Decretul nr. 1036/1920

Articolul 1

Pentru cauză de utilitate publică și națională se expropriază proprietățile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condițiunile și măsura prevăzută în legea de față.

Articolul 2

Exproprierea nu poate fi împiedicată de nici un fel de acte de orice natură, chiar cînd prin cuprinsul lor s'ar prevedea că proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi: testamentele, donațiunile sau orice acte de prohibițiune de înstrăinare și este declarată de plin drept din ziua votării acestei legi de către Sfatul Țării - 27 Noemvrie 1918.

Din aceiaș zi proprietățile ce sînt supuse exproprierii trec asupra Statului, libere de orice obligațiuni sau orice sarcini de orice natură.

Articolul 3

Din proprietățile expropriate se alcătuește "Fondul Imobiliar Basarabean al Statului".

Articolul 4

Se vor expropia în întregime:

a) Proprietățile imobiliare (rurale, urbane) ce aparțin hăznelei (Statului), udelurilor (Coroanei), băncii țărănești și mănăstirilor din străinătate;

b) Proprietățile imobiliare rurale ale supușilor străini (legea generală despre încetățenire);

c) Pământurile ce aparțin zemstvelor, orașelor și comunităților urbane, în afară de acelea ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase, ori pentru buna asezare, ori trebuinți culturale și alte nevoi ale zemstvelor sau orașelor și comunităților urbane;

d) Proprietățile rurale ce aparțin persoanelor juridice, fie publice, fie private, neprevăzute la alin. a și c. Se vor excepta numai cele ce aparțin comunelor sau asociațiilor și tovărășiilor țărănești, răzășești, cari în întregime sînt scutite de expropriere.

Articolul 5

Se vor expropria pământurile mănăstirilor locale, lăsându-se fiecărei mănăstiri câte 50 ha pămînt cultivabil, viile și grădinile de pomi roditori.

Articolul 6

Se vor expropria pământurile bisericilor, lăsându-se fiecărei biserici câte un lot întreg de fiecare membru al clerului (preot, diacon și dascăl).

Articolul 7

Se vor expropria pământurile din proprietățile particulare, lăsându-se pentru fiecare proprietate 100 ha pămînt cultivabil, viile, grădinile de pomi roditori și pepinierile existente pînă la 22 Decemvrie 1918.

Se va expropria și suta de ha, precum și din proprietățile între 25 - 100 ha, tot ce trece peste 25 ha, în cazul cînd proprietarul a arendat proprietatea sa timp de cel puțin 5 ani consecutivi în cursul anilor 1905-1916.

Articolul 8

Trec în proprietatea Statului pădurile, în afară de cele ce fac parte din proprietatea țărănească sau răzășească.

Articolul 9

Trec în proprietatea Statului apele lacurile, bălțile și stuhăriile, în afară de cele ce aparțin obștiilor sau comunelor.

Articolul 10

Se expropriază, fără nici o restricție proprietățile embaticare rurale, urbane, precum și cele ce aparțin persoanelor fizice sau juridice și au fost date în arendă petru așezări comunale, rurale sau urbane.

Articolul 11

Subsolul terenurilor expropriate rămîne de drept proprietatea Statului.

Articolul 12

Întinderea proprietăților din punct de vedere al exproprierii se va socoti după starea lor juridică la 1 Martie 1917.

Articolul 13

Moșiile ce aparțin în indiviziune la mai mulți proprietari, precum și moșiile ce aparțin unui singur proprietar, se vor considera ca o singură moșie sau proprietate.

Articolul 14

Proprietarul are dreptul de a-și alege moșia și locul pentru porțiunea ce legea de față îi rezervă, însă într'o singură bucată și cu condiția ca această delimitare nici într'un caz să nu deprecieze pământul ce urmează a fi predat populației muncitoare.

Articolul 15

Toți proprietarii atinși de expropriere sînt obligați, în termen de două luni dela promulgarea decretului-lege din 22 Decemvrie 1918, a înainta la organele respective o listă de proprietatea lor totală, arătând locul unde se află proprietățile sau moșiile lor, întinderea, starea juridică, planurile și alte materiale necesare. Cei ce nu vor îndeplini aceasta, nu vor avea deschisă nici o cale pentru orice fel de greșeli ce s'ar putea comite cu ocazia exproprierii.

