Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 509/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției

prezumat în vigoare

Data actului
27 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 343 din 25 mai 2010
Citat de
1 act
Citează
9 acte
Structură
3 articole · 21.016 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 168/1999 12 noiembrie 1999 (prevederi anume) privind soluționarea conflictelor de muncă

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Petrescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și

art. 81 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată de Simina Verginia Avram în Dosarul nr. 343.1/43/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, de Codruța Sălcudean, Daniela Chertes, Virgil Ioan Ogrean, Aurel Olteanu, Flavius Gheorghe Mureșan, Robert Mihai Szasz, Cristina Mihaela Florea, Stela Preda, Mihaela Laura Dinea Tofalvi, Maria Ristache, Corina Mureșan, Teodora Albu, Pozdârcă Monica, Mirela Ianoși, Aura Ioana Nicolau și Mircea Trofin în Dosarul nr. 637.1/102/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, precum și de Teodor Vichente Borz, Adrian Bereczki, Adriana Magda Andonie, Adrian Vlad Andonie, Constantin Elisei și Adela Maria Crișan în Dosarul nr. 731/1/2009 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-șef, referând asupra cauzei, arată că partea Ministerul Justiției a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 .

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 5.264D/2009, nr. 5.764D/2009 și nr. 6.187D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea dosarelor nr. 5.764D/2009 și nr. 6.187D/2009 la Dosarul nr. 5.264D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 29 aprilie 2009, 11 iunie 2009 și 12 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 343.1/43/2008, nr. 637.1/102/2008 și nr. 731/1/2009, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și

art. 81 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Excepția a fost ridicată de Simina Verginia Avram cu ocazia soluționării recursurilor declarate împotriva Sentinței civile nr. 13 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosarul nr. 343/43/2008, de Codruța Sălcudean, Daniela Chertes, Virgil Ioan Ogrean, Aurel Olteanu, Flavius Gheorghe Mureșan, Robert Mihai Szasz, Cristina Mihaela Florea, Stela Preda, Mihaela Laura Dinea Tofalvi, Maria Ristache, Corina Mureșan, Teodora Albu, Pozdârcă Monica, Mirela Ianoși, Aura Ioana Nicolau și Mircea Trofin cu prilejul soluționării recursurilor formulate împotriva Sentinței civile nr. 1.526 din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 3.298/102/2007, precum și de Teodor Vichente Borz, Adrian Bereczki, Adriana Magda Andonie, Adrian Vlad Andonie, Constantin Elisei și Adela Maria Crișan cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 851 din 21 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. 637/102/2008.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate îi privează de calea de atac a apelului, drept de care se bucură alți justițiabili în materie civilă, lipsindu-i de un proces echitabil și de o cale de atac garantată altor cetățeni. De asemenea, mai arată că dispozițiile art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

sunt contrare art. 146 lit. d), art. 147 alin. (1), art. 61 alin. (1), art. 126 alin. (3) și art. 124 alin. (1) din Constituție, deoarece Curtea Constituțională și-a stabilit propria competență de a interpreta acte normative supuse controlului, deși Constituția oferă Curții Constituționale doar posibilitatea de a declara sau nu un text legal ca fiind neconstituțional, fără a putea trece la interpretarea acestuia. În opinia autorilor, interpretarea legilor și a ordonanțelor este de competența exclusivă a Parlamentului și a instanțelor judecătorești. Astfel, problemele de interpretare și aplicare a legii fiind de atributul suveran al instanței de judecată, nu se pot constitui în aspect de constituționalitate a textelor de lege supuse controlului Curții.

Articolul V

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

contravine art. 16 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție, precum și art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, directivelor nr. 43/2000 și nr. 78/2000 ale CE, art. 2 alin. 1, art. 7 și art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin încheierile din 29 aprilie 2009 și 11 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 343.1/43/2008 și nr. 637.1/102/2008, consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, iar prin Încheierea din 12 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 731/1/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite.

În ceea ce privește prevederile art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , arată că rolul instanței de contencios constituțional este acela de a asigura supremația Constituției.

În sfârșit, în ceea ce privește prevederile

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 , arată că acestea au fost abrogate, astfel că excepția de neconstituționalitate referitoare la acest articol de lege este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale părții Ministerul Justiției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții de lege:

-

Articolul 80

și 81 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, potrivit cărora:

- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.";

- Art. 81: "(1) În caz de admitere a recursului, instanța va judeca în fond cauza.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situații:

a) soluționarea cauzei de instanța de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competență;

b) judecata în fond a avut loc în lipsa părții care nu a fost legal citată.";

- Art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, dispoziții potrivit cărora: "Curțile de apel judecă [... ] 3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;";

- Art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, potrivit cărora:

- Art. 2 alin. (3): "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.";

- Art. 3 alin. (2): "În exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale."

