirectorii se numesc prin decret regal, după recomandarea ministrului de agricultura.

Articolul 48

Funcționarii directiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, începînd dela impiegati, se vor numi de ministrul agriculturii prin decret regal după normele următoare:

a) Pînă la salariul de lei 600 lunar inclusiv în urma recomandarii consiliilor de administrație ale secțiunilor respective;

b) Dela salariul de 600 lei în sus, în urma recomandarii consiliului de administrație al directiunii generale.

Funcționarii cu salariu lunar dela 400 lei în sus se bucura de stabilitate; ei nu pot fi revocați decât prin decret regal de ministrul agriculturii, în urma unei decizii motivate de consiliul de administrație competent.

Toți ceilalți funcționari se numesc și se revoacă de ministrul agriculturii, în urma cererii directiunii respective.

La punerea în aplicare a prezentei legi numirile în toate funcțiunile se vor face de ministrul agriculturii prin decret regal.

Pînă la alegerea membrilor delegați de instituțiile cooperative în consiliile celor trei centrale, membrii numiți vor putea rezolva singuri chestiunile curente, avînd un caracter urgent.

Numărul funcționarilor întregii instituții se va fixa prin legea bugetară de consiliul general, după cererea consiliului fiecărei directiunii, iar retribuțiunile lor sînt stabilite în alăturatul stat, care face parte integrantă din prezenta lege:

Director general ................................................ salariu lunar lei 2.000

Director clasa I ................................................. salariu lunar lei 1.700

Director clasa II ................................................ salariu lunar lei 1.500

Subdirector clasa I .......................................... salariu lunar lei 1.400

Subdirector clasa II .......................................... salariu lunar lei 1.200

Șef de serviciu clasa I ..................................... salariu lunar lei 1.000

Șef de serviciu clasa II..................................... salariu lunar lei 800

Șef de birou clasa I .......................................... salariu lunar lei 600

Șef de birou clasa II ......................................... salariu lunar lei 500

Subșef de birou clasa I ................................... salariu lunar lei 400

Subșef de birou clasa II ..................................salariu lunar lei 350

Impiegat clasa I ............................................... salariu lunar lei 300

Impiegat clasa II ............................................... salariu lunar lei 250

Impiegat clasa III .............................................. salariu lunar lei 200

Inspector general clasa I ................................ salariu lunar lei 1.400

Inspector general clasa II ............................... salariu lunar lei 1.200

Inspector clasa I ................................................ salariu lunar lei 1.100

Inspector clasa II ............................................... salariu lunar lei 1.000

Subinspector clasa I ......................................... salariu lunar lei 900

Subinspector clasa II ......................................... salariu lunar lei 800

Subinspector clasa III ........................................ salariu lunar lei 700

Controlor clasa I .................................................. salariu lunar lei 600

Controlor clasa II ................................................. salariu lunar lei 500

Controlor clasa III ................................................ salariu lunar lei 400

Advocat clasa I ..................................................... salariu lunar lei 1.000

Advocat clasa II .................................................... salariu lunar lei 800

Advocat clasa III ................................................... salariu lunar lei 600

Operator topometru clasa I ............................... salariu lunar lei 800

sau șef de lucrări clasa II ................................... salariu lunar lei 700

sau șef de lucrări clasa III .................................. salariu lunar lei 600

Ajutor operator topometru clasa I ...................... salariu lunar lei 600

sau ajutor șef de lucrări clasa II ........................ salariu lunar lei 500

sau ajutor șef de lucrări clasa III ....................... salariu lunar lei 400

Parcelator, agent tehnic clasa I ......................... salariu lunar lei 400

sau Desenator agent tehnic clasa II ................. salariu lunar lei 350

sau Desenator agent tehnic clasa III ................ salariu lunar lei 300

Personalul care îndeplinește condițiunile pentru a fi încadrat în corpul tehnic al ministerului lucrărilor publice va putea fi plătit potrivit salariilor și diurnelor prevăzute în regulamentul acelui corp.

Actualul personal al Casei centrale a Băncilor populare și al Cooperativelor sătești trece de plin drept în noua institutiune.

Repartiția lui între diferitele secțiuni, precum și stabilirea gradelor se va face de ministrul agriculturii și domeniilor.

Articolul 49

Un regulament de administrație publică, întocmit de consiliul de administrație și promulgat prin decret regal, va stabili amanuntite aplicării legii de fața, va fixa condițiunile de admisibilitate și avansare a funcționarilor.

Articolul 50

Toate atribuțiunile date Casei centrale a Băncilor populare și Cooperativelor sătești prin legea din 29 martie 1903, cu modificările ulterioare și cele date ei prin alte legi trec asupra Casei centrale a cooperației și împroprietăririi.

Centrala Băncilor, centrala Cooperativelor și centrala Obstiilor vor aplica toate dispozițiunile legale, fiecare cu privire la institutiunile cooperative cari sînt sub controlul lor.

Articolul 51

Casa centrala a cooperației și a împroprietăririi, precum și secțiunile ei, avînd a lucra ca institutiune autonomă cu caracter comercial, va fi dispensata de formalitățile prevăzute de legea contabilității generale a Statului pentru operațiunile ei cari nu face parte din legea bugetară.

Articolul 52

Toate dispozițiunile legilor anterioare, cari vor fi contrarii legii de fața, sînt și rămîn abrogate.

Articolul 53

Acest decret-lege va fi supus ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare.

Articolul 54

și ultimul

Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii și al domeniilor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret-lege.

Dat în București, la 31 Decemvrie 1918.

FERDINAND

Ministrul agriculturii și al domeniilor,

I.G. Ducă