Decizia nr. 428/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. (3) lit. e) și alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) și (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) și (4) și

art. 259 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Elena Vereș în Dosarul nr. 5.548/221/2008 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui avocat.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că instanța constituțională a fost sesizată la data de 15 decembrie 2008, astfel că autorul a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător, se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autorul excepției.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.548/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. (3) lit. e) și alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) și (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) și (4) și

art. 259 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția a fost ridicată de Elena Vereș într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 53, 56 și 135, deoarece "se instituie un monopol al statului în domeniul asigurărilor de sănătate". Astfel, arată că "prin lege se putea stabili ca persoanele care dovedesc că beneficiază de asigurare privată să nu fie obligate la plata contribuției asigurărilor publice de sănătate, putând fi înserată în lege, în acest sens, o altă situație de natura celor enumerate în

art. 213 din Legea nr. 95/2006 ". Consideră că "înlăturarea monopolului nu aduce atingere nici principiilor, nici funcțiilor și nici politicilor privind asistența de sănătate publică și nici programului național de sănătate".

Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate a art. 208 alin. (3) lit. e) și alin. (6) este neîntemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții de lege este inadmisibilă.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece autorul acesteia propune o anumită aplicare și interpretare a textelor de lege criticate, dictată de interese proprii și condiționată la un caz specific, precum și completarea și modificarea acestora în considerarea unei situații date.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 alin. (3) lit. e) și alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) și (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) și (4) și

art. 259 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt neconstituționale în raport cu prevederile constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 referitoare la contribuții financiare și art. 135 privind economia.

Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că aceste texte constituționale nu au nicio semnificație pentru soluționarea excepției.

De altfel, autorul excepției nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, arătând că nu dorește să beneficieze de asigurările publice de sănătate întrucât a încheiat un contract de asigurare de sănătate privată, solicită completarea legii cu această situație.

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. (3) lit. e) și alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) și (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) și (4) și

art. 259 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Elena Vereș în Dosarul nr. 5.548/221/2008 al Judecătorie Deva.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009.