Decizia nr. 809/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 88 alin. 1 din Legea notarilor și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Ilie Gărgăriță în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde partea Rița Gărgăriță, în nume personal și ca mandatar al autorului excepției de neconstituționalitate, precum și Gheorghe Tara, mandatar al părții Magdalena Veronica Tara, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele Curții învederează mandatarilor faptul că, potrivit art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, nu pot pune concluzii în fața instanței constituționale.

Cauza este în stare de judecată.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens

Decizia Curții Constituționale nr. 32/2004 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 31.220/299/2006, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 88 alin. 1 din Legea notarilor și a activității notariale nr. 36/1995 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ilie Gărgăriță în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze privind acțiunea în constatarea nulității absolute a unor acte de moștenire și a celor de revendicare a unui imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât exclud posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a contesta certificatul de moștenitor.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de către autorul excepției.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că, fiind parte în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, nu își poate exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de părți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 88 alin. 1 din Legea notarilor și a activității notariale nr. 36/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit cărora: "Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor criticate, raportate la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 24 și ale

art. 44, s-a pronunțat prin Decizia nr. 32/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 13 februarie 2004.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că susținerea în sensul că prevederile de lege atacate exclud posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a contesta certificatul de moștenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se face nicio distincție între succesori și terțele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moștenitor emis cu încălcarea legii.

Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. (1) coroborat cu

art. 100 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 , actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc și pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

În consecință, nu poate fi primită susținerea referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi.

De asemenea, nu poate fi primită susținerea autorilor excepției privind încălcarea dispozițiilor art. 24 și 44 din Legea fundamentală, întrucât certificatul de moștenitor prin care se atestă calitatea de moștenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate și nu înlătură posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a emite pretenții asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri și de a-și apăra drepturile și interesele în justiție.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În plus, Curtea observă că celelalte susțineri ale autorului excepției referitoare la desfășurarea procesului în fața instanței de judecată nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintă aspecte de aplicare și interpretare a legii, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 88 alin. 1 din Legea notarilor și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Ilie Gărgăriță în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008.