Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1025/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
14 septembrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 739 din 5 noiembrie 2010
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 7.769 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …
  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " Legii nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului și ale

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989", excepție ridicată de Eugen Alexandru Vargă în Dosarul nr. 18.614/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, arată că, în concret, critica de neconstituționalitate vizează

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , prevederi legale care au fost abrogate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 1/2009 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.360 din 28 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 18.614/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " Legii nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului și ale

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989", excepție ridicată de Eugen Alexandru Vargă într-o cauză civilă având ca obiect revendicare imobiliară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că actele normative criticate contravin normelor constituționale și dispozițiilor internaționale invocate, deoarece, deși nu declară ca fiind expropriate pentru cauză de utilitate publică imobilele trecute silit în proprietatea statului în baza

Decretului nr. 92/1950 ,

Legea nr. 112/1995

și

Legea nr. 10/2001

conțin proceduri și soluții reparatorii care nu numai că afectează exercițiul neîngrădit al dreptului de proprietate al persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist, ci îl desființează în toate situațiile în care bunul nu se poate restitui în natură, datorită înstrăinărilor făcute de stat "cu respectarea legii".

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă nu și-a exprimat opinia în legătură cu constituționalitatea actelor normative criticate, rezumându-se doar a se pronunța asupra admisibilității sesizării Curții Constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat prin încheierea de sesizare, îl constituie prevederile

Legii nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 2005, și cele ale

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.

Din examinarea considerentelor cuprinse în încheierea de sesizare, precum și a notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că în speță au incidență numai prevederile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , astfel încât, obiect al excepției de neconstituționalitate, asupra cărora Curtea urmează a se pronunța, îl constituie acest text de lege.

Autorul excepției susține că reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (3) și (4) privind proprietatea privată, art. 11 privind dreptul internațional și intern și art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 1 paragraful 1 teza a doua din Primul Protocol adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 17 pct. 2 coroborat cu art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, apreciază că se aduce atingere și dispozițiilor constituționale ale art. 148 alin. (2) și (3) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană, coroborate cu art. II-77 alin. 1 teza a doua din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, referitor la dreptul de proprietate, raportat la art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că temeiul acțiunii formulate de autorul excepției, și anume, revendicare imobiliară, îl constituie prevederile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 . În acest context, Curtea constată că

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

a fost abrogat prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 1/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Față de această situație, având în vedere abrogarea prevederilor legale ce constituie obiect al excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că devin aplicabile prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță asupra "unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare".

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Eugen Alexandru Vargă în Dosarul nr. 18.614/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.