Decizia nr. 195/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în Dosarul nr. 28/P/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care face obiectul Dosarului nr. 1.428D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul Ioan Antonescu și doamnele Livia Dima și Elena Lupu, membri fondatori, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.429D/2010 și Dosarul nr. 4.270D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în Dosarul nr. 27/P/2000 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, precum și de Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în Dosarul nr. 2.606/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, domnul Ioan Antonescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.429D/2010 și nr. 4.270D/2010 la Dosarul nr. 1.428D/2010.

Atât reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate, cât și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.429D/2010 și nr. 4.270D/2010 la Dosarul nr. 1.428D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului Ioan Antonescu, în calitate de reprezentant legal al autorilor excepției. Acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 10 aprilie 2010, pronunțate în dosarele nr. 28/P/2005 și nr. 27/P/2000, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 pct. 5 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 27 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.606/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, și de Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de recurs.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă liberul acces la justiție și dreptul la apărare prin faptul că președintele instanței, care primește cererea de recurs, va putea să o înapoieze părții prezente în mod discreționar.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc în niciun mod accesul la justiție, dreptul la apărare, principiul disponibilității părților și nici drepturile și libertățile personale ocrotite de Constituția României sau de normele internaționale invocate.

În condițiile în care judecătorul primește cererea de recurs, acesta își exercită rolul său activ, printr-o examinare sumară a cererii, și o restituie părții prezente, pentru a fi refăcută, ferind partea de o sancțiune mult mai gravă, și anume aceea a nulității recursului, potrivit art. 302^1 din Codul de procedură civilă.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia instanței, dispozițiile legale criticate permit recurentului să introducă o cerere valabilă din punct de vedere formal, deci vine în sprijinul său prin prelungirea termenului de recurs pentru această fază procesuală care este ultimul nivel de jurisdicție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul cuprins: "Președintele instanței, care primește cererea de recurs, va putea să o înapoieze părții prezente, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind dreptatea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană și art. 154 privind conflictul temporal de legi, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate contravin și art. 1, 5, 7, 10, 11, 13, 14, și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 și 3 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 12, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 28 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 5, 6, 9 și 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice și politice, sociale și culturale și art. 2, 14, 16, 17, 19, 22, 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.399 din 16 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 15 ianuarie 2009, a reținut că respectivele prevederi legale criticate "nu încalcă niciunul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului invocate de autorul excepției. Dimpotrivă, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justițiabilului și în sprijinul dreptului său la apărare, prin aceea că dă posibilitatea președintelui instanței de judecată să înapoieze părții prezente cererea de recurs, pentru a fi refăcută, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege. În această situație, termenul de recurs se prelungește cu 5 zile. Pe de altă parte, art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fiind o normă de procedură, este de competența exclusivă de reglementare a legiuitorului".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună, prin reprezentantul său Ioan Antonescu, în dosarele nr. 27/P/2000 și nr. 28/P/2005 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, precum și de Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor în Dosarul nr. 2.606/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2011.