Declarație din 24 iunie 1991

Evocam în aceste zile momentele tragice traite de România în iunie și august 1940, la numai doua decenii după împlinirea aspiratiei de veacuri a poporului român-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 și crearea Statului național unitar român în hotarele lui firești, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic și cultural.

Evocam acele dureroase evenimente, cînd părți importante din trupul tarii au fost rupte cu forta și anexate samavolnic prin implicarea directa sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate după primul război mondial.

În contextul acestor evolutii din Europa, de la sfîrșitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate și alineate ale României, construit cu migala și inteligenta de diplomatia românească și ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar și sistemul general al Societății Națiunilor s-au dovedit fragile.

În fața forței brutale, a politicii agresive din Est și din Vest, încercarea de înțelegere și de preintampinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fără efect.

Atitudinea de cedare a unor tari în fața politicii statelor agresive a făcut posibile Pactul Ribbemtrop-Molotov și Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietica anexa Basarabia, Tinutul Hertei și Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania - sfinte pamanturi românești.

Prin jertfa de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente - Dictatul de la Viena - a fost abolit. Celelalte teritorii românești continua să fie înstrăinate.

Nici un fel de politica, nici chiar cea stalinista de înstrăinare a populatiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila constiinta apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei și Tinutului Hertei la România.

Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. și Germania își stabileau "sferele de interese" de la Marea Baltica la Marea Neagra - hotărînd, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care și România-, contravine în mod flagrant principiilor și normelor fundamentale ale dreptului internațional.

În consecința, în numele poporului român, parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul și neavenit. Tot astfel trebuie să fie considerată și consecința directa a acestor înțelegeri secrete dintre Stalin și Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 și 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Tinutului Hertei, împotriva voinței populației din aceste stravechi teritorii românești, acțiune care a reprezentat o încălcare brutala a suveranității, independentei și integrității teritoriale a României.

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost și este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaților Poporului din U.R.S.S. a condamnat "semnarea Protocolului adițional al Tratatului din 1939... și a altor înțelegeri secrete cu Germania" și a recunoscut ca acestea "sînt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate, din momentul semnării lor", venind "în contradictie cu suveranitatea și independenta unor state terțe".

Impartasim aprecierea din Hotărîrea Congresului Deputaților din U.R.S.S., potrivit căreia protocoalele sovieto-germane "au fost folosite de Stalin și anturajul sau pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni, prin recurgerea la forta asupra altor state, incalcand obligațiile juridice asumate față de acestea".

Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnanta manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului și agresiunii fatise, expresia cea mai grava a încălcării moralei internaționale și a dreptului internațional, cea mai condamnabila conduita în relațiile internaționale.

Noile relații și evolutiile pozitive ce au loc în Europa și în lume creează premise favorabile pentru identificarea modalităților vizând înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferintei pentru securitate și cooperare în Europa și în Carta de la Paris pentru o noua Europa, cu normele moralei și dreptului internațional.

Parlamentul României afirma hotărât poziția sa de a aborda cu deplina responsabilitate aceasta problema. În acest sens, solicita Președintelui tarii, Guvernului României, tuturor forțelor politice din țara noastră sa acționeze în spiritul acestei declarații, în vederea implinirii nazuintelor legitime ale populației din teritoriile românești, anexate cu forta în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.

Parlamentul României își exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime ale românilor - astfel cum istoria, justiția și morala le consacra de drept - trebuie să reprezinte o misiune nobila și inaltatoare pentru toate forțele responsabile ale tarii, indiferent de opțiunea lor politica.

Aceasta declarație a fost adoptată de Parlamentul României în ședința din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.