Decizia nr. 22/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind registrul comerțului
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și Ioan Dobre în Dosarul nr. 32.781/2009 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 5.434D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceiași autori în Dosarul nr. 32.782/2009 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 5.434D/2009 la Dosarul nr. 5.433D/2009, având în vedere că acestea au un obiect identic.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 5.434D/2009 la Dosarul nr. 5.433D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 6 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 32.781/2009 și nr. 32.782/2009, judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și Ioan Dobre în cadrul unor cauze privind soluționarea unor cereri de recuzare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie un dezechilibru între reprezentanții societăților comerciale, pe de o parte, și terțele persoane care pot depune cereri la oficiul registrului comerțului, pe de altă parte, în sensul că primii nu sunt citați și nu au posibilitatea să cunoască cererile și actele depuse de petenți. Totodată, arată că dispozițiile privind recuzarea judecătorilor nu permit justițiabililor care au formulat cereri de recuzare să participe la judecarea acestora.
Judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș și-au exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare.
- Art. 31: "Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură."
- Art. 34: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Când instanța superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță."
-
Articolul 6
are următorul cuprins: "(1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care își încetează existența ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor juridice care își schimbă sediul social în alt județ.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și la principiul nediscriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește dispozițiile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale ca și cele invocate în prezenta cauză, în numeroase cazuri. În acest sens, prin
Decizia nr. 1.074 din 14 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, Curtea a reținut că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor art. 21 din Constituție, întrucât judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, încheierea prin care s-a respins recuzarea putându-se ataca odată cu fondul, instanța superioară de fond urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă.
Pentru aceleași considerente nu a putut fi reținută nici critica privind încălcarea art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție.
Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că procedura privind judecarea cererii de recuzare este aceeași, indiferent de calitatea părților în proces, astfel încât nu se poate reține nici încălcarea principiului egalității în drepturi și nici prevederile art. 124 din Legea fundamentală, potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
Referitor la prevederile
art. 6 din Legea nr. 26/1990 , prin
Decizia nr. 79 din 15 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 6 aprilie 2009, Curtea a reținut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale, iar prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte referitoare la funcționarea societăților comerciale în condiții de legalitate, fără să conțină dispoziții de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiție ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil.
Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și Ioan Dobre în dosarele nr. 32.781/2009 și nr. 32.782/2009 ale Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.