Decizia nr. 746/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Trif, prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere Hunedoara, în Dosarul nr. 1.883/97/2011 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 890D/2012.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1.154/2012 din 19 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.883/97/2011, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de reclamantul Ioan Trif, prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere Hunedoara, în cadrul unui litigiu având ca obiect anularea deciziei de pensionare prin care i-a fost recalculată pensia, conform dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, suprimând dreptul de a formula recurs împotriva hotărârii judecătorești prin care o instanță se declară necompetentă, textul de lege criticat lasă judecătorilor posibilitatea de a se situa deasupra legii, conferindu-le astfel o poziție privilegiată și încălcându-se prevederile constituționale ale art. 16. De asemenea, arată că art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă permite instanțelor să se desesizeze, fără ca hotărârile prin care acestea se declară necompetente să poată fi atacate, fapt ce contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție.
Cu referire la art. 1 alin. (3) din Constituție, autorul excepției susține că prin refuzul de a judeca se încalcă principii ale statului de drept, inclusiv principiul disponibilității, îngrădindu-se, astfel, drepturile și libertățile cetățenilor.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Astfel, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, instanța arată că textul de lege criticat nu instituie nicio discriminare, ci un regim juridic diferit pentru situații procesuale diferite, aspect ce ține de competența exclusivă a legiuitorului. De asemenea, arată că prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu încalcă accesul liber la justiție și nici principiul dublului grad de jurisdicție, întrucât caracterul irevocabil al hotărârii de declinare a competenței nu vizează fondul cauzei, aceasta urmând a fi judecată potrivit prevederilor
Legii nr. 119/2010 , coroborate cu cele ale
și ale
Legii nr. 164/2001 . Totodată, subliniază faptul că scopul textelor de lege criticate este acela de creștere a celerității judecării cauzelor, prin împiedicarea tergiversării soluționării lor ca urmare a exercitării abuzive a căii de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătorești de declinare a competenței.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Astfel, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, susține că hotărârile de declinare a competenței sunt irevocabile atât pentru reclamanți, cât și pentru pârâți, textul de lege criticat instituind regimuri juridice diferite doar pentru categorii de persoane aflate în situații diferite.
În ceea ce privește încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, Avocatul Poporului arată că accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, iar stabilirea normelor de procedură este de competența exclusivă a legiuitorului, care, în considerarea unor situații deosebite, poate stabili reguli speciale derogatorii de la cele generale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent."
Autorul excepției susține că acest text de lege contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția, Curtea constată că prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare.
În acest sens este
Decizia nr. 251 din 15 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012,
Decizia nr. 301 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 22 mai 2012, sau
Decizia nr. 65 din 31 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, prin care Curtea a statuat că acest text de lege este constituțional.
Prin aceste decizii, Curtea a reținut că, în materia excepției de necompetență, în scopul soluționării cu celeritate a cauzei, legiuitorul a eliminat calea de atac a recursului care putea fi exercitată împotriva hotărârii prin care instanța se declara necompetentă. Astfel, în cazul în care instanța se declară necompetentă, hotărârea nu mai este supusă niciunei căi de atac, dosarul urmând a fi trimis instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.
Curtea a constatat că normele legale criticate nu vin în contradicție cu Legea fundamentală, acestea fiind edictate pentru a evita tergiversarea soluționării cauzei, pentru a asigura celeritatea procesului și dreptul la un proces echitabil, or atingerea acestor deziderate presupune soluționarea neîntârziată a oricărui litigiu de către instanța judecătorească competentă. Dreptul la un proces echitabil și dreptul la folosirea căilor de atac sunt, însă, asigurate prin art. 159^1 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care instituie în sarcina instanței învestite prin hotărârea de declinare a competenței atribuția de a verifica și de a stabili, din oficiu, dacă este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate, iar prin art. 304 pct. 3 din Codul de procedură civilă se conferă părții interesate posibilitatea de a critica nelegalitatea sentinței pronunțate asupra fondului prin invocarea motivului de recurs, respectiv dacă hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe, invocată în condițiile legii.
Totodată, prin aceleași decizii, Curtea a mai reținut că, în fața instanței considerate competentă prin hotărârea de declinare a competenței, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 159^1 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, la prima zi de înfățișare, aceasta este obligată să verifice dacă este competentă general, material și teritorial să judece cauza, precizând în încheierea de ședință temeiurile de drept pentru care se consideră competentă, demers ce nu împiedică formularea de excepții de necompetență în cazurile și în condițiile prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol. Împotriva hotărârii pronunțate în soluționarea litigiului de către instanța astfel învestită, partea interesată poate formula recurs, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 3 din Codul de procedură civilă. De asemenea, dacă instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței se declară, la rândul său, necompetentă, conflictul negativ de competență va fi soluționat de instanța ierarhic superioară.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Trif, prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere Hunedoara, în Dosarul nr. 1.883/97/2011 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.