Decizia nr. 31/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție invocată de Societatea Comercială "Mac 3" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 31.148/197/2011 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.247D/2011.

La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei excepției, domnul Adrian Macarie, în calitate de administrator, cu delegație la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în temeiul textelor de lege criticate, instanțele judecătorești aplică prin analogie dispozițiile legale referitoare la cambie și, prin urmare, învestesc cu formulă executorie biletele la ordin, deși acestea au fost fraudate, neexistând un gir real. Invocă aspecte de fapt, ce țin de fondul cauzei deduse judecății instanței judecătorești. În opinia sa, neconstituționalitatea textelor de lege criticate constă în învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, prin aplicarea dispozițiilor similare cu privire la cambie, fără a exista o prevedere legală expresă în acest sens. Solicită Curții Constituționale clarificarea acestui aspect, și anume dacă biletul la ordin are sau nu valoare de titlu executoriu.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate vizând aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii. În subsidiar, arată că instanțele de judecată efectuează un veritabil control de validitate a biletului la ordin, încheierea fiind supusă căilor de atac. Precizează că asupra acestor aspecte de interpretare și aplicare a legii s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin

Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 , cu prilejul examinării unui recurs în interesul legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 31.148/197/2011, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție invocată de Societatea Comercială "Mac 3" - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind învestirea cu formulă executorie a unui bilet la ordin.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că învestirea biletului la ordin cu formulă executorie, în temeiul unor dispoziții legale referitoare la cambie, aplicate prin analogie de către instanța de judecată, și fără a exista o prevedere legală expresă în acest sens, contravine dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens, se arată că numai printr-o aplicare corectă a legii se poate asigura un proces echitabil, iar învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin prin intermediul unei proceduri necontencioase, specifică cambiei, în cadrul căreia debitorul nu își poate formula apărările, contravine garantării constituționale a dreptului la apărare. Se mai susține că prevederile

art. 106 din Legea nr. 58/1934

enumeră în mod expres care dintre normele legale referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, fără a include și referirea la valoarea de titlu executoriu al cambiei, astfel că, în opinia autorului excepției, admiterea unei cereri de învestire a unui bilet la ordin cu formulă executorie este neconstituțională.

Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Avocatul Poporului consideră că, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională, nefiind legislator pozitiv, nu are competența de a impune legiuitorului introducerea în textul legii în vigoare a unei alte dispoziții decât cele existente în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, arată că, în temeiul art. 106 din actul normativ criticat, toate dispozițiile privind cambia sunt aplicabile și biletului la ordin, inclusiv cele referitoare la valoarea de titlu executoriu, învestirea cu formulă executorie și opoziția la executare. Legiuitorul nu a instituit o reglementare expresă a regimului juridic aplicabil biletului la ordin, făcând trimitere la cel aplicabil cambiei, în considerarea caracterului comun de titluri comerciale de valoare și a rolului acestora în relațiile comerciale. Nu sunt încălcate principiile constituționale ale accesului liber la justiție sau cel al înfăptuirii justiției, câtă vreme părțile interesate pot exercita calea de atac a opoziției la executare, în temeiul

art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 , iar legea acordă instanței de judecată posibilitatea de a examina condițiile de validitate ale cambiei și biletului la ordin. Mai mult, instituirea unor reguli speciale de procedură nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, câtă vreme ele asigură egalitatea juridică a părților în valorificarea lor, iar, pe de altă parte, exercitarea oricărui drept trebuie să respecte cadrul legal stabilit, astfel încât cei care aleg să folosească modalitatea de plată prin cambie sau bilet la ordin trebuie să se supună regulilor speciale prevăzute de actul normativ în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, care au următorul conținut:

- Art. 61: "Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57.

Competența pentru a învesti cambia cu formulă executorie este judecătoria.

Încheierea de învestire nu este supusă apelului.

Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii dacă acestea sunt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă.

Somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procură, somațiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul.";

- Art. 106: "Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozițiunile relative la cambie, privind:

girul (art. 13-23);

scadența (art. 36-40);

plata (art. 41-46);

acțiunea sau executarea cambială (art. 47); și

regresul în cazul de neplată (art. 48-55 și 57-65);

protestul (art. 66-73);

plata prin intervențiune (art. 74 și 78-82);

copiile (art. 83 și 86);

alterările (art. 88);

prescripțiunea (art. 94);

zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație (art. 95-98);

subscrierea prin punere de deget (art. 99)

acțiunea decurgând din îmbogățire fără cauză (art. 65);

anularea și înlocuirea titlului (art. 89-93).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate, alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 și 30), stipulațiunea de dobândă (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6), efectele unei semnături puse în condițiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depășind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privitoare la aval (art. 33-35); în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat, el se socotește dat pentru emitent."

În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi și la preeminența legii, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției.

Examinând excepția, Curtea reține următoarele:

Critica de neconstituționalitate vizează lipsa unei reglementări exprese în ceea ce privește valoarea de titlu executoriu a biletului la ordin. Astfel, în opinia autoarei excepției, admiterea unei cereri de învestire a unui bilet la ordin cu formulă executorie, prin aplicarea, în mod corespunzător, a normelor legale referitoare la cambie, este neconstituțională.

Curtea observă că motivarea autoarei excepției vizează o problemă de aplicare a legii, respectiv a modului în care instanțele de judecată interpretează și aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934 , în cazul soluționării cererilor de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin.

Fața de aceste susțineri, Curtea constată că atât aspectele privind interpretarea și aplicarea legii, cât și cele privind eventuala omisiune de reglementare, în sensul că norma criticată nu prevede în mod expres că și biletul la ordin are valoare de titlu executoriu, nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

În ceea ce privește solicitarea reprezentantului autoarei excepției de a clarifica dacă biletul la ordin are sau nu valoare de titlu executoriu, Curtea constată că această problemă de drept a fost clarificată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, soluționând un recurs în interesul legii, prin

Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, a decis că biletul la ordin, cambia și cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

Mai mult, contrar susținerilor autoarei excepției, Curtea constată că actul normativ criticat acordă instanței de judecată posibilitatea de a examina condițiile de validitate ale cambiei și biletului la ordin, iar, în temeiul

art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 , debitorul poate exercita calea de atac a opoziției la executare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție invocată de Societatea Comercială Mac 3 - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 31.148/197/2011 al Judecătoriei Brașov.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 ianuarie 2012.