Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1001/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. 1 și ale art. 317 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
14 iulie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 687 din 28 septembrie 2011
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 8.158 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. 1 și ale art. 317 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Furtoș în Dosarul nr. 2.515/114/2009 al Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.515/114/2009 Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. 1 și ale art. 317 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Mircea Furtoș într-un dosar având ca obiect constituirea unui sechestru judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 30 alin. 1 din Codul de procedură civilă consacră norme de organizare judiciară privitoare la competența de soluționare a incidentului procedural al recuzării. Prin interpretarea sistematică a dispozițiilor acestui articol, coroborate cu cele ale art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată, atunci când recuzarea privește pe singurul membru al completului de judecată se ajunge la soluția potrivit căreia cererea de recuzare se va soluționa de completul imediat următor. Pe de altă parte,

Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară consacră, prin art. 11, principiul repartizării aleatorii a dosarelor în desfășurarea ședințelor de judecată. În felul acesta are loc, în opinia autorului excepției, o derogare de la principiul general și obligatoriu în desfășurarea activității de judecată, încălcându-se, în mod flagrant, dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României, întrucât nu se poate deroga printr-un act normativ al unei autorități administrative de la dispozițiile edictate printr-o lege organică.

De asemenea autorul mai arată că dispozițiile art. 317 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că instanța care rejudecă contestația în anulare ar putea să fie stabilită altfel decât prin repartizarea aleatorie a dosarului, conform principiului general de organizare judiciară aplicabil în materie și, respectiv, "în măsura în care una dintre părțile litigante poate invoca lipsa citării unei terțe părți, înfrângând principiul disponibilității".

Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. 1 și ale art. 317 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 30 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Recuzarea judecătorului se hotărăște de instanța respectivă, în alcătuirea căreia nu poate să între cel recuzat.";

- Art. 317 din Codul de procedură civilă: "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. l) privind categoriile de legi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, în ceea ce privește dispozițiile art. 30 alin. 1 din Codul de procedură civilă, autorul critică o contrarietate între dispoziții legale cuprinse în același act normativ, în speță Codul de procedură civilă. În acest sens este jurisprudența constantă a Curții, care a statuat că instanța constituțională nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. Cu titlu de exemplu poate fi amintită

Decizia nr. 67 din 27 aprilie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999,

Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, sau

Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003.

În ceea ce privește dispozițiile art. 317 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aspectele relevate nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci reprezintă chestiuni care țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Or, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, numai instanțele judecătorești sunt competente a se pronunța asupra interpretării și aplicării legii, revenind Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a unifica practica judiciară. Astfel, Curtea observă că cele arătate în excepția de neconstituționalitate sunt aspecte a căror soluționare excedează competenței instanței constituționale, ceea ce și determină inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate ridicate.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. 1 și ale art. 317 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Furtoș în Dosarul nr. 2.515/114/2009 al Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.