Decizia nr. 1221/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 287 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii și ale art. 304^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Ion în Dosarul nr. 3.325/107/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului nr. 640D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 641D/2010 și nr. 642D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, ridicată de Stela Dorobanțu în Dosarul nr. 5.048/107/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ștefan Moldovan în Dosarul nr. 3.361/107/2008 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 641D/2010 și nr. 642D/2010 la Dosarul nr. 640D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 18 ianuarie 2010, pronunțate în dosarele nr. 3.325/107/2008, nr. 5.048/107/2008 și nr. 3.361/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii și ale art. 304^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Marian Ion, Stela Dorobanțu și, respectiv, de Ștefan Moldovan în soluționarea unor recursuri formulate în acțiuni având ca obiect drepturi bănești.

În motivările excepției, având un conținut similar, se susține că dispozițiile art. 287 din Codul muncii defavorizează angajatul în situația în care angajatorul nu depune în fața instanței înscrisurile necesare soluționării litigiului, deși se află în posesia acestora, astfel că instanța poate pronunța o soluție greșită, încălcându-se caracterul echitabil al procesului. De asemenea, este afectat și dreptul la apărare al angajatului dacă angajatorul nu depune probe până la prima zi de înfățișare, deoarece astfel "angajatul nu poate să propună probe în combaterea eventualelor probe pe care le-ar fi solicitat angajatorul în termenul prevăzut de lege." Prevederile art. 304^1 din Codul de procedură civilă sunt criticate sub aspectul încălcării principiului egalității și al dreptului la un proces echitabil. Astfel, partea care se află în recurs împotriva unei decizii date de tribunal în apel, în temeiul art. 304 din același cod, nu poate cere examinarea cauzei decât sub anumite motive, pe când partea care se judecă în recurs în procedura prevăzută de art. 304^1 poate invoca motive de nelegalitate a hotărârii recurate.

Curtea de Apel Alba Iulia- Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în acord cu principiul nediscriminării și cu dreptul la un proces echitabil.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 287 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare."

De asemenea, obiect al excepției îl constituie și prevederile art. 304^1 din Codul de procedură civilă, conform cărora: "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, și la art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte fundamentale și prin prisma acelorași critici. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 692 din 20 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2010, Curtea a constatat, în acord cu bogata sa jurisprudență în materie, că prevederile art. 287 din Codul muncii reprezintă norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind administrarea probelor în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziții este o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor de muncă și exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste norme legale se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât și angajaților, fără a fi favorizată o categorie sau alta. De asemenea, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv ori procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Așa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, absența lui prelungind starea de conflict dintre angajat și angajator, ceea ce ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile de muncă, afectând astfel grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut, referitor la caracterul devolutiv al recursului, prin

Decizia nr. 351 din 2 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, că "Justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului ține de deosebirile esențiale existente între cele două situații avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situația în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral și sub toate aspectele legalității și temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, examinată de o instanță de control judiciar, la un grad de jurisdicție superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret și limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronunțate în apel. În situația în care părților nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanța să poată cerceta sub toate aspectele cauza dedusă judecății.

Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, este menită să asigure părților o judecată echitabilă și să conducă instanța la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii și ale art. 304^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Ion, de Stela Dorobanțu și de Ștefan Moldovan în dosarele nr. 3.325/107/2008, nr. 5.048/107/2008 și, respectiv, nr. 3.361/107/2008 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.