-

Articolul V

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, dispoziții potrivit cărora: "În

Ordonanța Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, după alineatul (2) al articolului 19 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.»"

Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 61 alin. (1) referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (1) referitoare la atribuțiile și deciziile Curții Constituționale. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 11 și 20 din Constituție prin raportare la prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, și ale Protocolului nr. 12 la Convenție, privind de asemenea interzicerea discriminării, ale art. 2 alin. (1), art. 7 și art. 23 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la interzicerea discriminării și dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, ale Directivei Consiliului nr. 43/2000/CE cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială și etnică, și ale Directivei nr. 78/2000/CE de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă.

Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor de lege criticate, raportate la aceleași prevederi constituționale și la aceleași reglementări internaționale și cu motivare identică, s-a pronunțat prin

Decizia nr. 30 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010.

Trecând la examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, anterior sesizării sale,

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

a fost abrogat prin articolul unic pct. 3 din

Legea nr. 76/2009

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2009.

Așa fiind, având în vedere

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare", excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

este inadmisibilă.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 și 81 din Legea nr. 168/1999

și ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceste texte de lege reglementează calea de atac ce poate fi exercitată în conflictele de muncă și termenul de declarare a acesteia. Aceste texte sunt în perfect acord cu prevederile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege, iar căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești se exercită în condițiile legii.

După cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, cu excepția dreptului la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd câte grade de jurisdicție trebuie asigurate pentru soluționarea diferitelor litigii, căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești ori condițiile procedurale de exercitare a acestora.

Cât privește susținerea potrivit căreia reglementarea unei proceduri diferite de cea prevăzută de dreptul comun în materie civilă ar avea semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor, se reține că acest principiu reclamă un tratament egal pentru situații egale. În cazul existenței unor situații obiectiv diferite însă instituirea unui tratament diferențiat este justificată și, uneori, chiar necesară.

În situația textelor de lege criticate, Curtea constată că prevederea unei singure căi de atac, cea a recursului, este justificată de necesitatea asigurării celerității în soluționarea conflictelor de muncă.

De altfel, în sensul celor arătate mai sus, Curtea s-a mai pronunțat și prin

Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , Curtea reține că, în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute la

art. 146 lit. d) din Legea nr. 47/1992 , procedează la analizarea conformității textelor din legi sau ordonanțe cu prevederile Constituției. O astfel de analiză a textelor de lege presupune, în primul rând, stabilirea conținutului acestora, fără de care este imposibilă aprecierea conformității cu dispozițiile Legii fundamentale. Aceasta nu presupune însă stabilirea de către Curtea Constituțională a normelor aplicabile în diferitele litigii în cadrul cărora s-a ridicat excepția de neconstituționalitate și nici pronunțarea asupra aspectelor de fapt ce sunt puse în discuție în litigiile în cadrul cărora se invocă excepția de neconstituționalitate. În acest sens pot fi invocate și cele reținute în

Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, în care s-a arătat că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. De asemenea, relevante sunt și considerentele

Deciziei nr. 342 din 18 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 7 aprilie 2008, prin care Curtea a arătat că aspectele de fapt invocate de autorul excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte de fapt, ce revin competenței instanței de judecată.

Așa fiind, nu se poate susține că, procedând la interpretarea legii în sensul și limitele arătate mai sus, Curtea Constituțională își depășește atribuțiile stabilite prin Constituție ori intervine în atribuțiile exclusive ale legiuitorului sau în cele ale instanțelor de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte prin deciziile mai sus menționate sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată de Simina Verginia Avram în Dosarul nr. 343.1/43/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, de Codruța Sălcudean, Daniela Chertes, Virgil Ioan Ogrean, Aurel Olteanu, Flavius Gheorghe Mureșan, Robert Mihai Szasz, Cristina Mihaela Florea, Stela Preda, Mihaela Laura Dinea Tofalvi, Maria Ristache, Corina Mureșan, Teodora Albu, Pozdârcă Monica, Mirela Ianoși, Aura Ioana Nicolau și Mircea Trofin în Dosarul nr. 637.1/102/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, precum și de Teodor Vichente Borz, Adrian Bereczki, Adriana Magda Andonie, Adrian Vlad Andonie, Constantin Elisei și Adela Maria Crișan în Dosarul nr. 731/1/2009 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și

art. 81 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă și art. 2 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.