Articolul 16

În privința proprietăților ce aparțin udelurilor, haznelei, mănăstirilor din străinătate și Băncii țărănești, Statul de drept înlocuește pe proprietar.

Articolul 17

Pământurile cultivabile nesupuse exproprierii, atît timp cât vor dura lucrările de reformă agrară, vor putea fi vândute numai "Casei Noastre" și în aceleași condițiuni de prețuire și răscumpărare ca cele expropriate.

Articolul 18

Pentru aplicarea legii de față a reformei agrare se va înființa, pe lîngă ministerul de domenii, cu sediul în Chișinău, o instituție specială de Stat cu numele de "Casa Noastră".

Articolul 19

"Casa Noastră" va fi persoană juridică și se va bucura de o autonomie deplină.

Articolul 20

"Casa Noastră" va fi condusă de un consiliu compus din 5 membri, din cari unul va fi numit de ministerul de agricultură, doi de directoratele din Basarabia de finanțe și justiție, câte unul dela fiecare și doi aleși în fiecare an de congresul delegaților țărani și proprietari în comisiile județene.

Președintele se alege de consiliu din sânul lui.

Articolul 21

"Casa Noastră" va pregăti și conduce toate lucrările de expropriere și împroprietărire, sub controlul ministerului de agricultură.

Articolul 22

"Casa Noastră" va avea atâtea comisiuni și direcțiuni, cât va găsi de cuviință pentru aplicarea reformei agrare.

Articolul 23

Pentru judecarea tuturor neînțelegerilor și nemulțumirilor provenite dela expropriere, prețuire și împroprietărire, pe lîngă "Casa Noastră", se va înființa o "Comisie Centrală" de judecată, care va judeca și hotărî în a doua și ultima instanță; hotărîrile ei nu vor putea fi supuse opoziției sau recursului.

"Comisia Centrală" se va compune din 5 membri, din cari unul va fi prim-președintele Curții de apel, care va fi și președintele comisiei, unul delegat de "Casa Noastră", și trei aleși: doi de congresul delegaților țărani și unul de congresul delegaților proprietari în comisiile județene. Pentru fiecare din cei 5 membri se va numi sau alege câte un supleant.

Articolul 24

În fiecare județ "Casa Noastră" va avea câte o comisie județeană de expropriere și împroprietărire. Comisia județeană se va compune din un judecător, consilierul agricol al județului, un delegat al "Casei Noastre", un delegat al proprietarilor și 5 delegați ai țăranilor aleși de congresul țărănesc județean, avînd fiecare membru al comisiei câte un supleant. Delegații țăranilor și al proprietarilor se aleg în fiecare an.

Președintele se alege de comisiune din sânul ei.

Articolul 25

Organizarea "Casei Noastre" și numirea comisiilor trebuie să fie făcute în termen de o lună dela promulgarea acestei legi. Cînd una din autoritățile sau categoriile de interesați indicate nu vor trimite delegați în consiliul de administrație sau în comisie, acestea vor putea lucra și fără reprezentantul acelei autorități sau categorii, fără a da dreptul nimănui a protesta sau contesta lucrările făcute.

Articolul 26

Comisiile județene vor lucra la fața locului prin subcomisiuni și vor avea de rezolvat chestiuni privitoare la întindere, prețuire, fixarea hotarelor, stabilirea tablourilor celor ce vor trebui să fie împroprietăriți, întinderea loturilor, determinarea părții ce va trebui să treacă la satul sau colonia respectivă, și în fine orice chestiuni ce se vor ridica de "Casa Noastră" sau se vor ivi dela sine în legătură cu aplicarea reformei agrare.

De fiecare lucrare avută la fața locului subcomisia va alcătui un memoriu pe care-l va prezenta comisiunii județene spre cercetare și luarea hotărîrii. Despre cele ce va hotărî comisiunea, cu privire la expropriere, se va alcătui un proces-verbal, în patru exemplare, din cari unul se va afișa la primăria comunei respective, unul se va înmâna proprietarului, unul se va trimite "Casei Noastre" și unul se va anexa la dosar.

