Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1398/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
28 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 775 din 19 noiembrie 2010
Citează
1 act
Structură
0 articole · 5.157 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iulian Nicolae în Dosarul nr. 10.727/236/2007 al Tribunalului Giurgiu - Secția penală - Cauze generale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției Iulian Nicolae și partea Tudor Nicolae. Lipsește partea Dumitru Stan, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției și părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10.727/236/2007, Tribunalul Giurgiu - Secția penală - Cauze generale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Iulian Nicolae cu ocazia soluționării apelurilor formulate împotriva Sentinței penale nr. 299 din 4 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Giurgiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt în contradicție cu prevederile art. 21 din Constituție, deoarece, în situația dispariției inculpatului, aceasta să fie realizată cu rea-credință, "fapt care nu este prevăzut în actuala reglementare".

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției și ale părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 254 din Codul de procedură penală, dispoziții care au următoarea redactare: "Când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul este dispărut sau s-a sustras de la chemarea înaintea organului de cercetare penală, în referatul care se întocmește potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării.

Dacă până la înaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezintă, este prins ori adus, se procedează la prezentarea materialului de urmărire penală."

Textul constituțional invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate este cel al art. 21 din Constituție privind Accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, din modul în care este formulată excepția de neconstituționalitate, se desprinde concluzia că acesta solicită modificarea textului de lege supus controlului (în sensul "dispărut cu rea-credință"), problemă ce ține de procesul de legiferare, excedând sfera de competență a Curții Constituționale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iulian Nicolae în Dosarul nr. 10.727/236/2007 al Tribunalului Giurgiu - Secția penală - Cauze generale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.