Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 440/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

prezumat în vigoare

Data actului
15 aprilie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 350 din 7 mai 2008
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 12.360 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 (prevederi anume) administrației publice locale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 3.467/112/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 76D/2008 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent menționează faptul că autorul excepției a transmis la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Având cuvântul asupra acestei cereri prealabile, reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, deoarece autorul excepției - persoană juridică - a avut, din momentul invocării excepției în fața instanței de judecată, suficient timp pentru a-și pregăti apărarea.

Deliberând, Curtea respinge cererea și, în continuare, dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 77D/2008 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.536/33/2007 al aceleiași instanțe de judecată.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea că aceeași cerere referitoare la acordarea unui nou termen de judecată a fost depusă de autorul excepției și în acest dosar.

Pentru aceleași motive expuse mai sus, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii.

Curtea respinge cererea și, având în vedere identitatea dintre obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 77D/2008 la Dosarul nr. 76D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Susține, în acest sens, că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare principiului liberului acces la justiție și nici dreptului la apărare, de vreme ce instanța de judecată este cea care, prin hotărâre judecătorească, dispune dizolvarea consiliului județean, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru această situație. În plus, prevederile

art. 7 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 , și ale art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, invocate, nu sunt incidente în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 23 noiembrie 2007 și, respectiv, 22 noiembrie 2007, pronunțate în dosarele nr. 3.467/112/2006 și nr. 1.536/33/2007, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .

Excepțiile au fost ridicate de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud în cauze privind soluționarea unor recursuri formulate împotriva unor sentințe civile pronunțate în cauze având ca obiect acțiuni în constatarea dizolvării de drept a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut identic, se arată că textul de lege criticat "extinde în mod nejustificat și nepermis sfera persoanelor care pot introduce o acțiune în contencios administrativ", deschizând calea "exercitării unui abuz de drept" "atât sub aspect subiectiv, prin promovarea unei acțiuni lipsite de interes legitim", "cât și sub aspect obiectiv, când dreptul este deturnat de la finalitatea sa social-economică". Prin urmare, printr-o hotărâre judecătorească de dizolvare a consiliului județean s-ar aboli/restrânge dreptul unei persoane alese și mai apoi validate într-o demnitate publică - cea de consilier județean -, drept câștigat ca urmare a votului electoral liber exprimat, ceea ce contravine art. 37, 52 și 53 din Constituție.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Oferirea de calitate procesuală activă oricărei persoane interesate reprezintă expresia dispozițiilor art. 21 din Constituție, privind liberul acces la justiție, și nu o încălcare a normelor fundamentale invocate. Acestea nu au nicio legătură cu chestiunea calității procesuale active în litigiul dedus judecății și, mai mult, autorul excepției nu explică de ce o simplă problemă de procedură lezează un drept material, de natură politică.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale. Contrar opiniei autorului excepției, textul legal criticat constituie expresia prevederilor constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum și ale art. 122 alin. (2), potrivit cărora consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 37 din Constituție, apreciază că acestea nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu următorul conținut: "(2) Secretarul județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului."

Alin. (1) la care se face trimitere prevede următoarele: "(1) Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum județean."

Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 7 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 , potrivit cărora "statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al mandatului lor", precum și ale art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat prin

Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 , publicat în Buletinul Oficial, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, referitoare, în esență, la dreptul oricărui cetățean de a avea posibilitatea, fără discriminare și fără restricții nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, de a alege și de a fi ales, precum și de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că autorul acesteia consideră că dispozițiile

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

contravin art. 37, 52 și 53 din Constituție, prin aceea că oferă posibilitatea ca, pe lângă secretarul județului, orice persoană interesată să poată sesiza instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol din lege, respectiv dizolvarea consiliului județean prin referendum sau dizolvarea de drept, conform prevederilor art. 55 alin. (1) din lege.

Curtea nu poate reține aceste susțineri și, în consecință, urmează să respingă excepția ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 122 alin. (2) din Constituție, "Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile

legii". Or, Legea administrației publice locale nr. 215/2001

reglementează, în spiritul prevederilor constituționale, tocmai condițiile de constituire și funcționare a autorităților administrației publice locale. Stabilirea unor cazuri de dizolvare de drept și conferirea calității procesuale active secretarului județului, precum și oricărei persoane interesate de a sesiza instanța de contencios administrativ cu privire la existența unor asemenea cazuri nu au nicio legătură cu exercitarea dreptului constituțional de a fi ales, garantat de art. 37 din Constituție. Dimpotrivă, textul de lege criticat reprezintă expresia liberului acces la justiție, care, în materia contenciosului administrativ, cunoaște o consacrare specială, aceea conferită de art. 52 din Constituție, referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Simpla sesizare a instanței în temeiul

art. 99 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

nu determină de jure pronunțarea unei hotărâri judecătorești de constatare a dizolvării de drept a consiliului județean. Instanța de contencios administrativ este cea care, în urma verificării îndeplinirii condițiilor legale, atât de formă, cât și de fond, cu privire la respectiva sesizare, va decide în consecință. Prin urmare, este cu totul neîntemeiată susținerea autorului excepției potrivit căreia exercitarea dreptului de sesizare a instanței de către orice persoană interesată deschide calea unui abuz de drept, atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv.

Cât privește invocarea prevederilor art. 7 din Carta europeană a autonomiei locale, cât și ale art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, în condițiile în care dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție, nu are legătură cu textul de lege supus controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud în dosarele nr. 3.467/112/2006 și nr. 1.536/33/2007 ale Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2008.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.