Decizia nr. 484/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 fondului funciar
Are ca temei 2
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 fondului funciar
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Reinhard Hladik în Dosarul nr. 6.545/325/2008 al Judecătoriei Timișoara.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.545/325/2008, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Excepția a fost ridicată de Reinhard Hladik într-un dosar având ca obiect o plângere formulată în baza
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că textul invocat încalcă mai multe dispoziții constituționale și convenționale. Art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție prevede, în favoarea cetățenilor străini și apatrizilor, posibilitatea dobândirii, prin moștenire legală, a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate pe teritoriul statului român. Rațiunea moștenirii legale constă în transmiterea patrimoniului de la defunct la succesor pentru ca acesta să îi continue personalitatea pe plan juridic, fiind îndreptățit și obligat asemenea autorului său. Ceea ce i-ar fi revenit defunctului îi revine succesorului, conform dispozițiilor Codului civil, care recunosc nelimitat succesorilor drepturi identice cu acelea ale persoanei la a cărei succesiune sunt chemați. În acest sens, dispozițiile art. 46 din Constituție sunt clare, garantând în mod expres moștenirea legală. Atât timp cât, potrivit art. 44 alin. (2) teza finală din Constituție, se prevede în mod expres că cetățenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală, fără a face distincție între regimul juridic al acestor terenuri și fără a excepta anumite terenuri, cetățenii străini, în baza calității de moștenitor legal, au posibilitatea legală de a dobândi în proprietate orice fel de terenuri, indiferent de regimul juridic al acestora.
Judecătoria Timișoara apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, prevederi care au următorul conținut: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi coroborat cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în art. 21 privind liberul acces la justiție, în art. 44 privind dreptul de proprietatea privată din Constituție coroborat cu art. 1 din Protocolul 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederilor constituționale cuprinse în art. 46 privind dreptul la moștenire, în art. 51 privind dreptul de petiționare și în art. 154 privind conflictul temporal de legi.
Examinând excepția, Curtea constată că asupra dispozițiilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
s-a mai pronunțat, prin raportare la critici asemănătoare, prin numeroase decizii. Astfel, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Cu acest prilej, Curtea a reținut că dispozițiile
au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.
Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale.
Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 și următoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991 , republicată, fiind o lege specială care îi are ca destinatari doar pe cetățenii români.
Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor
Legii nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept ce urmează a se naște ulterior.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Reinhard Hladik în Dosarul nr. 6.545/325/2008 al Judecătoriei Timișoara.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.