Articolul 27

Părțile interesate pot ataca cu apel hotărîrile comisiei județene în termen de 15 zile dela afișare.

Apelul se va declara, la comisia județeană, care în termen de 7 zile dela primirea lui îl va înainta împreună cu dosarul comisiunii centrale.

Președintele comisiunii centrale va fixa termenul de judecată numai de vreme de 8 și nici mai târziu de 15 zile dela primirea apelului. Fiecare termen trebuie să fie afișat cel puțin cu trei zile înainte la biuroul comisiei centrale. Înștiințări individuale nu se vor emite.

Articolul 28

Înaintea comisiei centrale părțile interesate se vor prezenta în persoană, neputând fi nici asistate, nici reprezentate, afară de minori și interziși, cari vor fi reprezentați prin tutorii și curatorii lor, iar cei bolnavi vor putea fi reprezentați prin soție sau rudă pînă la al patrulea grad inclusiv.

Ședințele de judecată vor fi publice. Comisiunea centrală va putea ordona cercetări la fața locului, expertize, etc., pentru a-și putea forma convingerea. Hotărîrile comisiei centrale sînt definitive.

Articolul 29

Hotărîrea comisiei județene privitoare la expropriere, iar în caz de apel, hotărîrea comisiei centrale se va publică în Monitorul Oficial. Motivele se vor da în rezumat.

Articolul 30

Pământurile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi și loturi de colonizare.

Articolul 31

Întinderea lotului întreg va fi între 6-8 ha, a celui de colonizare între 8-10 ha și se va stabili numai după regiuni.

Articolul 32

Lotul se va compune dintr'unul sau mai multe corpuri, după natura pămîntului.

Articolul 33

Vor fi împroprietăriți muncitorii de pămînt, după capii de familie (orfanii vor fi reprezentați prin tutori) în proprietate individuală, după cum urmează:

a) În primul rând, cu câte un lot de completare, agricultorii cari locuesc pe moșie și posedă mai puțin de norma stabilită cu precădere dela mare spre mic;

b) În al doilea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt și locuesc pe moșie;

c) În al treilea rând, cu câte un lot de completare agricultorii cari posedă mai puțin de norma stabilită și locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moșie, cu precădere dela mare spre mic;

d) În al patrulea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt și locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moșie.

Articolul 34

La împropietărire nu se va face nici o deosebire între săteni și orășeni, a căror îndeletnicire principală este cultivarea pămîntului. Învățătorii și preoții vor fi considerați ca muncitori de pămînt.

Articolul 35

Odată cu împărțirea pămîntului, iazurile mici cari nu pot corespunde decât unui interes local, vor trece la comunele respective.

Articolul 36

Cu proprietățile expropriate prevăzute la art. 10, se vor împroprietări arendașii actuali.

Articolul 37

Cu pământurile cari au fost folosite în baza dreptului de arendă pe termen îndelungat pentru plantarea viilor și grădinilor de pomi roditori, se vor împroprietări arendașii actuali dacă au îndeplinit condițiunile arendei.

Articolul 38

Pe pământurile rămase libere se vor face colonizări.

Articolul 39

Colonizarea se va face în sate și nu în ferme izolate.

Articolul 40

Pământurile pe cari coloniștii le vor avea în alte localități, sub orice titlu, trec în "Fondul Imobiliar", iar cu valoarea acestor pământuri, stabilite după prețurile din localitate, ei vor fi scazuți din prețul datorit pentru pământul ce li se va da în calitate de coloniști.

Articolul 41

"Casa Noastră" va înlesni coloniștilor creditul necesar pentru dobândirea inventariului, dându-li-se ca ajutor și materialul de construcție la clădirea gospodăriei lor.

Articolul 42

Fiecare sat care nu are imaș sau are prea puțin, și-l va forma sau completa cu prilejul împroprietăririi.

Articolul 43

Întinderea imașului nu va putea fi mai mică decât 15% din pământul care se va împărți locuitorilor unui sat, și cel pe care locuitorii împroprietăriți îl stăpânesc de fapt.

Cei împroprietăriți sînt obligați să ia parte la formarea imașului.

Agricultorii cari nu vor fi împroprietăriți au facultatea de a contribui la formarea imașului cedând "Fondul Imobiliar" o cantitate de pămînt egală cu imașul primit.

Articolul 44

Se va delimita din "Fondul Imobilar", unde se va cere:

a) 9 loturi de câte 25 ha fiecare pentru școlile normale;

b) Câte un lot întreg pentru fiecare școală primară dela sate; unde nu sînt școli se va socoti câte o școală de fiecare sat;

c) 56.430 ha pentru școli și diferite instrucțiuni cu caracter agricol și industrial, după cum se va arăta în anexa acestui articol;

d) 2 loturi pentru fiecare regiment pentru deprindere la muncă și aprovizionarea lui cu verdețuri, cereale și loc de pomicultură.

Articolul 45

Prețuirea proprietăților expropriate se va face după condițiunile cari au existat înainte de 1914.

Articolul 46

Prețul se va stabili:

1. După cost - pentru clădiri și inventar;

2. După capitalizarea:

a) Venitului curat, avându-se în vedere exploatarea rațională - pentru păduri, stuhării, bălți lacuri, iazuri, vii și grădini de pomi roditori;

b) Prețului normal de arendă pentru pământurile cultivabile și embaticuri.

Articolul 47

Ca preț normal de arendă se va considera pentru pământurile cultivabile media prețurilor de arendă pe termen scurt (1-3 ani) obținute direct de proprietar în anii 1905-1914 și pentru embaticuri plata embaticară anuală.

În caz cînd arenda pe termen scurt lipsește, se va lua drept bază de prețuire prețul normal de arendă din vecinătate.

Articolul 48

În lipsa elementelor de prețuire prevăzute la art. 46, la stabilirea prețului se vor lua în considerare:

a) Prețurile de cumpărare ce au existat în localitate înainte de răsboi;

b) Arenda pe termen îndelungat;

c) Evaluările instituțiilor de credit.

Articolul 49

Capitalizarea se va face pe bază de 5"%.

Articolul 50

Socoteala se va face în lei, după cursul oficial al rublei, la data publicării decretului-lege din 22 Decemvrie 1918.

Articolul 51

Statul ia asupra lui răscumpărarea proprietăților ce-i rămîn în folosință, ajutorul ce va trebui de dat coloniștilor și toate cheltuelile ce vor proveni dela efectuarea reformei.

Răscumpărarea proprietăților ce vor fi împărțite cade în sarcina celor împroprietăriți.

Articolul 52

Din banii adunați dela răscumpărarea proprietăților ce au aparținut hăznelei, udelurilor și mănăstirilor din străinătate, se va alcătui un fond special, al cărui venit va fi întrebuințat la întreținerea școlilor de agricultură indicate la art. 44.

Articolul 53

Plata prețului cuvenit proprietarului expropriat se va face în titluri de rentă amortizabilă în 40 ani și purtătoare de dobândă de 5% pe an.

Valoarea nominală este socotită la plată drept valoare reală.

Articolul 54

Plata pentru proprietatea expropriată se va face de îndată ce vor fi îndeplinite toate formalitățile indicate la art. 29.

Articolul 55

Statul va face plata prețului în totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Casa de depuneri și consemnațiuni. El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnării prețului. Proprietarul va ridica titlurile de rentă dela Casa de depuneri și consemnațiuni numai cu autorizarea președintelui tribunalului situațiunii proprietății expropriate.

Articolul 56

Toți cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra proprietății expropriate, nu le pot exercita decât asupra titlurilor de rentă consemnate ca preț.

Articolul 57

Partea proporțională din creanța ipotecară care-i revine creditorului pentru proprietatea expropriată, se declară exigibilă. Ea se va plăti din renta consemnată, care înlocuește orice altfel de monetă s'ar fi stipulat pentru plata datoriei, socotită valoarea nominală drept o valoare egală în numerar.

Renta cuvenită pentru plata datoriei către băncile rusești va fi reținută de Stat, care va achita creanțele băncilor creditoare în ruble.

Articolul 58

Diviziunea, radierea, restrângerea creanței și tabloul de ordinea creditorilor se fixează în ordonanța prezidențială dată în camera de consiliu de președintele tribunalului situațiunii imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului și cu citarea părților. Ordonanța este definitivă. Pe baza ei președintele va ordona Casei de depuneri a plăti creditorilor în rentă suma cuvenită, iar din oficiu va opera radierea sarcinei deasupra proprietății expropriate.

Articolul 59

"Casa Noastră" va elibera acte speciale de proprietate celor împroprietăriți ce vor fi îndeplinit condițiunile legii de față.

Articolul 60

Cei împroprietăriți odată cu trecerea pământurilor asupra lor vor da acte (creanță), prin cari se declară datori cu sumele neachitate în costul loturilor ce li s'au dat. Creanțele vor fi autentificate de autoritățile judecătorești.

Articolul 61

Lotul căpătat nu poate fi vândut, ipotecat, sau amendat sub nici o formă pînă la stingerea completă a datoriei. Singura transmitere care se va putea face va fi aceea înfăptuită prin înzestrarea făcută către descendenți, în care caz lotul va trece cu toate sarcinele lui.

Articolul 62

Cei împroprietăriți au dreptul de a achita datoria integral și anticipat în orice moment, în care caz capătă dreptul de a dispune de loturile primite după libera lor voință în limitele hotărîte de legea de față.

Articolul 63

În caz de donațiune, vânzare sau orice fel de înstrăinări, lotul nu va putea trece decât în mâinile muncitorilor de pămînt.

Casa, edificiile gospodărești, grădina și un hectar de teren cultivabil n'are voie să se înstrăineze prin vânzare silită.

Articolul 64

Întinderea de pămînt, care poate fi acumulată pe viitor în mâinile unei persoane, nu va putea să treacă peste douăzeci și cinci hectare.

Articolul 65

Toate actele și transmisiunile fără nici o excepție privitoare la expropriere, precum și toate actele judiciare și extra-judiciare, făcute în executarea legii de față, sînt scutite de orice taxe de timbru și înregistrare.

Articolul 66

Instrucțiunile și regulamentul de aplicare întocmit de consiliul de administrație și întărite de ministerul de domenii, vor lămuri în amănunt dispozițiunile prevăzute în legea de față.

Articolul 67

Toate legile și regulamentele contrarii legii de față sînt și rămîn abrogate.

Articolul 68

Tot ce s'a făcut pînă la promulgarea legii de față în conformitate cu decretul-lege din 22 Decemvrie 1918, rămîne bine făcut.

Anexă la art. 44

I. Pentru școli agricole:

a) Școala superioară

..............

500 ha.

b) Trei școli secundare câte 300 ha de fiecare

..............

900 ''

e) Cinci școli medii a câte 200 ha fiecare

..............

1.000 ''

d) 140 școli inferioare a câte 25 ha fiecare

..............

3.500 ''

Total ........

5.900 ha.

II. Pentru câmpurile de experiență repartizate pe 9 regiuni naturale

..............

4.500 ha.

III. Pentru gospodăriile de semințe, cari să producă 5 la sută din sămânța necesară Basarabiei

..............

10.000 ''

IV. Pentru pomologie:

a) Patru grădini pomologice a 125 ha fiecare

..............

500 ha

b) Cinci grădini demonstrative cu pepiniere a 50 ha fiecare

..............

250 ''

c) Nouă grădini demonstrative a 10 ha fiecare

..............

90 ''

Total ........

840 ha.

V. Pentru zootehnie:

a) Herghelii de cai

..............

5.000 ha.

b) Turme de vite de rassă

..............

6.500 ''

Total ........

11.500 ha.

VI. Pentru viticultură:

a) Pepiniere de viță

..............

500 ha.

b) Vie experimentală de pe lângă Institutul anpeliografic

..............

100 ''

c) Cinci vii experimentale regionale

..............

150 ''

d) Viile experimentale de voloste câte 10, 15 de fiecare județ a 5 ha fiecare

..............

700 ''

Total ........

1.450 ha.

VII. Pentru ajutorul agronomilor:

Pentru 140 puncte agronomice a 16 ha fiecare

..............

2.240 ha.

VIII. Pentru institituțiuni cu caracter industrial

..............

20.000 ''

Total general ........

56.430 ha.